P.F.S.A.


AUTORI Louis Guttman
AUTORI

RELEVANȚI Rensis Likert

Willem Doise
Eliott Aronson
Walter Mischel 
Chiș Luisa-Ioana
Master, An I Serge Moscovici
Târgu Mureș Muzaffer Șerif Bașoğlu
Louis Guttman
 Născut: 10 februarie 1916 în New York
 Decedat: 25 octombrie 1987, Minneapolis
Minessota
 Statut: Sociolog american și profesor de
evaluare socială și psihologică la
Universitatea Ebraică din Ierusalim, cunoscut
în primul rând pentru activitatea sa în
domeniul statisticii sociale.
 Important: Cunoscut pentru realizarea scălii
ce îi poartă numele. Guttman a explorat
Analiza scalogramei parțiale a comenzilor
(POSA) și a aplicat-o în studii empirice.
 Guttman a fost descris ca un inovator genial
care "a văzut teoria în metodă și metodă în
teorie", a fost "informat de o înaltă sofisticare
în matematică, statistică, sociologie și
psihologie" și unul care "a avut o contribuție
majoră la elaborarea politicilor democratice
în noul stat" și "a fost preocupat de
"bunăstarea" indivizilor, grupurilor și
societății"
Scala lui Guttman

 Rensis Likert
 Născut: 05 august 1903, Cheyenne
Wyoming US
 Decedat: 03 Septembrie, Ann Arbor,
Michigan US
 Statut: Psiholog social cunoscut în
principal pentru dezvoltarea scalei Likert.
 Important:O abordare a creării unei scale
psihometrice de sunet bazată pe răspunsuri
la mai multe întrebări sau "elemente". Scara
a devenit o modalitate onorată de timp
pentru a măsura gândurile și sentimentele
oamenilor de la sondaje de opinie la teste de
personalitate.
EXEMPLU SCALA LINKERT


 Willem Doise
 Născut: 1935 la Poperinge, Belgia
 Statut: psiholog social, profesor universitar și cercetător de
origine belgiană
Important: Una dintre contribuțiile majore ale lui Doise la
epistemologia psihologiei este identificarea diferitelor niveluri de
analiză pe care poate fi poziționată cercetarea în domeniul
psihologic.8. Teoretizate pentru prima dată în 1982 în cartea
Explicația în psihologia socială, aceste patru niveluri sunt9,10 :
Nivelul intra-individual: acesta este nivelul mecanismelor care
permit individului să-și organizeze, să-și controleze, să-și înțeleagă
experiențele colective. Explicația va consta, prin urmare, în
comportamentul individual al persoanei și în experiența sa ca
individ socializat.
Nivelul interindividual: acesta este nivelul relațiilor dintre oameni
și, prin urmare, al studiului grupurilor și relațiilor dintre grupuri.
Un exemplu de studiu care este poziționat la acest nivel este
fenomenul de luare a deciziilor colective.
Nivel pozițional: acesta este nivelul care se concentrează pe
pozițiile și inserțiile indivizilor în sistemul structurat al societă ții.
Este nivelul natural de studiu al influenței sociale, al sentimentelor
de apartenență și al luării de poziții prin reprezentări sociale.
Nivel ideologic: acesta este nivelul care se concentrează pe
mecanismele care formează și mențin o cultură, o societate. Studiul
circulației într-o societate a cunoașterii colective, a reprezentărilor
sociale și a structurării acestora este, de exemplu, la acest nivel.
 Eliott Aronson
 Născut: 9 ianuarie 1932, Chelsea, Massachusetts
 Statut: psiholog  american care a efectuat experimente pe teoria
disonanței cognitive
 Important: a inventat Jigsaw Classroom, o tehnică de predare
cooperativă care facilitează învățarea, reducând în același timp
ostilitatea și prejudecățile interetnice. În manualul său de
psihologie socială din 1972, The Social Animal, el a declarat
Prima Lege a lui Aronson: "Oamenii care fac lucruri nebunești
nu sunt neapărat nebuni", afirmând astfel importanța factorilor
situaționali în comportamentul bizar. Este singura persoană din
istoria de 120 de ani a Asociației Americane de Psihologie care a
câștigat toate cele trei premii majore: pentru scris, pentru predare
și pentru cercetare. În 2007 a primit premiul William James
pentru întreaga carieră din partea Asociației pentru Științe
Psihologice, în care a fost citat ca om de știință care "a schimbat
fundamental modul în care privim viața de zi cu zi".  Un
studiu review of General Psychology, publicat în 2002, l-a clasat
pe Aronson pe locul 78 în topul celor mai citați psihologi ai
secolului 20. [5] S-a retras oficial în 1994, dar continuă să predea
și să scrie. 
Disonanța cognitivă


