APL şi COMUNICAREA CU

MASS-MEDIA

Mirela Buzărin
 Desfasurarea comunicarii
institutionale prin intermediul biroului
de presa
• Cadrul legal si institutional
• Suporturi mediatice
• Valorile jurnalistilor si interactiunea cu acestia
• Organizarea biroului de presa
• Fisierele de presa
• Comunicatul de presa
• Dosarul de presa
• Conferinta de presa
• Revista presei
• Comunicarea cu presa in timpul situatiilor de criza
 Cadrul legal si institutional in
Romania
• Legea nr. 544/2001, privind accesul la
informatiile de interes public (sectiunea a 2-a)
• Hotararea nr. 123/2002, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
544/2001 (cap. 5 - Functionarea structurilor
responsabile de relatia cu presa)
• HCL, DP
Suporturi mediatice; avantaje si dezavantaje
Presa scrisa
Avantaje
1. Sursa de prestigiu
2. Se distribuie pe o arie
geografica mare
3. Permite prezentarea
informatiei in mod atractiv
4. Prezinta informatia
profesionist
5. Reprezinta bunuri solicitate
si achizitionate selectiv
6. Durata mai mare a
informatiei in publicatiile
saptamanale si lunare
Dezavantaje
1. stirile sunt accesibile in
principiu doar o zi
2. Spatiul acordat este mai mic,
in favoarea reclamelor
3. Lectura este
disproportionata
4. Saptamanalele intarzie
distributia unei stiri
5. Saptamanalele si lunarele
evita sa prezinte direct
comunicatele, preferand
anchete si reportaje ample
 Suporturi mediatice; avantaje si
dezavantaje Televiziunea
1. Impact social de 1. Mobilitatea
amploare telespectatorului
2. Credibilitate 2. Se adreseaza uneori
3. Capacitate de unui grup prea larg
mobilizare afectiva 3. Primeaza imaginea in
fata cuvantului
4. Accesul dificil, fiind
solicitata si necesitand
planificare pentru
timpul de emisie
Suporturi mediatice; avantaje si
dezavantaje - Radioul
Pentru a avea impact la ascultatori, un mesaj
trebuie sa raspunda “regulii celor sase C”, adica sa
fie:
clar: un mesaj clar este inteles de prima data;
concis: mesajul nu trebuie sa constituie o risipa a
timpului ascultatorului, ci sa contina doar cuvintele
necesare, cele care exprima esenta mesajului;
conversational: cuvintele utilizate trebuie sa faca parte
din fondul lexical comun omului obisnuit, astfel incat
cei mai multi dintre ascultatori sa poata intelege
despre ce este vorba;
complet: conform regulii jurnalistice binecunoscute, si
mesajul radiofonic trebuie sa raspunda intrebarilor cine?
ce? unde? cand? cum? de ce?. |n cazul radioului, trebuie
mentionat ca, de obicei, mesajele (stirile etc.) incep cu
raspunsul la intrebarea ce?;
curent (actual): informatia continuta in mesaj trebuie sa
fie actuala, mai ales in cazul radioului, care lucreazza
practic in timp real. Informatiile de acum cateva ore nu
mai sunt actualitate pentru radio, ci istorie;
corect: atunci cand un mesaj indeplineste cerintele deja
enumerate si cand, in plus, informatiile difuzate sunt
verificate temeinic din punctul de vedere al acuratetei,
se poate afirma ca el este corect.
 Libertatea presei
Biroul de presa trebuie:

Sa faciliteze comunicarea intre jurnalisti si conducere

Sa acorde un timp tuturor celor interesati de organizatie

pe criterii nediscriminatorii

Sa acorde exclusivitate referitor la anumite detalii dupa

ce a difuzat informatia de baza tuturor

Sa mentina regimul exclusivitatii doar pentru informatiile

de stricta specialitate pentru publicatiile specifice
 Relatiile cu jurnalistii
• Planifica intalnirile cu ziaristii
• Toate intrebarile trebuie sa primeasca un raspuns
• Conversatii nu foarte lungi
• Include pe lista de contacte nu numai presa
locala ci si televiziunea locala, presa etnica, etc.
• intalneste jurnalistii de la toate ziarele cel putin o
data pe luna
• Disponibilitatea sa fie cuvantul de ordine
• Stabileste contacte si intalniri si cu jurnalistii
independenti
 Biroul de Presa
Activitati specifice
• Cautarea si selectarea informatiilor in interiorul
organizatiei;

• Crearea si reactualizarea documentelor de baza referitoare

la organizatie;

• Pregatirea materialelor si organizarea manifestarilor pentru

presa;

• Crearea de contacte individuale cu jurnalistii;

• Cautarea si selectarea informatiilor externe.

