Învățatul și somnul

Cuprins

 Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS) în formarea

amintirilor noi
 Efecte ale somnului asupra îmbunătățirii memoriei
 Metode de îmbunătățire a învățatului corelate somnului
 Este eficient să învățăm în noaptea dinaintea unui examen?
Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS)
în formarea amintirilor noi

Memoria este formată în trei etape:

Dobândirea noilor amintiri(codificare),
Întărirea și reorganizarea acestora(consolidare)
Reamintirea acestora
Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS)
în formarea amintirilor noi
Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS)
în formarea amintirilor noi

 Somnul uman împărțit în: somn cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și somn
fără mișcare rapidă a ochilor (NonREM) și constă într-o alternanță a celor
două la un interval de 90 de minute.
 Somnul REM (verde) se caracterizează prin mișcări rapide ale ochilor, un
EEG cu frecvență mixtă și o inhibare a tonusului muscular.
 Somnul nonREM poate fi împărțit în mai multe etape de somn 1-4 (S1-S4),
care sunt corelate cu profunzimea somnului, întrucât capacitatea de răspuns
la stimulii externi este minimă în stadiul de somn 4.
 S1 este o etapă tranzitorie care constituie doar o proporție mică. de somn
de o noapte (<10%).
 S2 este determinat de apariția fusurilor de somn (creșterea și diminuarea
activității de 10-15 Hz) și a complexelor K (o deflexie puternică negativă de
amplitudine mare urmată de o undă pozitivă mai lentă).
 S3 și S4 se combină cu somnul cu undă lentă (SWS, albastru) de activitate
cu undă lentă (0,5-4 Hz) în EEG.
Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS)
în formarea amintirilor noi

 Dovezi recente sugerează că oscilația

distinctivă a SWS, care este generată în zonele
corticale, coordonează reluarea amintirilor în
hipocamp(reprezentată de undele ascuțite) și
plasticitate -activitatea axului de promovare
(generată în talamus).
 Coordonarea acestor oscilații permite
transferul treptat al reprezentărilor de memorie
tranzitorie de la hipocamp la locațiile lor de
stocare pe termen lung în cortex.
Memoria și rolul somnului non-REM de undă joasă(SWS)
în formarea amintirilor noi

 La șoareci,anumiți neuroni din hipocamp sunt

activați în funcție de locația în care se află.În
timp ce aleargă printr-un labirint,neuronii se
activează într-o secvență unică.În timpul
SWS,se redă aceeași secvență,dar într-o
manieră de timp redusa.
Efecte ale somnului asupra îmbunătățirii memoriei
1-Restabilirea homeostaziei sinaptice
 Alături de teoria consolidării sistemului activ, cea mai
influentă teorie a funcției somnului pentru memorie este
ipoteza sinaptică a homeostaziei.
 Conform acestei ipoteze, potențierea sinaptică pe scară
largă care apare la codificarea informațiilor în timpul
stării de veghe duce la creșterea cerințelor de spațiu și
energie din creier.
 Dacă această dezvoltare ar rămâne necontrolată, creierul
ar atinge în curând limitele capacităților sale de
codificare și / sau întreținere.
 Simulările pe computer au stabilit eficacitatea teoretică
a activității undelor lente (0,5-4 Hz) pentru a renormaliza
sinapsele,prin învățare extinsă inducându-se creșteri
locale ale activității undelor lente.
 Efecte ale somnului asupra îmbunătățirii memoriei
2-Memorie îmbunătățită după somn

