Ocluziile intestinale joasae

Sava Stefania
m/r oftalmologie an II
Ocluzia intestinală joasă - obstacolul este situat în
intestinul gros, semnele clinice evoluează lent, starea
generală rămîne un timp oarecare satisfăcătoare
In ocluziile colonului se produce iniţial distensia
colonului supraiacent. Dacǎ valvula ileo-cecalǎ e
competentǎ întreg colonul supraiacent devine o ansǎ
închisǎ la ambele capete (“bomba intestinalǎ”) în care
hiperpresiunea intraluminalǎ poate determina
perforarea diastaticǎ a cecului. Dacǎ valvula ileo-cecalǎ
e incompetentǎ conţinutul colic reflueazǎ în ileon şi
riscul perforaţiei diastatice e redus
Durerea
Localizarea durerii spontane iniţiale, variabil în
funcţie de nivelul ocluziei, poate indica locul
obstacolului: fosa iliacă sau flancul stîng în volvulusul
de colon sigmoid, fosa şi flancul drept în invaginaţia
ileocecală.
Voma
Vărsăturile apar tardiv, cu caracter de stază cu conţinut
intestinal, de culoare închisă, iar în formele avansate –
cu caracter fecaloid sau pot sa lipsească. Vărsăturile
sanguinolente sunt de asemenea de un pronostic
deosebit de grav, indicînd o ocluzie prin strangulare, cu
grave leziuni.
Întreruperea tranzitului intestinal
Este un semn comun si poate lipsi în fazele iniţiale a
bolii, cînd bolnavul mai poate prezenta unul pînă la
două scaune din segmentul subiacent ocluziei, mai ales
în formele înalte sau cînd avem o ocluzie parţială.
Întreruperea emiterii de gaze este mai semnificativă
decît aceea de materii fecale – şi mai ales necesitatea
imperioasă de a elimina gaze, fără posibilitatea emiterii
lor
La examinarea fizică depistăm următoarele
simptoame:
Inspecţia abdomenului evidenţiază trei semne foarte
importante:
Meteorismul, peristaltismul, şi asimetria. Meteorismul
poate fi localizat sau generalizat. Iniţial el este localizat
la nivelul sediului ocluziei şi produce o asimetrie a
abdomenului În ileusul colic se evidenţiază distensia
marcată a cecului cu clapotaj sonoric cecal – semnul lui
Bouveret
În volvulusul sigmoidului constatăm o balonare
asimetrică, cu axa mare orientată dinspre fosa iliacă
stîngă spre hipocondru drept. Acesta este semnul lui
Bayer.
În ileusul colic se evidenţiază distensia marcată a cecului
cu clapotaj sonoric cecal – semnul lui Bouveret
Tuşeul rectal efectuat obligatoriu în toate cazurile de
ocluzie intestinală şi de suspecţie poate evidenţia o
leziune rectală, stenozantă, un neoplasm, calculi
intestinali, etc. În volvulusul sigmoidului vom depista
ampula rectală goală, destinsă (semnul lui Hochwag-
Grecov).
Radiografia
Imagini hidroaerice comparate cu cuiburile de rîndunică
– semnul lui Kloiber, în ocluzia intestinului gros sunt
mai puţine la număr, de dimensiuni mari şi localizate
lateral;
în volvulusul sigmoidian ansa sigmoidiană apare dilatată
şi distinsă pînă la diafragm, cu aspectul “camerei de
bicicletă”.
Atunci cînd suspectăm o ocluzie joasă cu sediul în
intestinul gros vom efectua o irigografie prin
intermediul unei clisme baritate. Ea ne va preciza nu
numai nivelul ocluziei, ci şi cauza ei: tumoare,
volvulus, invaginaţie
Tratamentul operator
Se efectuează sub anestezie generală cu relaxare
musculară şi are drept scop depistarea şi înlăturarea
cauzei şi restabilirea funcţiei normale a intestinului.
Calea de acces este laparotomia medie mediană, care
totdeauna trebuie să fie largă şi să înlesnească revizia
intraabdominală. Revizia se va efectua prudent, după
infiltraţia rădăcinei mezenterului cu novocaină 0,5% -
80-100 ml şi va începe cu segmentul ileocecal. Dacă
cecul este normal obstacolul trebuie căutat în porţiunea
intestinului subţire, dacă el este balonat – cauza ocluziei
este situată în colon
De multe ori pentru înlesnirea explorării cavităţii
abdominale în căutarea cauzei ileusului precum şi
pentru ameliorarea microcirculaţiei în ansele destinse
supralezionale se cere o decompresie intraoperatorie
în ocluziile prin strangulare se înlătură cauza
(devolvulare, dezinvaginare, secţiunea unei bride, a
aderenţilor, dezincarcerare în hernii) şi timp de 20 min.
se supraveghează ansa în cauză după înfăşurarea ei în
comprese umede şi calde şi infiltrarea mezoului cu
novocaină 0,5%.
În ocluziile prin obstrucţie se efectuează enterotomia cu înlăturarea
obstacolului şi operaţia se termină cu enterorafie în 2 straturi.
În caz de tumoare sau stenoză parietală se efectuează rezecţia
segmentului în cauză, care se termină în raport de starea bolnavului cu
o anastomoză primară sau cu o derivaţie externă: colostomie.
E de memorizat – în timpul operaţiei se efectuează ambele elemente
suplimentare – decompresie tractului digestiv şi reechilibrarea
hidroelectrolitică.
Tratamentul în perioada postoperatorie urmăreşte următoarele scopuri:
· decompresia tractului digestiv;
· reechilibrarea hemeostazei;
· restabilirea peristaltismului;
· preîntîmpinarea complicaţiilor