 Biroul de Presa
Organizare
• Spatiul Biroului de Presa;

• Dotarea cu echipament;

• Numarul de membri si repartizarea activitatilor;

• Aptitudinile unui reprezentant al biroului de

presa;

• Purtatorul de cuvant al organizatiei.

 Reprezentantul biroului de presa
• Capacitate de analiza si sinteza
• Tact
• Abilitati de comunicare scrisa si orala
• Prezenta de spirit
• Memorie buna
• Sociabilitate
• Intuitie
• Spirit organizatoric
 Purtatorul de cuvant
• Sa anticipeze ceea ce doresc jurnalistii;
• Sa cunoasca formatele jurnalistice;
• Sa vorbeasca din punctul de vedere al interesului
public;
• Sa nu fie defensiv;
• Sa stie sa treaca usor de la aspecte pozitive la
aspecte negative;
• Sa stie sa plaseze cele mai importante informatii;
• Sa nu raspunda atunci cand nu detine informatii
clare ci sa se angajeze ca le va afla.
 De ce purtator de cuvant?
• Conducatorul institutiei are un program
incarcat;

• Afirmatiile persoanei angajeaza institutia si

trebuie realizata in mod profesionist;

• Imaginea unei persoane care apare foarte des

in presa se erodeaza.
 Jurnalism-jurnalisti
• Prin JURNALISM se intelege meseria de baza
sau secundara a unor persoane care se ocupa
de colectarea, evaluarea, verificarea si
transmiterea de informatii sau de comentarea
unor evenimente de actualitate
• Prin JURNALISTI se intelege acea categorie
alcatuita din toti colaboratorii mass-media
care au ca meserie de baza sau secundara
colectarea, prelucrarea, verificarea si
comentarea de informatii sau de divertisment
 Ce sunt jurnalistii
• nici dusmani, dar nici prieteni (perspectiva
specialistilor).

• si dusmani, si prieteni (perspectiva unora dintre

manageri, in special a celor care au avut o
experienta neplacuta in colaborarea cu
jurnalistii).

• nici dusmani, nici prieteni, insa pot deveni

camarazi. Te poti baza pe ei atat timp cat
interesele sunt comune, atat timp cat te afli de
aceeasi parte a baricadei intr-o lupta comuna.
 SISTEMUL MASS-MEDIA
• Presa scrisa
– Dupa ritmul de aparitie: publicatii cu periodicitate zilnica (cotidienele) sau
aparitie saptamanala, lunara, trimestriala, semestriala si anuala
– Dupa tiraj
– Dupa format: tip revista (variind in jurul dimensiunii unei coli de hartie A4) si
formatele de tip ziar. La randul lor, acestea se diferentiaza in formatul
standard (asa-numitul A2) si formatul tabloid (A3)
– Dupa aria de circulatie: nationale, regionale, locale
– Dupa continut: generalista sau specializata
• Presa audio
• Presa audiovizuala
• Presa electronica
 Organigrama unei redactii
Se pot distinge trei campuri profesionale:
• campul jurnalistic propriu-zis (cunoscut sub
numele generic de „redactie")

• campul managerial (care ii grupeaza pe cei ce

administreaza sau finanteaza procesul de
productie si difuzare)

• campul tehnic (unde intra specialistii ce asigura

realizarea materiala a produsului)
 Redactia
• Este organizata pe sectii (sau departamente)
– tematice (economic, politic, social, cultura, sport)
– zonale (interne, regionale, metropolitane, internationale)
– profesionale (jurnalistice, foto, grafica, montaj, imagine etc.)
• Are o structura piramidala
– echipa de conducere, care ia deciziile referitoare la strategia
publicatiei sau a postului (director, redactor-sef, redactori-sefi
adjuncti, secretar de redactie)
– jurnalistii (reporteri, corespondenti, redactori)
– editorii (decid daca o informatie merita sa fie retinuta,
preluata, investigata si, in final, publicata)
 Fisierele de presa
De ce?
1. Recenzarea jurnalistilor;

2. Trimiterea informatiilor catre persoanele

potrivite;

