AUDIT INTERN

Lector Universitar Dr. Mariana BUNEA

1
 AUDIT INTERN
CAPITOLUL 3: ETICA PROFESIONALĂ A
AUDITORILOR INTERNI - continuare
1. Partea C (sau sectiunea 300) – Destinată
profesioniştilor contabili angajati
2. Etica in afaceri
3. Dileme etice
2
AUDIT INTERN
ETICA PROFESIONIȘTILOR CONTABILI

1. Partea C (sau sectiunea 300) –

Destinată profesioniştilor
contabili angajati

3
 AUDIT INTERN
 Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinată profesioniştilor contabili angajati
Profesionistul contabil : vigilent la circumstante si relatii
Profesionistii contabili angajati pot fi responsabili individual sau in comun de:
-Intocmirea si raportarea informatiilor financiare si de alta natura, necesare organizatiei
angajatoare sau partilor terte;
- furnizarea unei gestiuni financiare eficiente si a unei consilieri competente.
Un profesionist contabil poate fi angajat:
• Salariat;
• Partener;
• Director executiv;
• Voluntar;
• Persoana care lucreaza pentru unul sau mai multi angajatori

4
 AUDIT INTERN
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinată profesioniştilor contabili angajati

Cu cat nivelul pozitiei este mai inalt, cu atat mai mare va fi capacitatea si posibilitatea de a influenta
evenimentele, practicile si atitudinile.
Asteptari de a incuraja o cultura bazata pe etica.
NU se va angaja in mod constient in nici o afacere, ocupatie sau activitate care lezeaza sau poate leza
integritatea, obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei.

5
 AUDIT INTERN
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinată profesioniştilor contabili
angajati

A. AMENINȚĂRILE LA ADRESA INDEPENDEȚEI PROFESIONIȘTILOR

CONTABILI ANGAJATI
B. MĂSURILE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA AMENINȚĂRILOR LA
ADRESA INDEPENDENȚEI PROFESIONIȘTILOR CONTABILI.
C. CONFLICTE POTENTIALE
D. INTOCMIREA SI RAPORTAREA INFORMATIILOR
E. DETINEREA DE SUFICIENTA EXPERTIZA
F. STIMULENTE

6
 ETICA PROFESIONIȘTILOR CONTABILI

A. Amenințările la adresa independeței profesioniștilor contabili angajati

În functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari:

a1) Amenintarea generata de interesul propriu ;
a2) Amenintarea generata de autoexaminare (autocontrol);
a3) Amenintarea generata de reprezentare;
a4) Amenintarea generata de familiaritate;
a5) Amenintarea generata de intimidare .

Aceste amenintari au fost prezentate in partea A a Codului Etic al Profesionistului contabil

7
 AUDIT INTERN
A. Amenințările la adresa independeței profesioniștilor contabili

Exemple de situatii care pot conduce la amenintari generate de interesul propriu:

 Deţinerea unui interes financiar în organizaţia angajatoare sau primirea unui imprumut de la o
organizatie angajatoare;
 Utilizarea personala neadecvata a activelor companiei;
 Presiunea comerciala din exteriorul organizatiei angajatoare;

Exemple de situatii care pot conduce la amenintari generate de auto-revizuire:

 Determinarea tratamentului contabil adecvat pentru combinatie de intreprinderi dupa efectuarea
studiului de fezabilitate care a stat la baza deciziei de achizitie

8
 AUDIT INTERN
A. Amenințările la adresa independeței profesioniștilor contabili

In promovarea scopurilor legitime si a obiectivelor organizatiilor angajatoare, profesionistii

contabili angajati pot invoca pozitia organizatiei, cu conditia ca orice declaratii efectuate sa nu fie nici
false, nici sa induca in eroare;

Exemple de situatii care pot conduce la amenintari generate de familiaritate:

 Cand profesionistul contabil este responsabil pentru raportarea financiara a organizatiei
angajatoare iar o ruda apropiata sau un afin angajat de entitate ia decizii care afecteaza
raportarea financiara a organizatiei;
 Asocierea de lunga durata cu contracte din domeniu care influenteaza deciziile de afaceri;
 Acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferential, cu exceptia cazului in care valoarea
acestora este in mod clar nesemnificativa.
9
 AUDIT INTERN
A. Amenințările la adresa independeței profesioniștilor contabili

Exemple de situatii care pot conduce la amenintari generate de intimidare:

 Amenintarea cu concedierea sau cu inlocuirea profesionistului contabil angajat sau a afinului sau
a unei rude apropiate, ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabil
sau a modului in care informatiile financiare urmeaza sa fie raportate;
 O personalitate dominanta care incearca sa influenteze procesul decizional, de exemplu, cu
privire la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu contabil.

10
 AUDIT INTERN
B. Măsurile de protecție împotriva amenințărilor la adresa independenței
profesioniștilor contabili.

Conform Codului etic naţional, profesionistul contabil trebuie să îşi ia în activitatea sa diverse MASURI
DE PROTECTIE, pentru a reduce sau elimina amenintarile amintite. Aceste masuri de protectie se
referă la:
 Măsuri generate de profesie, legislaţie: cerinte educationale, de dezvoltare profesionala,
reglementari privind incompatibilitatile profesionale, de drept si procedurale, audit de calitate , raportare
activitate desfasurata.
 Măsuri de protecţie din domeniul de activitate.
Masurile generate de profesie, legislatie sau reglementare sunt detaliate in Partea A a Codului
Etic al Profesionistilor Contabili
11
 AUDIT INTERN
B. Măsurile de protecție împotriva amenințărilor la adresa independenței
profesioniștilor contabili.

