JUNIMEA

Elaborat de:
Adrian Proștean
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de Stiințe Socio-Umane
Specializarea Istorie
Fondatorul Junimii

• Petre P. Carp (n. 28 iunie 1837, Iaşi - d. 19 iunie 1919, Ţibăneşti, judeţul
Iaşi), om politic, diplomat, fondator al Societăţii Junimea şi lider politic al
acesteia. După fuziunea din 3 aprilie 1907, Carp devine şi preşedinte al
Partidului Conservator. Cu o carieră politică impresionantă, ce s-a desfăşurat
pe parcursul a 50 de ani, a fost martorul renaşterii naţionale a României.
Concepții și principii generale

• Înainte de toate, junimiștii se opun bazelor pe care societatea românească

începuse să-și clădească cultura. Această bază, cred ei, este fragilă și nu poate
reprezenta o adevărată structură fondatoare a culturii naționale. Generația
pașoptistă, al cărui rol important în procesul de modernizare a culturii este
recunoscut de junimiști, este totuși criticată pentru graba cu care încercase să
facă totul. Principiile pe care pașoptiștii le luaseră cu împrumut din arsenalul
ideologic al Occidentului trebuiau prefăcute în instituții durabile, în cadrul
unui proces de mai lungă durată, dar mai fecund.
Originea. Studiile

• Provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, care stăpânea întinse

moşii(precum cea de la Ţibăneşti). Tatăl său, stolnicul Petre Carp, însetat
de cunoaştere, învaţă carte la Viena şi se întoarce în Moldova cucerit de
progresele la care ajunsese Occidentul. Se va dovedi influenţat de ideile
iluminismului şi va deveni un cărvunar. După primele învăţături deprinse
la şcoala primară, familia se hotărăşte să-l trimită pe adolescentul Petrache
să studieze în Germania, la Berlin, aşa cum şi tatăl său şi bunicul său
primiseră o instrucţie şi o educaţie temeinică şi aleasă la şcoli superioare
din Viena şi Berlin.
Fondarea Junimii

• În toamna anului 1862, Carp revine la Iaşi, unde îi va întâlni pe Titu

Maiorescu şi Vasile Pogor. Ulterior, în următorii doi ani li se vor
adăuga şi Theodor Rosetti, împreună cu Iacob Negruzzi, formându-se
astfel grupul ce va fonda Societatea Junimea în primăvara anului
1864. Având la bază idei comune, cei cinci se vor axa la început pe
cultivarea spiritului literar, ei reprezentând o nouă generaţie,
junimistă, cu o nouă concepţie asupra vieţii sociale şi culturale
româneşti.
 Fondatorii Junimii

Titu Maiorescu (n. 15 februarie 1840,

Vasile Pogor (n. 20 august 1833, Iași Theodor Rosetti (n. 5 mai 1837, Iaşi sau
Craiova - d. 18 iunie 1917, Bucureşti),
— d. 20 martie 1906, Bucium, județul Soleşti - d. 17 iulie 1923, Bucureşti)
Iași)

Iacob Negruzzi (n. 31 decembrie 1842, Trifeştii

Vechi, judeţul Iaşi – d. 6 ianuarie 1932, Bucureşti),
Viziunea de politică externă

• După revenirea din Franţa, Petre P. Carp se întoarce la Junimea şi

decide să candideze ca deputat în Colegiul I Vaslui, pe listele
conservatorilor. În Parlament, se va remarca prin calităţile oratorice
impresionante. În 1870, tânărul junimist obţine şi primul
ministeriat, cel al Externelor, în cabinetul Epureanu. Prezenta lui în
acest minister coincide cu războiul franco-prusac şi cu simpatiile
mărturisite ale opiniei publice româneşti pentru Franţa.
 Cariera politică. Perioada junimistă

• Anul 1871 consacră definitiv intrarea junimiştilor de partea activismului politic.

