1.

Dicţionar istoric
2. Situaţia internaţională
3. Caracteristicile politicii externe româneşti
4. Lupta antiotomană a Ţărilor Române
(sec. XIV-XV)
 Autonomie - drept al unui stat (regiune) de a se administra
după legile proprii în cadrul unui regim de dominaţie
instaurat de o altă putere.
Cruciada târzie – lupta statelor creştine împotriva armatelor
otomane în secolele XIV-XV.
Paşalâc – unitatea administrativă în Imperiul Otoman ,
condusă de un paşă.
Raia – unitate administrativă, care cuprindea un număr de
sate, de cele mai multe ori, în jurul unei cetăţi, în zonele de
margine ale I. Otoman.
Suzeranitate - control exercitat de un stat asupra altuia, lipsit
de independenţă, dar care-şi păstrează autonomia.
Tribut – sumă de bani vărsată de un stat altuia, la date fixe,
în semn de recunoaştere a dependenţei politice.
Vasalitate - situaţie de dependenţă politică a unui stat faţă de
altul mai puternic, cu păstrarea autonomiei.
 Politica externă a Ţărilor Române a fost influenţată , pe
parcursul secolelor
XIV-XV de:
vecinătatea celor două puteri catolice , Ungaria şi Polonia,
care doreau stabilirea suzeranităţii lor asupra statelor
medievale româneşti;
expansiunea Imperiului Otoman în Europa (care ajunge la
sfârşitul secolului al XIV-lea pe linia Dunării);
 realizarea unor alianţe între statele româneşti, dar şi cu
alte ţări vecine;
strategii militare eficiente, menite să reducă diferenţa
dintre capacităţile modeste ale armatei româneşti şi cele
străine;
realizarea eforturilor militare şi diplomatice pentru
menţinerea integrităţii şi independenţei statale (chiar prin
acceptarea suzeranităţii diferitelor state vecine);
participarea la cruciadele antiotomane iniţiate de puterile
creştine;
 pe parcursul Evului Mediu, războaiele purtate de români cu
otomanii se înscriu în categoria “războaielor asimetrice” (în
care una dintre părţi se găseşte în inferioritate armată);
pentru a compensa inferioritatea militară faţă de adversar,
românii au folosit “tactica pământului pârjolit”;
domnia este instituţia care s-a implicat activ în apărarea
ţării, având alături de ea boierimea şi populaţia aptă să lupte
(constituită în”oastea cea mare”). Ea s-a preocupat de
construirea şi consolidarea unor cetăţi de apărare.
Mircea cel Bătrân (1386-
1418)
domn al Ţării Româneşti;
a încheiat alianţe cu domnul
Moldovei, Petru Muşat (1389),
cu regele Poloniei, Vladislav
Jagello (1389) şi cu regele
Ungariei, Sigismund de
Luxemburg (martie 1395,
Braşov);
a avut primele confruntări
cu turcii în 1388, când
Dobrogea , în pericol de a fi
cucerită de otomani, a fost
alipită Ţării Româneşti;
10 octombrie 1394/17 mai 1395 a avut loc lupta de la Rovine,
în urma căreia turcii conduşi de sultanul Baiazid I au fost
înfrânţi;
după bătălie , Mircea a fost părăsit de boieri, care acceptă
ca domn pe Vlad Uzurpatorul (până în 1397);
1396, a participat la cruciada antiotomană de la Nicopole,
unde creştinii apuseni conduşi de Sigismund de Luxemburg
au fost înfrânţi;
1402-1413, s-a amestecat în luptele pentru tronul Imperiului
Otoman, sprijinindu-l pe Musa şi Mustafa;
1417, Mahomed I organizează o campanie în Ţara
Românească, în cursul căreia Dobrogea a fost cucerită iar
domnul român este obligat să plătească tribut.
Întâlnirea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid Ilderim
Iancu de Hunedoara (1441-1456)

1441-1456, voievod al
Transilvaniei;
1446-1453, guvernator
al Ungariei;
1453-1456, căpitan
general al Ungariei
 1442, a respins un atac al turcilor în Transilvania, după
care i-a înfrânt pe aceştia în Ţara Românească, pe râul
Ialomiţa;
1443-1444, organizează “Campania cea lungă”, o expediţie
la sud de Dunăre, în urma căreia a cucerit oraşele Sofia şi
Niş;
1444, participă la cruciada antiotomană de la Varna,
condusă de regele Ungariei , Vladislav I, care s-a încheiat cu
înfrângerea creştinilor;
1456, victoria de la Belgrad, prin care Iancu de Hunedoara
a oprit, pentru circa 70 de ani, ofensiva turcilor spre centrul
Europei.
Cruciada de la Varna
Vlad Tepeş (1448; 1456-1462;
1476)

domn al Ţării Româneşti;

1459, refuză plata
tributului;
1461-1462, organizează o
campanie la sud de Dunăre;
iunie 1462, “atacul de
noapte” în apropiere de
Târgovişte; turcii sunt
învinşi iar ţara îşi păstrează
autonomia;
“Atacul de noapte” de la Târgovişte
Ştefan cel Mare (1457-1504)

domn al Moldovei;
în politica externă a
urmărit:
emanciparea de sub tutela
puterilor vecine (Ungaria ,
Polonia) şi lupta
antiotomană;
a aplicat principiul de a
nu lupta cu doi duşmani
deodată.
 Emanciparea de sub suzeranitatea maghiară:
1459, Tratatul de la Overchelăuţi cu Polonia;
1462-1465, lupte pentru eliberarea Chiliei;
1467, lupta de la Baia (Matei Corvin este înfrânt).
Lupta antiotomană:
a fost declanşată de refuzul lui Ştefan cel Mare de a plăti
tribut şi de a ceda cetăţile Chilia şi Cetatea Albă;
1475, victoria de la Vaslui (Podul Înalt) împotriva
otomanilor conduşi de Soliman Paşa;
1475, tratat de alianţă antiotomană cu Ungaria;
1476, o numeroasă oaste otomană condusă de Mahomed al
II-lea intră în Moldova; Ştefan este înfrânt în bătălia de la
Războieni (Valea Albă);
 1484, turcii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă;
1485, Ştefan cel Mare depune jurământul de la Colomeea
(omagiul vasalic faţă de Cazimir al IV-lea, regele Poloniei);
1487,domnul Moldovei încheie pace cu Imperiul Otoman
reluând plata tributului.
Emanciparea de sub suzeranitatea poloneză:
1497, victoria lui Ştefan cel Mare în lupta de la Codrii
Cosminului;
1499, Tratatul de la Hârlău stabilea “pacea veşnică” între
cele două state ( Moldova şi Polonia) şi emanciparea
Moldovei de sub suzeranitatea Poloniei.
Bătălia de la Vaslui (Podul
Bătălia de la Codrii
 Bibliografie:
1. Florin Constantiniu,O istorie sinceră a poporului român,
Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2002
2. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu,
O.Osanu, R.Stoica,
Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium,
2007
3. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed.
Corint, 2007
4. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a,
Editura
Niculescu, 2007
5. www. wikipedia. ro