Măsurile de protecţie din domeniul de activitate includ:

 Sisteme de supraveghere corporativa;
 Programele de etica sau conduita al organizatiei angajatoare;
 Procedurile de recrutare din cadrul organizatiei , care accentueaza importanta angajarii unui
personal competent;
 Controale interne puternice;
 Procese disciplinare adecvate;
 Lideri care subliniaza importanta conduitei etice;
 Politicile si procedurile de imputernicire si incurajare a angajatilor de a informa asupra oricaror
aspecte de etica care ii privesc, fara teama de represalii
 etc
12
 AUDIT INTERN
C. CONFLICTE POTENTIALE

Ca o consecinta a responsabilitatilor fata de organizatia angajatoare, un profesionist contabil angajat se

 
poate afla sub presiunea de a actiona sau de a se comporta intr-un mod care sa ameninte direct sau
indirect conformitatea cu principiile fundamentale.
Astfel de presiuni pot fi: explicite sau implicite.
Ele pot veni de la:
o Supervizor;
o Manager;
o Director;
o O alta persoana din cadrul organizatiei angajatoare

13
 AUDIT INTERN
C. CONFLICTE POTENTIALE

Un profesionist contabil angajat se poate confrunta cu presiuni legate de:

 Incalcarea legii sau a reglementarilor;
 
 Incalcarea standardelor profesionale;
 minciuna sau inducerea in eroare involuntara;
 emiterea, sau un alt tip de asociere cu un raport financiar sau non financiar care prezinta in mod
semnificativ eronat faptele, inclusiv declaratii legate de situatiile financiare, respectarea regomului fiscal,
respectarea legislatiei

14
 AUDIT INTERN
D. INTOCMIREA SI RAPORTAREA INFORMATIILOR

Profesionistii contabili angajati sunt implicati in intocmirea si raportarea informatiilor care:

- fie pot fi facute publice
- fie pot fi utilizate de alte persoane din interiorul sau din exteriorul organizatiei angajatoare.
 
Aceste informatii trebuie intocmite si prezentate in mod corect, just si in conformitate cu standardele
profesionale relevante astfel incat aceste informatii sa fie intelese in contextul lor.
Un profesionist contabil angajat trebuie sa parcurga niste etape rezonabile astfel incat informatiile
pentru care este responsabil:
 Sa descrie clar natura reala a tranzactiilor, a activelor sau a datoriilor;
 Sa reprezinte faptele cu acuratete si in mod complet din toate punctele de vedere semnificative

15
 AUDIT INTERN
E. DETINEREA DE SUFICIENTA EXPERTIZA

Pricipiul fundamental al competentei profesionale solicita ca un profesionist contabil angajat sa se

implice
  doar in sarcini semnificative pentru care detine sau poate obtine suficienta pregatire de
specialitate sau suficienta expertiza.
Un profesionist contabil angajat nu trebuie sa induca in eroare un angajator, in mod voluntar, cu privire
la nivelul de pregatire si experienta detinut.
Situatiile care genereaza amenintari la adresa capacitatii unui profesionist contabil angajat de a-si
indeplini cu suficienta competenta profesionala indatoririle, includ:
 Timp insuficient alocat;
 Informatii incomplete, restrictionate sau uneori inadecvate;
 Experienta, pregatire si/sau educatie insuficienta;
 Resurse necorespunzatoare pentru indeplinirea corecta a sarcinilor.

16
 AUDIT INTERN
E. DETINEREA DE SUFICIENTA EXPERTIZA

Exemple de masuri de protectie impotriva acestor amenintari:

 
 Obtinerea unei formari sau a unei pregatiri suplimentare;
 Asigurarea ca exista suficient timp disponibil pentru indeplinirea sarcinilor;
 Asistenta de la persoanele cu experienta;
 Consultarea, daca este cazul, cu:
 Superiori din cadrul organizatiei angajatoare;
 Experti independenti, sau
 Un organism profesional relevant

17
 AUDIT INTERN
F. STIMULENTE

Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent.
 
Acesta poate lua forme diferite:
 Cadouri;
 Ospitalitate;
 Tratamente preferentiale;
 Solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate
Ofertele de stimulente pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale ale
eticii. De aceea, situatia trebuie atent evaluata.
Amenintarile generate de interesul propriu: atunci cand un stimulent este oferit pentru a influenta
nejustificat actiunile sau deciziile, pentru a incuraja un comportament ilegal sau incorect sau pentru a
obtine informatii confidentiale

18
 AUDIT INTERN
F. STIMULENTE

Amenintarile generate de intimidare: daca astfel de stimulente sunt acceptate si sunt urmate de
 
amenintari de a face publica oferta respectiva, daunand astfel fie reputatiei profesionistului contabil
angajat, fie reputatiei afinului sau rudei apropiate a acestuia.
Existenta si importanta oricaror amenintari depinde de natura, valoarea si intentia “ din spatele” ofertei.
Cum amenintarile reale sau aparente la adresa respectarii principiilor fundamentale nu sunt generate
doar de acceptarea unui stimulent, ci si uneori, prin simplul fapt ca o oferta a fost facuta in acest sens,
trebuie adoptate masuri de protectie suplimentare. Un profesionist contabil angajat ar trebui sa
evalueze riscul asociat ofertelor de acest gen si ar trebui sa ia in considerare daca actiuni precum cele
de mai jos ar trebui intreprinse:
a) Cand au fost facute astfel de oferte, sa informeze in cel mai scurt timp sefii ierarhici sau
structurile insarcinate cu guvernanta organizatiei angajatoare;