Interesele și cercetările lui Aronson au acordat o atenție deosebită
teoriei disonanței cognitive.  Aronson a rafinat teoria, care postulează că atunci
când atitudinile și comportamentele sunt inconsecvente (disonante), rezultă
disconfort psihologic. Acest disconfort motivează persoana care se confruntă cu
ea să schimbe fie comportamentul, fie atitudinea, astfel încât consonanța să fie
restabilită. Într-un experiment clasic, Aronson a demonstrat că persoanele care
suferă o inițiere jenantă pentru a obține admiterea într-un grup dezvoltă evaluări
mai favorabile ale grupului decât persoanele care sunt admise după o inițiere
ușoară sau ușoară.  În Teoriile consecvenței cognitive (1973) ale lui Aronson, el
afirmă: "Teoria disonanței nu se bazează pe presupunerea că omul este un animal
rațional; mai degrabă, sugerează că omul este un animal raționalizant – că
încearcă să pară rațional, atât pentru ceilalți, cât și pentru el însuși."
Walter Mischel 
 Născut:  22 februarie 1930, Viena
 Decedat: 12 septembrie 2018, New York
 Statut: Psiholog (specializat pe psihologia
clinică)
 Important: La sfârșitul anilor '60. Mischel a
început să investigheze fenomenul de
satisfacție întârziată, adică capacitatea de a
renunța la beneficii imediate, dar mici, în
favoarea unor beneficii amânate, dar mai mari.
În scopul cercetărilor sale, el a efectuat un
experiment pe copiii preșcolari, cărora le-a
oferit două bomboane de bezea, în schimbul
renunțării la una. Următoarea rundă de
cercetare, efectuată după câțiva ani, a arătat că
copiii care au avut capacitatea de a rezista
tentației de a mânca bomboane pentru o lungă
perioadă de timp, au obținut un succes
educațional mai mare, s-au bucurat de o
sănătate mai bună și au construit relații
interpersonale mai sănătoase[
 Mischel a făcut caz că domeniul psihologiei personalită ții a fost căutarea
consecvenței în locuri greșite. În loc să trateze situațiile ca zgomot sau
"eroare de măsurare" în psihologia personalității, opera lui Mischel a
propus ca prin includerea situației așa cum este percepută de persoană și
prin analizarea comportamentului în contextul său situațional, să se


regăsească consistențele care caracterizează individul. El a sus ținut că
aceste diferențe individuale nu vor fi exprimate într-un comportament
intersecțional consecvent, ci, în schimb, el a sugerat că consecvența se va
găsi în modele distincte, dar stabile, ale relațiilor dacă-atunci, situa ție-
comportament care formează "semnături de personalitate" contextualizate,
semnificative psihologic (de exemplu, "ea face A când X, dar B când Y").
 Serge Moscovici
 Născut:  14 Iulie 1925, Brăila, România
 Decedat: 15 Noiembrie 2014, Paris, Franța
 Statut: Psiholog social,  istoric al științei și unul dintre
principalii teoreticieni ai ecologiei politice și ai
psihologiei sociale.
 Important: Serge Moscovici este cunoscut în
psihologie în special pentru cercetările în legătură cu
influența minorităților asupra majorităților[9]. El
consideră că determinant este comportamentul
minorității. Moscovici diferențiază urmatoarele stiluri
comportamentale ale minorității: investiția (intervenție
și sacrificiu personal pentru țelurile minorității),
autonomie (comportament înglobând independență,
hotărâre, obiectivitate), consistență (încredere în sine,
hotărâre de nestrămutat), rigiditate și corectitudine.
Aceste comportamente nu trebuie arătate simultan în
permanență sau în cea mai pură formă. Pentru
minoritate este greu mai ales să reacționeze rigid și în
același timp corect. Efectul acestor comportamente
asupra societății depinde, pe lângă asta, și de părerea
minorității și de conjuncturile sociale în care trăiește
aceasta.
 Muzaffer Șerif
Bașoğlu
 Născut: 29 iulie 1906, Izmir,Turcia
 Decedat: 16 octombrie 1988, Fairbanks, Alaska
 Statut: Psiholog social turco-american, care a fost deosebit de interesat
de cercetările privind influența socială și studiul conflictelor în interiorul
și între grupuri.
Important: Unul dintre cele mai cunoscute experimente ale sale s-a bazat
pe efectul autokinetic. Acest efect este o iluzie de mișcare a unui punct de
lumină staționar în întuneric. Deoarece nu există indicii pentru poziția
punctului de lumină, punctul de lumină pare să se miște subiectiv. Șerif a
avut subiecți condus într-o cameră întunecată și le-a instruit să dea estimări
cu privire la amploarea mișcărilor punctului de lumină. În fiecare întâlnire,
punctul a fost prezentat de 100 de ori. Șerif a format trei grupuri. Primul grup
ca grup de control ar trebui să evalueze mișcările punctului în sesiuni
individuale. Sa dovedit că fiecare persoană dezvoltă un standard pentru sine,
care poate diferi de la o persoană la alta, dar este menținut în sesiunile
ulterioare. Al doilea grup ar trebui să dea mai întâi estimările singur și apoi în
grupuri de două până la trei persoane în timpul trecerilor ulterioare. Al treilea
grup ar trebui să dea estimările mai întâi într-un grup și numai apoi singur.
Șerif a reușit să arate că subiecții celui de-al doilea grup au dat destul de
repede o estimare standard, așa-numita lor normă personală. Dar, de îndată ce
au apreciat în grup, judecățile lor anterior foarte diferite au abordat o poziție
comună, norma de grup.
Estimările celui de-al treilea grup, pe de altă parte, au mers în direcția opusă.
Deoarece subiecții și-au dat mai întâi estimările în cadrul grupului, norma de
grup s-a dezvoltat de la început. Subiecții au respectat în continuare norma de
grup chiar și atunci când și-au dat doar estimările
 Bibliografie


site: www.psynoso.com
www.wikipedia.org
www.psihologie.ro
www.worldsience,com