3. Mentinerea legaturii cu jurnalistii;

4. Reactie prompta dupa ce o informatie a fost

difuzata in presa
 Ce contine un fisier de presa?
Institutie de presa
• Numele publicatiei sau postului
• Adresa, nr. telefon, e-mail, fax
• Grupul de presa
• Periodicitatea aparitiilor
• Tiraje, rate de audienta
• Zona de distributie
• Caracteristici socio-economice sau socio-profesionale ale
publicului specific
• Ziua si ora limita pana la care se pot trimite informatii
• Teme si subiecte tratate cu predilectie
• Numele redactorului sef
• Numele redactorilor vizati
• Numele si adresele corespondentilor locali
 Genuri de presa
• Stirea
• Reportajul
• Interviul
• Ancheta
• Editorialul
 Stirea
Definire
– Este genul de presa cel mai scurt, care reda la
modul sobru un eveniment supus celor 5 intrebari
firesti, pe care si le-ar pune oricine doreste sa
inteleaga un anumit eveniment, cunoscute
indeosebi sub eticheta de „cei 5 W" (uneori cei 5
W + H): who = cine; what — ce; when = cand;
where — unde; why = de ce ; how = cum.
 Structura unei stiri - Piramida
inversata
• 1. titlul
2. paragraful initial
3. prezentarea faptelor
4. consecintele
5. contextul
CARACTERISTICI
a) noutatea: stirile se refera mai ales la evenimente care s-au petrecut de
curand, care se afla intr-o relatie de „apropiere temporala" fata de momentul
cand devin publice prin difuzarea lor mediatica;
b) impactul: o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce afecteaza
viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari sa devina o stire
c) proximitatea: cu cat evenimentele aflate in discutie se petrec intr-o zona mai
apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu atat au mai multe sanse de a fi
selectate si de a deveni stiri;
d) amploarea: anumite intamplari implica numeroase persoane, altele
angreneaza doar cativa participanti;
e) proeminenta: singurele intamplari cu putini eroi care atrag atentia publicului
sunt cele ce implica personalitati
f) unicitatea: cu cat o fapta, un proces sau o situatie sunt mai neobis­nuite, mai
iesite din comun, mai imprevizibile, cu atat creste posibi­litatea ca ele sa fie alese
de jurnalisti pentru a deveni stiri;
g) conflictualitatea: evenimentele intemeiate pe situatii controversate, pe
infruntari de putere sau pe confruntari de idei atrag publicul
h) interesul uman: acest criteriu poate fi perceput si ca o sinteza a tuturor
celorlalti factori care asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt
preocupati de tot ceea ce tine de experientele omenesti, adica de ceea ce li se
intampla altora, dar li s-ar putea oricand intampla lor: drame, aventuri, lucruri
nostime, accidente, experiente, trairi etc.
 Tipologia stirii
• stiri rutiniere – cele care au frecventa cea mai
mare si care se pot repeta zilnic (Ex.: meteo,
radar, preturi, curs valutar)
• stiri catastrofe (neplanificate) – cutremure,
inundatii, incendii, uragane
• stiri accidente – feroviare, aviatice, rutiere,
navale
• stiri hazard-fericit – distinctii, premii, onoruri
 Particularitatile stirii
1. stirea trebuie sa fie obiectiva, fara comentarii asupra
evenimentelor
2. stirea trebuie sa contina putine nume proprii sau
cuvinte rar intalnite, neologisme
3. Numele proprii trebuie insotite de calitatile personale
(Ministrul de Externe XXXX YYYYY)
4. Propozitiile sunt scurte, pentru ca mesajul sa fie usor
de retinut
5. Cuvintele sunt folosite din «Fondul special de
cuvinte», care sunt cunoscute si utilizate zilnic
6. Nu se utilizeaza serii de nume proprii si cifre
 Exercitiu
• Redactati in scris o stire pe o problema de
actualitate din directia in care va desfasurati
activitatea
– stirea se transmite purtatorului de cuvant, in
vederea difuzarii catre presa
– Timp la dispozitie: 15 minute
 Interviul
Definire
– se constituie dintr-o succesiune de intrebari si raspunsuri, fiind
mediatizarea convorbirii rezultate dintr-o intrevedere solicitata
de ziarist si purtata sub semnul actualitatii
Tipuri de interviu, in functie de scopul urmarit
– interviul informativ (Cine? Ce? Cand? Unde? )
– interviul de opinie (Cum? si De ce?)
– interviul-portret, cu functie explicit formativa, aduce la cunostinta
publicului date despre personalitati exemplare
 Etapele elaborarii unui interviu
• alegerea temei
• alegerea interlocutorului
• documentarea
• pregatirea intrebarilor
• realizarea interviului
• redactarea interviului
• interventii de ameliorare a continutului
• interventii de ameliorare formala
• interventii de compatibilizare cu discursul ziaristic
• titrarea interviului
• ilustratia interviului
Reguli generale pentru realizarea unui
interviu
1. Jurnalistul trebuie sa fie un mediator neutru, neimplicat, dar exigent
si uneori neiertator;
2. Jurnalistul trebuie sa cunoasca foarte bine subiectul pe care il
abordeaza;
3. incadrarea evenimentului de catre ziarist;
4. Jurnalistul trebuie sa extraga informatiile de baza dintr-un interviu;
5. Jurnalistul trebuie sa fie ofensiv si uneori chiar impertinent.
Atitudinea binevoitoare, de complezenta, nu va aduce audienta;
6. Jurnalistul trebuie sa evite ca vreo intrebare sa ramana fara raspuns;
7. Mesajul trebuie sa fie clar si concret;
8. Trebuie sa reusiti sa-i stapaniti pe invitati si sa-i conduceti asa cum
doriti pe cei care sunt buni vorbitori si sa-i faceti sa vorbeasca chiar
si pe “muti”;
9. Jurnalistul trebuie sa dinamizeze interviul, sa-l ilustreze cu imagini
semnificative.
 Interviul stand-up
• este neasteptat, de cele mai multe ori nepregatit.
Reporterul sau reporterii asteapta persoana la un
punct obligat de trecere (o iesire, un hol etc.) si
se napustesc, literalmente, asupra sa
• pot fi de tip “ambuscada”sau lejer, cu un singur
reporter
• modul de actiune
• sugestii pentru raspunsuri la intrebari incomode
 Comunicatul de presa
• Anunt sau document transmis oficial de catre
o organizatie
• Transmite o informatie legata de o idee,
serviciu, eveniment
• Este redactat in mod special pentru presa de
informare
• Este intotdeauna un document scris
 Tipuri de comunicate
• Comunicatul invitatie
• Comunicatul de reamintire
• Comunicatul anunt
• Comunicatul statistic
• Comunicatul de informare
• Comunicatul politic
• Comunicatul de luare de pozitie
• Erata
 Redactarea comunicatului
Titlul si intertitlul
• Titlul
Este acrosant, scurt si factual, simplu,
direct, verbe la diateza activa, ofera o
perspectiva clara

