Investigarea tulburarilor

sistemului nervos central

Sistemul nervos central, denumit si nevrax, are la baza
miliarde de neuroni si este format din encefal, zona in care
se afla creierul, din craniu si din maduva spinarii, care se
regaseste de-a lungul coloanei vertebrale. Afectarea, intr-un
grad mai mic sau mai mare, oricareia dintre aceste
componente, conduce la aparitia bolilor sistemului nervos
central, mare parte dintre ele ireversibile.
 Bolile sistemului nervos

• Orice disfunctie a sistemului nervos se poate manifesta prin tulburari

de vedere, vorbire, mers, perceptie sau gandire. Dintre cele mai
comune boli amintim boala Parkinson, maladia Alzheimer, boala
Huntington, epilepsia, paralizia, scleroza, autismul, meningita,
nevroza, sciatica si hipertensiune intracraniana. Totodata, depresia,
anxietatea, hiperactivitatea si durerile de cap pot fi manifestari care
atesta o dereglare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, o serie de
factori pot sta la baza declansarii tulburarilor nervoase. In aceasta
categorie intra traumatismele, tumorile si tulburarile vasculare,
metabolice sau nutritionale. Intoxicarea cu diferite substante sau
medicamente si consumul de droguri pot provoca leziuni sistemului
nervos si pot afecta calitatea vietii.
 Preventia bolilor sistemului nervos

• Depistarea timpurie a dereglarilor nervoase poate preveni eficient

instalarea ulterioara a bolilor sistemului nervos. Este important sa se
mearga la un medic specialist, neurolog sau psihiatru, pentru a se pune
diagnosticul corect si a se administra tratamentul necesar. Este, de
asemenea, important de punctat ca abordarea unui stil de viata sanatos
contribuie la optimizarea sistemului nervos si, implicit, la prevenirea
bolilor asociate. Se recomanda odihna suficienta, inlaturarea stresului
si evitarea surmenajului, evitarea consumului excesiv de tutun, alcool,
cafea si droguri si, nu in ultimul rand, o nutritie sanatoasa. Pentru
sanatatea psihica, creierul are nevoie de anumite substante, impactul
cel mai mare avandu-l magneziul, vitaminele B, in special vitamina B6
si B9, antioxidantii si lecitina, prin urmare, suplimentele alimentare
adecvate sunt absolut indicate in prevenirea bolilor sistemului nervos.
 Cuprins articol
• Generalitati
• Traumatismele
• Defectele de dezvoltare
• Tumorile
• Tulburarile vasculare
• Tulburarile metabolice, nutritionale si toxice
• Tratament
 Generalitati
• Doua dintre cele mai importante organe ale
sistemului nervos central sunt creierul si
maduva spinarii. Ambele organe sunt alcatuite
din tesuturi foarte fragile.
• Multe dintre procesele si functiile organismului
sunt coordonate de aceste doua organe, foarte
importante. Craniul protejeaza creierul, in timp
ce vertebrele coloanei vertebrale apara maduva
spinarii de eventualele prejudicii sau leziuni.
• Atat creierul cat si maduva spinarii pot fi puse in pericol de
o insuficienta irigare cu singe, atunci cand sunt afectate de
anumite boli sau cand sunt supuse unui impact mecanic sau
compresiuni violente. In cazul in care functiile oricarei parti
a sistemului nervos sunt pertubate, vor suferi si vor fi
afectate si alte parti sau functii ale corpului. O serie de
factori sau conditii pot declansa tulburari nervoase.
• Iata care sunt cel mai des intalnite: traumatismele, defectele
de dezvoltare, tumorile ,tulburarile vasculare, metabolice,
nutritionale si complicatiile provocate de substante toxice.
 Traumatismele
• Trauma este definita ca o leziune a tesutului viu,
cauzata de un agent extrinsec. Desi organele
sistemului nervos sunt protejate de oase, cu toate
acestea, accidentele care vizeaza coloana vertebrala
sau craniul le pot afecta destul de serios, putand
rezulta inclusiv tulburari nervoase grave. In cazul
contuziilor, de exemplu, in urma actiunii de forfecare
sau a impactului se pot deteriora tesuturi delicate ale
creierului, rezultand rupturi de diverse grade.
Consecintele pot fi hemoragii ale creierului sau
maduvei spinarii. De asemenea, chiar si presiunea
exercitata de un eventual cheag de sange rezultat
poate provoca alte prejudicii. Cicatricile extinse care
• De asemenea, in cazul unora dintre
traumatisme (cum ar fi fractura craniului sau
leziunile creierului) trebuie sa se intervina
medical, de urgenta (uneori chiar si
chirurgical), pentru ca urmarile sa nu fie grave
sau permanente. Printre simptomele prin care
pot fi recunoscute se enumera: tulburari de
vedere, pierderea constientei, coma, ameteala,
voma persistenta, inegalitate a pupilelor, etc.
 Defectele de dezvoltare
• Acestea afecteaza sistemul nervos, in functie de doi factori:
gradul de severitate al defectului sau deficitul de dezvoltare
si partea sistemului nervos care este afectata. Un exemplu
al imperfectiunii de dezvoltare care ar putea provoca
tulburari nervoase este hidrocefalia. Aceasta conditie este
caracterizata de o crestere anormala a cantitatii de lichid
cefalorahidian in cavitatea craniana, din care rezulta atrofia
(declinul progresiv) creierului si extinderea craniului, in
mod special in zona fruntii.
 Tumorile