 O consecință directă a renormalizării sinaptice în timpul somnului

poate fi văzută în îmbunătățirea învățării după o perioadă care
conține somn comparativ cu o perioadă care conține doar veghe
 Într-un studiu, Mander și colegii au testat capacitatea
participanților lor de a învăța informații noi de două ori într-o zi,
o dată la prânz și a doua oară seara. Unui grup de subiecți i s-a
permis să doarmă între cele două sesiuni și un alt grup a rămas
treaz. Așa cum era de așteptat, capacitatea de codificare s-a
deteriorat pe parcursul zilei la subiecții treji, în timp ce subiecții
care au dormit au chiar îmbunătățit ușor performanța de
codificare la a doua sesiune (Mander și colab., 2011).
 Deficiențe ale capacității de codificare au fost observate și la
participanții care au fost lipsiți de somn pentru o noapte, aceste
deficiențe fiind asociate cu activarea redusă a hipocampului (Yoo
și colab., 2007).
Efecte ale somnului asupra îmbunătățirii memoriei
3-Reorganizarea memoriei și extragerea caracteristicilor
invariante

 Dincolo de întărirea amintirilor, somnul reorganizează și transformă amintirile. Această

reorganizare a memoriei poate facilita generalizarea și abstractizarea esenței, adică
caracteristici sau reguli invariante, din informațiile codificate
 Somnul poate ajuta chiar să obțineți o perspectivă și să găsiți soluții noi la probleme. Wagner și
colab. (2004) au cerut participanților să efectueze o serie de transformări numerice.
 Fără ca participanții să știe, exista o regulă ascunsă în sarcină.Deîndată ce ar fi descoperit
această regulă, ar fi putut folosi o scurtătură pentru a rezolva sarcina.
 Aproape de trei ori mai mulți participanți care au dormit,au obținut informații despre această
regulă ascunsă în comparație cu starea de veghe.
 Mai mult, dovezile unei reorganizări a memoriei în timpul somnului provin din studii în care
amintirile false au fost provocate prin solicitarea participanților să învețe liste de cuvinte
sinonime cu un cuvânt cheie,care nu era pe listă.
 Mai multe cuvinte cheie au fost atribuite în mod fals ca amintiri adevărate de către participanții
care au dormit în timpul intervalului de retenție în comparație cu cei care au rămas treji (Payne
și colab., 2009; Diekelmann și colab., 2010), sugerând că somnul a ajutat la extragerea sensului
general al liste de cuvinte.
Efecte ale somnului asupra îmbunătățirii memoriei
4-Somnul și memoria la copii și studenți
 Un studiu recent efectuat la preșcolari arată că învățarea cuvintelor noi din
cărțile de povești care le sunt citite este crescută la copiii cărora li se permite
să adoarmă după ce au auzit povestea.
 Chiar și sugarii de 6-16 luni învață mai bine semnificații noi ale cuvintelor sau
acțiuni noi dacă au o perioadă de somn în timpul intervalului de reținere .
 Pentru extragerea cunoștințelor explicite, somnul ar putea fi chiar mai benefic
la copii decât la adulți.
 Wilhelm și colegii au instruit adulții și copiii de 8-11 ani să apese o secvență
specifică de butoane
 În timp ce atât copiii, cât și adulții au câștigat o conștientizare mai explicită a
secvenței după somn comparativ cu un interval de veghe, copiii au depășit în
mod clar adulții după somn, aproape toți copiii fiind capabili să genereze în mod
explicit întreaga secvență cu 8 elemente.
 În mod interesant, acest efect benefic al somnului asupra cunoștiințelor se
poate extinde chiar și în educație extrem de solicitantă, cum ar fi școala.
 Metode de îmbunătățire a învățatului corelate somnului
Momentul și cantitatea de somn

 Gais și colab. (2006) au descoperit că somnul care urmează în

3 ore după codificare este mai benefic pentru consolidarea
vocabularului englez-german decât somnul după 10 ore.
 Astfel, pentru a face cea mai bună utilizare a efectului de
îmbunătățire a memoriei somnului, somnul ar trebui să urmeze
codificarea în câteva ore sau, alternativ, conținutul aflat în
timpul zilei ar putea fi repetat cu puțin timp înainte de
culcare. În ceea ce privește cantitatea de somn necesară
pentru creșterea memoriei, mai multe studii au arătat că
memoria declarativă beneficiază chiar și de perioade destul
de scurte de somn.
 Deși unele studii au descoperit îmbunătățiri ale memoriei cu
perioade de somn foarte scurte de doar câteva minute,
perioade mai lungi de 60-90 minute de somn oferă rezultate
mai bune.
Metode de îmbunătățire a învățatului corelate somnului
Rolul relevanței și recompensei