Pe 15 aprilie 1871, are loc la Iaşi o întâlnire între Gheorghe Costaforu şi Titu
Maiorescu, cel dintâi propunându-i mentorului Junimii ca membrii societăţii să
intre în viaţa politică. Acesta a fost un moment de răscruce în istoria
conservatorismului şi politicii româneşti. Junimiştii vor adopta un program de
acţiune sprijinit de hotărârile Adunărilor ad-hoc din 1857, din care mai
rămăseseră două deziderate de îndeplinit: respectarea capitulaţiilor de către Poarta
Otomană, a neutralităţii garantate şi chiar obţinerea independenţei ţării noastre.
Programul politic „Era nouă”

• În 1881, liderul junimist lansează şi primul program politic al

Junimii, intitulat „Era nouă”. Acesta exprima o doctrină în care se
aveau în vedere interesele materiale ale ţăranilor şi meseriaşilor,
care să asigure respectarea cultului proprietăţii, independenţa
acestor oameni, care au datoria să se gospodărească şi să se
administreze singuri. Aceasta politică, arăta Petre P. Carp, este
menită să asigure ridicarea claselor de jos, a proprietăţii lor,
garantându-le neatârnarea materială
 Disensiunile dintre junimişti şi conservatori

• Din 1882, între tinerii junimişti şi bătrânii conservatori încep să apară

disensiuni tot mai grave. Astfel, Carp va părăsi momentan politica
românească şi este trimis ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar la
Viena (31 octombrie 1882 - 21 septembrie 1884). Din acestă calitate, Carp a
aranjat întrevederea dintre cancelarul german Otto von Bismarck şi primul
ministru român Ion C. Brătianu, care s-a concretizat prin aderarea ţării
noastre la Tripla Alianţă (1883)
 Fuziunea Junimii cu Partidul Conservator

• În cele din urmă, junimiştii decis să îşi fondeze propria formaţiune,

Partidul Constituţional, pe 1 mai 1891, al cărei preşedinte este ales
Petre P. Carp. Această funcţie îl va consacra pe liderul junimist
drept unul dintre cei mai mari oameni de stat ai României din
istorie. Între 7 iulie 1900 - 13 februarie 1901, este însărcinat să
conducă un guvern de coaliţie, pe fondul căruia s-a produs iarăşi o
apropiere treptată a celor două grupări de ideologie conservatoare
Poziţia faţă de războiul mondial

• La Consiliul de Coroană de la Sinaia, din 21 iulie 1914, consecvent

atitudinii sale de a vedea România alături de Germania, Petre P. Carp a
fost singurul om politic român care l-a susţinut pe regele Carol I în
eforturile acestuia de a-i convinge pe cei prezenţi să intre în război
alături de Puterile Centrale, respectând tratatul din 1883, la care el
însuşi a avut o importantă contribuţie. După ce s-a hotărât ca România
să rămână neutră în acest conflict, invocând faptul că Austro-Ungaria a
fost cea care a atacat prima, Carol declara: „Mă voi supune majorităţii,
dar mi-e teamă că o sa-mi pară rău de hotărârea luată”
• Înzestrat cu mari calităţi oratorice, istoricii îl consideră al doilea
mare politician conservator după Barbu Catargiu. El s-a
remarcat printr-un discurs rece, lipsit de sentimentalism.
Constantin Gane afirma că: „Din tinereţe până la adânci
bătrâneţe, Petre Carp a rămas, în faţa tuturor evenimentelor, un
bloc de marmură. Intră cine vrea, rămâne cine poate” .
• În ultima parte a vieţii sale, Petre P. Carp se retrage la moşia din
Ţibăneşti, unde moare pe 19 iunie 1919, la vârsta de 81 de ani.
Rolul Junimii în evoluția studiilor istoriografice

• Dincolo de influența fecundă pe care a avut-o în domeniul

literaturii, principiile Junimii au jucat un rol la fel de important
în alinierea istoriografiei românești la direcția europeană. Deși
niciunul dintre cei cinci membri fondatori nu erau de profesie
istorici, toți au manifestat un real interes pentru acest domeniu.
• Bibliografie:
• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Petre_P._
Carp#cite_note-1
• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Titu_Maiorescu
• https://
www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/junimea-punct-de-
cotitura-in-evolutia-societatii-romanesti
• http://istoria-junimii.blogspot.ro/
• https://
www.google.ro/search?q=images.google.com&source=lnms&t
bm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiO05Xwu9XaAhVSblAKHY
CUApgQ_AUICigB&biw=1536&bih=740
Mulțumesc pentru atenție!!