19
 AUDIT INTERN
F. STIMULENTE

b) Sa informeze tertele parti despre aceasta oferta – de exemplu angajatorul persoanei care a
 
facut oferta, trebuie sa faca apel la consiliere juridica;
c) Sa ii puna, in cel mai scurt timp, la curent pe afini si pe rudele apropiate asupra amenintarilro
relevante si a masurilor de protectie ce trebuie luate.

In acelasi timp, un profesionist contabil angajat nu trebuie sa ofere niciun stimulent pentru a
influenta in mod nefavorabil rationamentul profesional al unei terte parti

20
AUDIT INTERN

2. Etică în afaceri

21
AUDIT INTERN
Milton Friedman susţine că urmărirea obţinerii profitului este o datorie morală (cu
condiţia minimă ca profitul să fie realizat pe căi legale).
Obţinerea profitului maxim este o datorie morală atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru
manageri cel aceasta din trei motive. Friedman afirmă că nesocotirea obţinerii de profit drept
scop principal al activităţii economice:
 încalcă drepturile indivizilor,
 este inechitabilă,
 este nedemocratică.

22
AUDIT INTERN
Aşa cum arată D. Robinson, regulile de aur în afaceri sunt indicate de cuvântul „IMPACT”
(Robinson, D., 1999, p.11):
 integritate (I): acţionează onest şi sincer
 maniere (M): nu fi niciodată egoist, necioplit sau indisciplinat;
 personalitate (P): comunică propriile valori, atitudini şi opţiuni;
 apariţie (A): prezintă-te întotdeauna în cea mai bună lumină;
 consideraţie (C): analizează-te din punct de vedere al celuilalt;
 tact (T): gândeşte înainte de a vorbi

23
 AUDIT INTERN
1. Mituri şi prejudecăţi despre lumea afacerilor

Adepţii fervenţi ai pieţei libere care se autoreglează şi asupra căreia intervenţia exterioară trebuie să
fie cât mai redusă trebuie totuşi să ţină seama de o evidenţă. Chiar dacă firmele sunt libere să-şi
maximizeze profitul, întregul lor succes depinde de cererea consumatorului, mai pe larg, de
pretenţiile consumatorului şi de puterea lui de cumpărare.
Pretenţiile consumatorului (în genere, ale beneficiarilor) au şi componente etice de care firmele de
afaceri trebuie să ţină cont, dacă vor să reziste.

24
AUDIT INTERN
Conceptele centrale cu care operează etica afacerilor sunt destul de obişnuite: datorie, utilitate.
Afacerile sunt un mediu care este perceput ca mai puţin nobil, eventual un mediu fără scrupule
fiindcă este legat de profit. Viciile clasice, cum ar fi lăcomia sau avariţia, trec drept motivaţii cum nu
se poate mai frecvente pentru intrarea în lumea afacerilor.
Aceasta nu înseamnă că nu a existat o tendinţă permanentă ca afacerile să fie guvernate de valori şi
norme morale, oricât ar părea de paradoxal, având în vedere tipul de motivaţii pomenite mai sus.

25
AUDIT INTERN
În afara "viciilor" de care sunt ghidaţi oamenii de afaceri, argumentele tipice împotriva asocierii morală-
afaceri, sunt în principal, următoarele mituri despre lumea afacerilor (vezi Solomon R., 1996):
a) Mitul profitului şi limitele sale
Prejudecata cea mai importantă este aceea potrivit căreia cei care intră în această ocupaţie urmăresc
doar goana după îmbogăţire prin profit. Cele mai semnificative astfel de critici au venit din partea
stângii marxiste. Profitul este socotit un furt din munca celor care îl produc.
Oamenii de afaceri invocă mai rar valorile celorlalte ocupaţii. Politicienii se socotesc purtătorii binelui
public, funcţionarii publici se socotesc apărătorii interesului public, medicii se consideră în slujba
sănătăţii pacienţilor, avocaţii se socotesc apărători ai dreptăţii, poliţiştii ai ordinii publice, profesorii
ai cunoaşterii, adevărului şi educaţiei. La modul ideal, toţi au dreptate. La modul real, în practica
fiecărei profesii intervin motivaţii neortodoxe, neconforme cu valorile proclamate. Toţi lucrează şi
pentru salariu, cei mai mulţi îşi urmăresc puterea, influenţa, prestigiul şi succesul financiar, caută să
profite de pe urma avantajelor profesiei sau ocupaţiei. Nu există o puritate motivaţională în nici
26

unul dintre cazuri (vezi şi Solomon, 1993, p. 356).