• Intertitluri - titluri secundare

 Redactarea comunicatului
Textul
Formula jurnalistica a piramidei inversate

LEAD-ul cea mai importanta fraza

Cei 5 W+H ( cine, ce, cand, unde, de ce, cum)

Textul trebuie sa fie direct, prezentand faptele

de la particular la general.
 Stilul Comunicatului
• Concis
• Clar
• Precis
• Factual si neutru
• Poate face apel la repetitie
• Poate cuprinde citate
 Prezentarea comunicatului
• Pagina format A4
• Textul se tipareste la doua randuri
• Margine de 2-3 centimetri
• O pagina trebuie sa contina 25 de randuri a cate 60 de
semne
• Cel mult 2 pagini
• Corpul textului cu exceptia lead-ului se va imparti in
alineate
• Nu se subliniaza
• Nu se scriu cu majuscule decat titlurile, inceputurile de
fraza si numele proprii
• Nu se pun puncte intre initialele care compun o abreviere
 Prezentarea comunicatului
• Sigla organizatiei
• Numar cod
• Data emiterii
• Mentiunea “embargo”
• Mentiunea “pentru difuzare imediata”
• Nume, adresa, telefonul persoanei de contact
 Difuzarea comunicatului

– Se realizeaza dupa aprobarea comunicatului

– Se intocmeste o lista cu publicatiile sau posturile
care se adreseaza publicului-tinta al organizatiei
– Se va stabili lista jurnalistilor carora li se va trimite
comunicatul de presa
– Se alege momentul optim al transmiterii
– Se transmite pe canalele de comunicare convenite
(e-mail, fax, posta, curier etc.)
 Evaluarea impactului