 Consolidarea memoriei în timpul somnului este selectivă facilitând acele amintiri care
sunt relevante în viitor.
 Wilhelm și colab. (2011) au arătat că doar informațiile care necesită să fie reamintite
în ziua următoare pot decide accesul la consolidarea dependentă de somn.
 În acest studiu, participanții au învățat seara o sarcină declarativă de asociere a
perechii de cuvinte.
 După codificare, doar unul din cele două grupuri a fost informat că va trebui să
reproducă perechile de cuvinte a doua zi dimineață.
 În timp ce grupul informat a arătat îmbunătățirea așteptată a performanței de
retenție după somn, grupul neinformat a fost la egalitate cu un grup informat care nu
a dormit în timpul intervalului de retenție.
 Rezultate similare au fost observate atunci când subiecții anticipau o recompensă
monetară pentru performanța bună.
 Metode de îmbunătățire a învățatului corelate somnului
Reactivarea memoriei în timpul somnului

 Cercetări recente sugerează că reluarea memoriei poate fi

influențată de indicii externi prezentați în timpul somnului
care au fost prezenți în timpul codificării anterioare (Bendor
și Wilson, 2012).
 În lucrarea lor Rasch și colab. (2007) au folosit anumite
parfumuri pentru a declanșa procesele de reactivare a
memoriei în timpul somnului la oameni.
 Participanții au fost rugați să memoreze locațiile perechilor
de imagini afișate pe ecranul în timp ce miroseau parfumul
trandafirilor. În timpul somnului participanții au fost re-
expuși la acest miros sau la o substanță inodoră.
 Acei participanți care au fost expuși la mirosul de trandafiri
în timpul învățării și în timpul somnului cu undă lentă au arătat
o corelare crescută a locațiilor, comparativ cu celălalt grup.
Metode de îmbunătățire a învățatului corelate somnului
Stimularea oscilațiilor cerebrale

 Oscilațiile lente sunt oscilațiile creierului care au fost cel mai strâns legate de
procesarea memoriei dependente de somn.
 S-a demonstrat că intensificarea acestor oscilații lente cu stimulare electrică sau
auditivă îmbunătățește învățarea și consolidarea memoriei.
 În cadrul studiului participanții au învățat seara o sarcină de asociere a perechii de
cuvinte. În timpul somnului ulterior au fost supuși stimulării electrice trans-craniene
(TES) la aceeași frecvență ca oscilațiile lente naturale (~ 0,75 Hz).
 Această stimulare nu numai că a intensificat oscilațiile lente, precum și activitatea axului,
dar a sporit și eficacitatea somnului pentru a consolida perechile de cuvinte învățate
anterior. Utilizarea aceleiași stimulări la aceeași frecvență (~ 0,75 Hz) în timpul stării de
veghe crește activitatea theta și îmbunătățește codificarea noilor materiale de învățare,
în timp ce consolidarea rămâne neschimbată.
 În cele din urmă, aplicarea acestei stimulări de oscilație lentă în timpul somnului de zi
îmbunătățește codificarea noilor informații ulterioare sugerând că activitatea undelor
lente din timpul somnului anterior eliberează spațiu pentru o nouă învățare după somn.
Este eficient să învățăm în noaptea dinaintea unui
examen?

 Somnul este o stare activă în timpul căreia creierul prelucrează informațiile

dobândite în ziua precedentă și se pregătește pentru cerințele zilei următoare.
 Strategia ideală pentru a obține informații noi ar trebui să ia în considerare faptul
că somnul este important pentru memorie.
 Pentru studenți, probabil că nu este eficient să renunțe la somn pentru a avea mai
multe ore de învățat pentru o anumită materie.
Bibliografie

 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3768102/
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4428077/#B37
 https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/sleep-deprivation-and-deficiency
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5458149/
Vă mulțumesc pentru atenție