AUDIT INTERN
b) Darwinismul şi limitele sale
Din exterior lumea afacerilor pare o junglă, este lumea lui "care pe care", o lume în care "câinii se
mănâncă între ei". Ca şi în politică, se vorbeşte despre oamenii de afaceri că sunt veroşi, sunt
lipsiţi de scrupule, calcă peste cadavre. În acelaşi timp, afacerile nu sunt posibile fără cooperare,
grijă reciproc împărtăşită, încredere reciprocă, adeseori fără parteneriat şi fair-play. Aceste valori care
ghidează comportamente se aplică între firme, între aceste, clienţi şi acţionari, între manageri şi
acţionari.
Competiţia este vitală în funcţionarea oricărei economii capitaliste. Dar această competiţie nu
trebuie să aibă în mod necesar aspecte de junglă, să aibă forma unui război pentru profit, să fie
nemiloasă (vezi Solomon, 1996).

27
 AUDIT INTERN
c) Atomismul individualist
O sursă clasică a neputinţei asocierii între morală şi afaceri o reprezintă, ceea ce se cheamă
atomismul individualist.
Societatea însăşi şi cu atât mai mult economia, erau văzute ca fiind generate de contracte între
indivizi izolaţi, "atomi singulari". Într-o astfel de perspectivă aplicată lumii actuale este ignorată
dimensiunea comunităţii. În firme sunt implicate adesea familii, grupuri de acţionari, corporaţii inclusiv
multi-naţionale. Înseamnă valori împărtăşite şi cultură comună. În etapa actuală, procesul dominant
este cel de globalizare. El implică un amestec de culturi organizaţionale, transferuri de valori. Izolarea
nu mai este posibilă. Atomismul individualist este un model teoretic depăşit.

28
AUDIT INTERN
Necesitatea eticii în afaceri
Interesul pentru o oarecare morală în lumea afacerilor este vechi. Ceea ce ştim, din perspectivă
istorică, este că acest interes a început în cea mai avansată societate comercială de acum cinci mii de
ani, în Sumer. Grecia antică manifesta deopotrivă interes pentru teoria economică şi pentru valorile
şi normele morale implicate în schimburile economice. Aristotel făcea distincţia între oikonomos
(gospodărire privată, în scopuri familiare) şi chrematistike (schimburi economice a căror scop este
profitul) (Politica, 8-11).
Prima practică avea o încărcătură etică, cea de-a doua avea o singură dimensiune: cea a
profitului. Este o ocupaţie pur egoistă.
Imaginea acestei separaţii a durat până în secolul al XVIII-lea. Cicero vorbea totuşi despre
corectitudine în tranzacţii ca dimensiune morală a afacerilor.

29
AUDIT INTERN

Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre. Etica nu se referă numai la
legăturile pe care le avem cu alte persoane, ci şi la calitatea acestor legături.
Încrederea înseamnă, de fapt, micşorarea riscului asumat. Încrederea, bazată pe experienţa
bunelor relaţii cu alţi oameni, firme, grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor şi intereselor,
deci riscul va fi mai mic. Încrederea şi bunele relaţii ale firmei se referă la (Ţigu, G., 2003 , p.25):
1. Încrederea în relaţiile cu furnizorii – Ea se câştigă prin respectarea obligaţiilor de către
fiecare parte şi prin minimizarea surprizelorde orice fel;
2. Încrederea în relaţiile cu consumatorii - un vânzător câştigă încrederea clientului său
atunci când este onest, competent, orientat către nevoile clientului şi plăcut.

30
AUDIT INTERN
3. Încrederea în relaţiile cu angajaţii - încrederea trebuie acordată atât şefilor, cât şi
subordonaţilor. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare, la o fidelitate mai
mare a angajaţilor, la confidenţă, la reducerea conflictelor de muncă sau a conflictelor dintre
grupurile de muncă etc.

31
 AUDIT INTERN
Oamenii de afaceri ai trecutului erau in genere stigmatizaţi ca lipsiţi de respectabilitate, cu
îndeletniciri neonorabile.
Până foarte recent (acum mai puţin de 20 de ani), acest subiect a fost circumscris unor discuţii
negative despre scandalurile şi dezastrele aduse mai ales de lumea corporaţiilor, despre
iresponsabilitate iar recent ele au fost reluate în diferite forme în contextul globalizării şi existenţei
corporaţiilor mondiale. Locul comun al acestor abordări este dat mereu de "numitorul comun al
afacerilor: banul". (Solomon, 1993, pp.354-355). Întrebarea care rămâne deschisă este: e sau nu o
contradicţie în termeni că "lăcomia este bună"?

32
AUDIT INTERN
În mare, teoreticienii de orientare liberală au insistat pe ideea că succesul este o virtute, sărăcia
este un viciu şi că bogăţia devine sursă de noblesse oblige (este generatoare de obligaţii
morale, pe când sărăcia este generatoare de probleme morale). Recent discuţiile teoretice s-
au mai echilibrat şi au ajuns la nivelul construcţiei idealurilor morale în afaceri, cu accente, inclusiv pe
dreptate socială şi grijă faţă de consumator.
În ultimele două decenii, lumea afacerilor a devenit un subiect academic important şi interesant. Au
apărut studiile superioare în specialitate (şcolile de business), s-a încetăţenit şi legitimat ideea că, cel
puţin aspectele manageriale ale afacerilor sunt profesionale. Se studiază inclusiv din perspectivă etică,
relaţiile între acţionari (sau proprietarii), sindicate, manageri, clienţi, mediul afacerilor, comunitatea
locală în care acestea se desfăşoară. Etica afacerilor devine tot mai pregnant o componentă a eticii
profesionale

33
AUDIT INTERN
O corporaţie este menită să satisfacă publicul oferindu-i produse şi servicii dorite.
Ea nu îl satisface dacă promovează discriminarea, poluează aerul, apa, secătuieşte
resursele, distruge frumuseţea mediului.
Minimele reguli etice pe care trebuie să le urmeze o corporaţie (o firmă) sunt următoarele:
a) În privinţa clienţilor (cumpărătorilor)
Produsele trebuie să fie de calitate, sigure, să aibă instrucţiuni de folosire, avertismente asupra efectelor
nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator.
Supoziţia generală. pe care se bazează comerţul este cea a consumatorului adult, dotat cu discernământ,
inteligent, capabil să-şi dea seama de riscuri, este responsabil. În cazul producătorului există presupoziţia că
este matur, inteligent, responsabil, bine intenţionat.
Responsabilitatea, pentru a fi etică, trebuie să fie reciprocă.