– Revista presei evidentiaza preluarea sau nepreluarea

informatiilor din comunicat
– In cazul in care ecoul in presa a fost slab (comunicatul a aparut
in putine publicatii si emisiuni sau nu a aparut deloc) se nasc mai
multe intrebari, la care trebuie sa se dea un raspuns:
• Momentul difuzarii comunicatului a fost ales bine ?
• Subiectul prezenta suficient interes ?
• Textul comunicatului a fost bine redactat?
• Au fost bine alese publicatiile, posturile si jurnalistii la
care textul a fost trimis ?
 Exercitiu
• Redactati si difuzati un comunicat de presa
care sa aiba drept scop informarea cetatenilor
cu privire la: ______________

– Timp la dispozitie: 30 minute

 Dosarul de presa
• Cuprinde informatii suplimentare pentru
intelegerea mai bine a temei

• Permite abordarea subiectului din diferite

unghiuri

• Permite jurnalistului cunoasterea unui subiect

intr-un timp scurt
 Tipologia dosarelor de presa
Dosarul de presa care insoteste comunicatul de
presa

Dosarul de presa-carte de vizita

Dosarul de presa-eveniment
 Continutul dosarului de presa
• Un sumar
• Un text
• Diferite documente
• Materiale suplimentare:
- Istoric
- Bilanturi de activitate
- Lista documentelor si materialelor ilustrative
- Informatii legate de activitatea manageriala
- Fotografii
- Materiale de prezentare
- Grafice, scheme
 Conferinta de presa
Pregatire
• Alegerea momentului
• Stabilirea locului de desfasurare
• Stabilirea listei invitatiilor
• Redactarea si trimiterea invitatiilor
• Redactarea documentatiei
• Elaborarea materialelor ajutatoare
• Pregatirea discursurilor sau interventiilor
• Pregatirea reprezentantilor organizatiei care vor
participa la conferinta
• Pregatiri si verificari de ultima ora
 Conferinta de presa
Desfasurare
• Primirea jurnalistilor
• Deschiderea conferintei
• Discursul reprezentantului organizatiei
• Intrebarile
• Inchiderea conferintei
• Dialogul informal
 Revista presei
• Fotocopiere

• Sinteza datelor

• Mixta
 Codul deontologic al jurnalistului
ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul,
indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra
sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al
publicului de a fi corect informat.
ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicitatii numai informatiile de a
caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a
verificat, de regula, din cel putin 2 surse credibile.
ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept
fapte. stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si
sa nu contina pareri personale.
ARTICOLUL 4
Ziaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va
folosi de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini
despre aceasta.
Atunci cand comportamentul privat al unor personalitati publice poate
avea urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar
putea fi eludat.
Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni
beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii.
Se vor mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita
minoritate (religioasa, lingvistica, sexuala) numai in cazurile in care
informatia publicata se refera la un fapt strict legat de respectiva
problema. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente
morbide legate de crime.
ARTICOLUL 5
Ziaristul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor
implicate in cazul unor pareri divergente. Nu se vor aduce acuzatii
fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa-si exprime punctul de
vedere. Se va avea in vedere respectarea principiului prezumtiei de
nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat drept
infractor pana cand o instanta juridica nu se va pronunta. Se va evita
publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate
pe rol in justitie. Aceasta nu exclude relatarile obiective asupra
faptelor in evolutia lor. Ziaristul nu se substituie institutiilor si
puterilor publice.

ARTICOLUL 6
Ziaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor
obtinute confidential. Este la latitudinea propriei sale constiinte sa
respecte confidentialitatea surselor, chiar si in fata justitiei.
Confidentialitatea surselor de informatii este garantata de
reglementarile internationale la care Romania este parte.
ARTICOLUL 7
Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea
justitiei si dreptatii sociale. in cazurile in care are stiinta de abuzuri
sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are
dreptul de a refuza orice ingerinta care sa-i influenteze decizia.
Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare
falsa a datelor si faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la
angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.