34
 AUDIT INTERN
b) În privinţa angajaţilor
Pentru a aşeza relaţiile între angajat şi firmă pe temeiuri etice se introduc următoarele categorii de
principii şi norme:
- S-au introdus: drepturile angajaţilor şi reglementări în privinţa loialităţii faţă de companie.
- Loialitatea faţă de companie se conturează prin obligaţiile reciproce: companie-angajat, prin atribuire de
roluri şi responsabilităţi. Unele dintre acestea sunt contractuale şi legale, dar ele nu ajung decât pentru
îndeplinirea sarcinilor şi nu au o componentă etică: O slujbă nu e niciodată doar o slujbă (Norman Bowie,
1982). Există mereu o dimensiune morală: mândria faţă de propriile produse, spiritul de echipă,
grija faţă de bunăstarea companiei, ataşamentul faţă de colegi. Afacerile nu sunt scop în sine.

35
 AUDIT INTERN
Probleme etice ale globalizării afacerilor

Una dintre cele mai evidente forme ale globalizării o reprezintă existenţa corporaţiilor internaţionale.
Ele au un rol dual din punct de vedere etic:
• pe de-o parte se extind în state în care guvernele şi clienţii sunt mai puţin pregătiţi în
protecţia drepturilor consumatorilor, a celor salariale şi în probleme de mediu . Aceasta
facilitează pe termen scurt, strategii de creştere a profitului, fără prea multă grijă faţă de angajaţi,
consumatori, cetăţeni şi mediu. Instituţiile de protecţie ale consumatorilor sunt prea slabe ca să
forţeze companiile mari să îşi schimbe regulile
• Pe de altă parte, corporaţiile aduc în noile lor medii, mai ales în ţările sărace şi cu instituţii democratice mai
fragile, noi deprinderi de comportament şi noi reguli care pot facilita dezvoltarea economico-
socială şi normele etice. Există de asemenea instituţii internaţionale create ca să vegheze la probleme de
muncă, protecţia consumatorilor, mediu. 36
 AUDIT INTERN
Există probleme specifice, de natură etică, în condiţiile în care corporaţiile internaţionale
acţionează în ţările cu economii subdezvoltate şi cu un nivel mai redus de exercitare a drepturilor
omului sau chiar în regimuri autoritare (vezi Appelbaum şi Lawton, 1990, pp.205-247):
1. Consimţământul obţinut pe baza informării consumatorului poate să fie mai redus .
Reclama unui produs poate să conţină informaţii înşelătoare. În acest caz este încălcat principiul
dreptăţii comutative care implică relaţii între egali, acordul părţilor contractante, precum şi acela al
respectului pentru persoană (ea este tratată doar ca mijloc pentru profit).
2. Dreptul la un mediu natural sănătos, dreptul generaţiilor următoare la resurse, fac
necesară etica mediului. Ea devenit o cerinţă tot mai pregnantă. Problemele de mediu
afectează regiuni întregi. Ele nu pot să fie socotite probleme locale. Din acest motiv, firmele,
companiile, corporaţiile au inclusă ca cerinţă morală responsabilitatea faţă de mediu. Poluarea
este un fenomen care se poate importa sau exporta ca produs secundar şi neintenţionat al
extinderii industriale.
37
AUDIT INTERN
3. Dumpingul este la rândul său o practică internaţională care pune probleme etice. Există produse
care, prezentând un risc mare, nu pot să fie vândute în ţară. În schimb, ele sunt vândute, uneori cu
sprijinul statului care acordă înlesniri de taxe, cu preţuri mai mici, în ţările lumii a treia a .

4. Dependenţa de corporaţii. Corporaţiile pot ajunge să domine o societate, să-i impună legi şi politici publice.
Unele dintre aceste corporaţii au dus la creşterea polarizării sociale în ţările în care au acţionat (vezi de exemplu
în America Latină). Conducătorii corporaţiilor nu se identifică cu comunitatea locală, ci cu interesele firmei. În
astfel de situaţii adesea este împiedicată dezvoltarea clasei de mijloc şi acţiunea societăţii civile ca factor de
influenţă şi presiune socială.
Susţinătorii capitalismului sunt visători şi vizionari care, în loc să facă bine cu intenţii rele, pot să facă rău
cu cele mai bune intenţii. (George Bernard Shaw)
38
AUDIT INTERN
5. Responsabilitatea socială în plan internaţional.
Datoria primă a unui om de afaceri este creşterea profitului propriei firme (Milton Friedman,
1970) şi această datorie nu poate să fie îngrădită decât de norme împotriva constrângerii şi fraudei.
Prin urmare, sarcina guvernelor este doar aceea de a menţine regulile liberei concurenţe şi a prevenirii
înşelăciunii. Guvernele statelor în tranziţie (cum este şi cazul României), au datoria morală să încurajeze acele
corporaţii care pot să aibă şi efecte benefice în creşterea gradului de democraţie, în apărarea şi exercitarea
drepturilor contribuabililor, angajaţilor şi clienţilor.
Afacerile pot să pară un scop în sine, dar moral ele sunt doar un mijloc pentru dezvoltare
personală şi socială.

39
AUDIT INTERN

40
AUDIT INTERN

41
AUDIT INTERN

42
AUDIT INTERN

43
AUDIT INTERN

44
AUDIT INTERN

45
 AUDIT INTERN
Obiectivul PROFESIONIȘTILOR CONTABILI de a oferi servicii
la un nivel de excelenţă, de o calitate ireproşabilă, care să răspundă
exigenţelor pieţei, piaţă marcată de efectele crizei economice şi
financiare.
Aspiraţiile PROFESIONIȘTILOR CONTABILI trebuie să vizeze obţinerea
statutului de “partener de încredere” al clientului, preferat înaintea
celorlalţi .

46
AUDIT INTERN
În derularea relaţiilor cu clienţii, sunt esenţiale:
• cunoaşterea • Educaţie şi
clientului competenţă

• profesionalism • Comportament etic

şi calitate

47
AUDIT INTERN
Relaţia PMM – IMM pe termen lung: relaţie de tip WIN / WIN
(câştig - câştig).

Principiul WIN – WIN: fundamentul însuşi al succesului în toate aspectele

relaţiilor interumane; cuprinde cinci dimensiuni interdependente ale
vieţii.

48
AUDIT INTERN

1 2 3

Câştig /Câştig Câştig /Câştig Câştig /Câştig

Caracter Relaţii Acorduri

Sistemele (4) şi procesele (5) care susţin parteneriatul

49
AUDIT INTERN
Prin calitatea serviciilor oferite clientilor şi
profesionalismul de care dau dovadă în
derularea relaţiilor, P.C. contribuie la
menţinerea şi consolidarea poziţiei pe
piată, la consolidarea imaginii ca partener de
încredere în mediul de afaceri.

50
AUDIT INTERN

3. Dilemele etice

51
 AUDIT INTERN

Dilemele etice - pot fi definite ca situaţii neclare, problematice care îi pun în încurcătură pe cei care
iau decizii, în dorinţa de a echilibra performanţele economice şi cele sociale.
Dilemele etice apar în lumea afacerilor atunci când situaţia practică poate fi rezolvată doar renunţând
la anumite principii morale, când există neconcordanţe între sistemul propriu de valori al decidentului
şi modul în care acesta îşi satisface nevoile zilnice, când o persoană trebuie să îndeplinească două
sau mai multe obligaţii/îndatoriri în acelaşi timp etc.
Cele mai comune probleme de natură etică sunt: conflictele de interese ale angajaţilor, cadourile,
hărţuirea sexuală, plăţi neautorizate, spaţiul privat al angajaţilor, probleme de mediu, securitatea
muncii, politica de preţuri, discriminările de orice fel etc.

52
AUDIT INTERN
Există numeroase cazuri în care angajaţii unor firme dau dovadă
de lipsă de etică în afaceri.
De exemplu:
 acordarea unor comisioane ilegale pentru obţinerea de informaţii confidenţiale despre firmele
concurente;
 trafic ilegal cu produse aflate în monopolul statului;
 desfăşurarea unor activităţi neautorizate;
 folosirea unor documente cu regim special false;
 cazurile de evaziune fiscală sau economie subterană;
 înşelarea corpurilor de control ale statului;
 utilizarea unor bunuri fără provenienţă legală etc.
Oamenii de afaceri se confruntă zilnic cu probleme de natură etică, ce decurg dintr-o varietate de
surse.
53
 AUDIT INTERN

Metoda în zece paşi de luare a deciziilor în rezolvarea dilemelor etice:

1. Care sunt faptele cunoscute ale situaţiei?
2. Care sunt părţile implicate ce dau valoare faptelor şi care sunt obiectivele urmărite de acestea?
3. Care sunt cauzele/motivele apariţiei situaţiei?
4. Care credeţi că ar fi principiile etice sau valorile operaţionale care ar trebui aplicate în această
situaţie şi în ce ordine de prioritate?
5. Cine ar trebui să aibă un cuvânt de spus sau să se implice în luarea acestei hotărâri?
6. Listaţi toate alternativele şi planurile de acţiune care ar putea:
a) să prevină sau să minimizeze prejudiciile aduse părţilor interesate,
b) să menţină valorile prioritare pentru această situaţie,
c) să fie o bună soluţie pentru situaţia dată.
54
 AUDIT INTERN
7. Elaboraţi scenariul din alternativa voastră preferată şi vedeţi cum îi afectează pe cei interesaţi.
Regândiţi şi revizuiţi alternativa voastră preferată dacă este necesar.
8. Adăugaţi o componentă de etică preventivă în planul dvs. de acţiune care priveşte motivele care au
determinat apariţia situaţiei respective.
9. Evaluaţi decizia şi planul de acţiune ales.
10. Hotărâţi şi elaboraţi un plan de acţiune, implementaţi-l şi monitorizaţi-l.