ARTICOLUL 8
in exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile
publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise
intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale,
cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu
fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator
sau ofiter acoperit al unui serviciu secret.
ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii
nefondate, plagiaza, foloseste neautorizat fotografii sau imagini tv. si
surse ori calomniaza savarseste abateri profesionale de maxima
gravitate.
ARTICOLUL 10
Ziaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in
care, din vina lor, vor fi date publicitatii informatii inexacte. in
asemenea cazuri, institutia respectiva de presa are obligatia de a
publica/difuza, in termen de 5 zile de la primire, pentru publicatiile
cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si in
proxima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al
reclamantului, ca forma esentiala de reparare a prejudiciului adus
acestuia.
in cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica,
partea vatamata se poate adresa Consiliului de Onoare al CRP. in baza
acestei sesizari, Consiliul de Onoare se va adresa publicatiei,
cotidianului, agentiei de stiri, postului radio si televiziune in cauza si
va cere imperativ respectarea Codului deontologic, in cazul in care
replica este intemeiata. Ignorarea acestui demers va atrage dupa sine
o delimitare publica a CRP de pozitia publicatiei respective.
 Sugestii pentru comunicatori
• Faceti din comunicare o prioritate
– anticipati si indrumati, nu doar reactionati;
– fiti vizibil, nu ascuns;
– fiti organizat si coerent;
– raspundeti cererilor presei
• Fiti convins ca o criza survine prevenindu-va
putin sau deloc
– Dupa terminarea evenimentelor se descopera deseori
ca semnalele de avertizare timpurii nu au fost luate in
seama
• Nu va bazati doar pe presa
– Presa joaca un rol important in crize, dar nu este
singurul jucator. Pentru succes, sunt vitale si alte
canale clare si directe de comunicare

• Este posibil sa gestionati o problema gresita

– Descoperiti problema reala, care poate fi
acoperita, difuza sau ascunsa
Presa poate ajuta la raspunsul dumneavoastra sau
il poate distruge
•ziaristii afla deseori primii, chiar inaintea
dumneavoastra;
•ziaristii raporteaza timpuriu si constant;
•va pot transmite mesajul mai departe;
•pot preveni publicul;
•decid rapid in timpul crizei cine este credibil si
cine nu;
•daca incercati sa ii evitati, vor gasi alte surse,
fara beneficiul punctului dumneavoastra de
vedere;
•telurile dumneavoastra sunt sa fiti onest,
accesibil, comunicativ si vizibil
Daca asteptati ca inainte de a comunica sa
stiti totul, nu veti spune nimic niciodata

Intr-o criza, o mare parte din timp se

cheltuie in incercarea de a descoperi
fapte si a clarifica o eventuala confuzie

Programele pregatite in prealabil va vor

permite sa reactionati rapid si sa oferiti
informatii exacte si coerente
Principii de comunicare eficienta in caz
de criza
• Intr-o criza, problemele se schimba rapid
• Cand o problema este trecuta in planul doi, va aparea
alta
• Nu va lasati prins doar in rezolvarea problemelor de ieri
• Anticipati succesiunea problemelor, dezvoltati scenarii
de tipul “ce-ar fi daca”
• Actionati imediat si cu siguranta
• Desemnati un singur purtator de cuvant –
“mai multe creiere, o singura gura”
 Comunicati devreme si des

• Primele cateva ore reprezinta o oportunitate ideala

pentru a defini imaginea asupra organizatiei, pentru a
influenta cele relatate de presa si pentru a orienta
perceptia publicului
• Comunicand devreme, aratati ca nu aveti nimic de
ascuns
• Folositi mijloacele pregatite din timp – declaratii
initiale, documentare – pentru a oferi informatia chiar
inainte de a sti totul
• Comunicand des, impiedicati vidul informational pe
care presa il poate umple cu fapte minore, irelevante,
care vor impune povestea presei ca stire
• Comunicand des, deveniti mai mult decat altii o sursa
credibila de informatii
• Incurajati abordarea “Pe usa din fata”
• Primiti presa pe usa din fata, pentru ca sa nu foloseasca
fereastra laterala sau usa din spate (ex-angajati, surse fara
nume, etc.)
• Luati-o inaintea evenimentelor
• Anticipati vestea proasta si pregatiti mijloacele pentru presa
– documentare, istoria evenimentelor, etc. – in asa fel incat
sa comunicati chiar inainte de a fi prea multe de spus
• Daca sunt stiri proaste, comentati-le
• Daca presa sau altcineva descopera stiri proaste, iar
dumneavoastra nu le comentati, veti fi
banuit ca incercati sa le ascundeti.
• Fiti o sursa credibila de fapte verificabile
• Trimiteti toate stirile proaste deodata – “Aveti o
zi a vestilor proaste si nu o luna”
• Nu incercati sa intrati singur in bucluc
– Daca nu sunteti centrul crizei, evitati atragerea tirului
asupra dumneavoastra prin comentarii nepregatite si
actiuni care lasa audienta perplexa
• Invatati de pe urma dezastrelor
– Efectuati o analiza la sfarsitul crizei – nu pentru a
identifica vinovatii, ci pentru a invata din cele
intamplate si pentru a putea aplica cele invatate intr-
o noua situatie de criza