55
AUDIT INTERN

Exemple reale de dileme etice

Teme de dezbatere:
1. Pentru fiecare din întrebările prezentate mai jos încercaţi să enumeraţi cele mai bune alternative
decizionale/de acţiune!
2. Care este metoda/calea cea mai sigură în alegerea variantei optime?
3. Stabiliţi cine câştigă şi cât de mult?
4. Stabiliţi cine pierde şi cât de mult?
5. Analizaţi ceea ce aşteaptă cei din jur de la dvs. şi corelaţi câştigul/pierderea cu orizonturile de timp:
scurt, mediu sau lung! Decizia dvs.rămâne aceeaşi?
6. Dacă nu sunteţi sigur că alegerea dvs. este cea mai bună, cui puteţi să cereţi sfaturi utile?
56
AUDIT INTERN
A. Firma noastră se mândreşte cu sistemul său de remunerare pe bază de merite. Unul dintre
angajaţii mei a făcut o treabă extraordinară pe parcursul întregului an, aşa încât merită o recunoaştere
considerabilă. Din păcate, acesta primeşte deja salariul maxim pentru categoria sa salarială iar
compania noastră are prea mulţi angajaţi în categoria imediat superioară, aşa că nu-l putem promova.
Ce să fac?

57
 AUDIT INTERN
B. Sunt economist la biroul financiar al unei firme şi mă ocup de analiza şi înregistrarea ordinelor
de deplasare. În ultima vreme amconstatat că unul dintre directori (apropiat al acţionarului majoritar),
deşi vine zilnic la serviciu, îşi depune ordine dedeplasare foarte costisitoare şi nerealiste cu scopul de
a-şi rotunji veniturile. În plus, am aflat că îşi decontează frecvent cheltuieli personale mai mari decât ale
celorlalţi directori (mese la restaurant,combustibil pentru maşina proprie, telefonul etc.). Ce să fac?
C. Şeful meu mi-a spus că unul dintre angajaţii mei se află pe lista celor care vor fi
disponibilizaţi în curând, dar să nu-i spun încă, întrucât acesta ar răspândi vestea prin toată organizaţia
care ar începe să „fiarbă”. Între timp, am auzit că acest angajat urmează să ia un credit bancar pentru
a-şi renova locuinţa. Ce să fac?”

58
AUDIT INTERN
D. Sunt angajat în cadrul unei secţii de producţie din cadrul unei firme şi constat că unul din
produsele aflate în fabricaţie are unele defecte. Am discutat cu responsabilul de produs şi cu şeful de
secţie şi am aflat că ei cunosc acest lucru, dar nu vor să ia nici o măsură deoarece sunt principalii
responsabili şi timpul îi presează.Mi s-a sugerat să nu mă amestec în problemele lor dacă vreau să-mi
continui activitatea în firmă. Ce să fac?

59
 AUDIT INTERN
E. Sunt contabil la un depozit de produse alimentare şi şeful meu direct face presiuni asupra mea
să induc în eroare un client fidel pentru a-i vinde în cantităţi foarte mari nişte produse a căror termen de
valabilitate se apropie de sfârşit (oferindu-i un discount de 5%). Eu ştiu că acel client se va bucura de
discount-ul oferit şi nu va verifica termenul de valabilitate al produselor. În plus, eu sunt convins că nu
va putea vinde în timp util toate produsele şi va rămâne cu o pagubă serioasă. De asemenea, ştiu că el
are deosebită încredere în mine deoarece am colaborat foarte bine. Ce să fac?

60
AUDIT INTERN
F. În ultimele două luni am lucrat foarte serios (la cererea şefului meu, director economic) la
elaborarea unui proiect complex legat de analiza economico-financiară a firmei, proiect necesar pentru
ca echipa managerială a firmei să poată stabili strategiile viitoare. Am predat proiectul şefului meu la
timp, cu speranţa că în momentul în care managerii responsabili se vor întâlni, mă va invita la şedinţă
pentru a explica rezultatele analizei mele. De curând, am aflat că acea şedinţă a fost în urmă cu câteva
zile şi că directorul economic (şeful meu) a primit nu numai laude din partea directorului general,
ci şi bonusuri financiare considerabile pentru munca depusă, fără a spune un cuvânt despre contribuţia
mea la elaborarea proiectului.Am hotărât să am o discuţie serioasă cu directorul economic despre
acest incident. Din păcate, acesta a recunoscut în faţa mea că acel proiect a fost elaborat de mine dar
mi-a comunicat că el este şeful şi, prin urmare, numai el putea să participe la şedinţă. În plus, mi-a
comunicat că ar fi bine să uit incidentul pentru că el este vechi în firmă, prezintă mai multă credibilitate
decât mine şi nu va recunoaşte în faţa consiliului managerial implicarea mea în proiect.Mi-a spus că
pentru munca depusă eu am primit salariul negociat în ultimele luni şi dacă nu sunt mulţumit pot să
61
plec din firmă. Ce să fac?
 AUDIT INTERN
G. Lucrez în firmă de peste 10 ani şi de curând am fost promovat director de aprovizionare.
Unul dintre furnizorii importanţi de care auzisem mă invită într-un week-end foarte costisitor la Poiana
Braşov (împreună cu familia mea), pe cheltuiala lui. Unii colegi mi-au spus că de cele mai multe ori
materiile prime pe care le furnizează firmei noastre, deşi sunt foarte scumpe, prezintă frecvent
anumite neconformităţi (fostul responsabil cu aprovizionarea nu le lua în seamă). Sunt conştient de
faptul că, calitatea produselor finite este influenţată de cea a materiilor prime, motiv pentru care firma
este obligată să facă reduceri de preţ la unele produse. De asemenea, ştiu că managerul general al
firmei nu va renunţa la serviciile acestui furnizor deoarece este rudă de gradul I cu unul din acţionarii
minoritari ai firmei. Ce să fac? Să accept invitaţia?

62
AUDIT INTERN
H. Şeful meu mă roagă să duc un plic cu bani unui funcţionar de la primărie, vecin şi prieten
de-al meu. Îmi dau seama că este vorba de mituirea acestui funcţionar pentru ca firma să câştige o
licitaţie
cu statul şi refuz categoric să fac asta. Cu toate acestea, şeful mă presează spunându-mi că numai în
mine are încredere că voi păstra confidenţialitatea, că deja ştiu de acest incident (deci nu mai poate
apela la un alt coleg) şi că de câştigarea acestei licitaţii depinde continuare activităţii firmei. Altfel,
firma va intra în faliment şi vom rămâne fără locuri de muncă. În plus, îmi reaminteşte faptul că îi sunt
dator deoarece el le-a angajat în această firmă pe soţia şi fiica mea. Ce să fac?

63
 AUDIT INTERN
I. Sunt manager de resurse umane în cadrul unei firme şi ocup această funcţie de aproape
patru ani. Cel mai mult mă mulţumesc relaţiile pe care le am cu toţi funcţionarii birourilor aflate în
subordinea mea. Aceste relaţii se bazează pe respect reciproc, profesionalism, loialitate şi ataşament faţă
de firmă. Cu toţii ne îndeplinim cu seriozitate obligaţiile de serviciu şi suntem oricând disponibili pentru a
presta ore suplimentare sau sarcini mai complexe. În perioada care urmează trebuie să angajăm un nou
contabil. Mâine vom avea interviurile cu cei cinci candidaţi care s-au înscris la concursul de ocupare a
postului, iar eu sunt întro mare dilemă. În urmă cu puţin timp, directorul general a fost la mine în birou şi
mi-a impus cu toată autoritatea să o angajez pe fiica lui care a mai lucrat în firmă. Tot departamentul ştie
că este o persoană foarte dificilă şi fără experienţă, motiv pentru care unul din subalterni mă roagă
insistent să nu o angajez, mai ales că ceilalţi candidaţi au pregătire remarcabilă în domeniul cerut. Ce să
fac?

64
AUDIT INTERN
Codul de legi ale lui Hammurabi.
Hammurabi, rege al Babilonului a rămas în istorie pentru renumitul său cod de legi, scris în jurul
anului 1760 î.Hr. și care conține nu mai puțin de 280 de articole de lege.
Anterior mai fuseseră realizate două astfel de culegeri de legi, de către regele sumerian Ur-Nammu
(aprox 2050 i.Hr.) și regele Isinului Lipit-Ishtar (aprox 1860 i.Hr.) dar acestea erau mai puțin

cuprinzătoare și nu s-au păstrat de-a lungul timpului decât fragmente din ele.

65
AUDIT INTERN
Voi prezenta in urmatoarele slide-uri parte din legile lui Hammurabi, inscriptionate pe o bucata de
diorit (rocă magmatică foarte dură) înaltă de 2,25 metri. Blocul de piatra a fost descoperit în 1902 la
Susa, pe teritoriul actual al Iranului. Actualmente este expus la Muzeul Luvru din Paris, replici ale lui

aflându-se la Muzeul Pergamon din Berlin și Muzeul de istorie naturală din New York.

66
AUDIT INTERN
Dacă cineva acuză pe altcineva fără să poată aduce vreo dovadă acuzațiilor sale, atunci
acuzatorul va fi omorât.
Dacă cineva acuză pe altcineva și poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplatit.
Dacă un judecător ia o decizie într-un caz ,dar apoi se dovedește că a greșit, judecătorul va
plăti de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului și nu va mai avea dreptul să judece alte
cazuri.

67
AUDIT INTERN
Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie care a dat naștere copiilor săi, atunci o parte
din pămantul și din banii soțului trebuie dată soției. Atunci când copiii cresc, ea se poate
recăsători.
Dacă un bărbat vrea să se despartă de femeia cu care nu a avut copii, atunci el îi va da înapoi
zestrea și banii pe care i-a adus din casa tatălui ei.
Dacă cineva lovește pe altcineva de rang mai înalt, va primi pedeapsa cu biciuirea în public de
șaizeci de ori.
Dacă cineva lovește pe altcineva de același rang, va fi obligat să îi plătească acestuia o mină
de aur.
Dacă un bărbat lovește o femeie însărcinată iar aceasta pierde sarcina, atunci el îi va plăti
femeii zece șekeli.

68
AUDIT INTERN
Dacă un constructor ridică o casă și o construiește bine, proprietarul va plăti doi șekeli
pentru fiecare unitate de suprafață a casei. Dacă însă nu reușește și casa se prăbușeste
omorându-l pe proprietar, atunci constructorul va fi omorât .
Dacă fiul proprietarului va fi muri la prăbușirea casei, atunci fiul constructorului va fi
ucis.
Aceleași lucruri se petrec și în zilele noastre , oare acum ar fi  aplicabile?

69