• Tumorile care produc tulburari nervoase sunt clasificate ca

benigne si maligne. Primul tip de tumori (benigne) nu este
canceros si nu se extinde catre tesuturile din jur, in timp ce al
doilea, da. Totusi, inclusiv tumorile benigne pot provoca
tulburari nervoase grave. In unele cazuri, presiunea acestora
asupra zonelor adiacente ale sistemului nervos poate pune in
pericol viata persoanei afectate. Din fericire, problema poate fi
remediata pe cale chirgicala, prin indepartarea tumorii, gratie
stiintei care evolueaza de la o zi la alta. Tumorile benigne,
care sunt extirpate corect nu recidiveaza, in timp ce tumorile
maligne daca sunt operate in stadiile 3 sau 4 pot recidiva.
 Tumorile benigne
• Tumorile benigne se limiteaza la organul sau tesutul la nivelul
caruia isi au originea fara a disemina prin intermediul
ganglionilor limfatici la nivelul altor aparate si sisteme ale
organismului; in mod frecvent sunt bine delimitate, mobile (nu
adera la structurile invecinate) si prezinta un invelis cu aspect
de capsula; tratamentul chirurgical este indicat in situatiile de
compresie a structurilor nervoase si sangvine invecinate care
determina ischemie, durere, impotenta functionala cu deficit
motor si/sau senzitiv, hemoragie, asfixie.
• Cele mai frecvente tipuri de tumori benigne sunt reprezentate
de catre: adenoame, fibroame, hemangioame, lipoame.
 Tumorile maligne
• Tumorile maligne reprezinta formatiunile tisulare care au capacitate de
diseminare la nivelul altor organe si sisteme din corpul uman prin
intermediul circulatiei limfatice si al vaselor de sânge, determinand
aparitia metastazelor secundare; in mod frecvent formatiunile
tumorale maligne sunt intens vascularizate, aderente la tesuturile
invecinate cu forma si aspect neregulat.
• In functie de tesutul care sta la originea formatiunii, tumorile maligne
pot fi clasificate in: carcinoame de tipul carcinomului bazocelular
(cancer de piele care deriva din celule epiteliale), sarcoame (deriva din
tesut conjunctiv reprezentat de cartilaje, oase si nervi), tumori
germinale (formate din spermatozoizi si ovule), blastoame (tipuri de
tumori cerebrale care se formeaza din tesuturi embrionare sau celule
in curs de dezvoltare, mai frecvent intalnite la copii).
 De ce apar formatiunile tumorale

• Tumorile provin din cresterea aberanta, necontrolata

a unui anumit tip de celule (osoase, epiteliale,
parenchimatoase) si pot avea determinism genetic,
infectios (infectia cu HPV, Citomegalovirus) sau se pot
datora actiunii mutagene a unor factori externi (radiatii,
substante chimice, fum de tigara).
• Principalele gene implicate in diviziunea celulara normala
care odata afectate pot determina aparitia tumorilor sunt
reprezentate de catre proto oncogene, genele supresoare
tumorale si genele care repara ADN ul celular alterat.
 Tulburarile vasculare

• In cazul bolilor vasculare, in care vasele de sange sunt

afectate, maduva spinarii si creierul vor suferi prejudicii
mai serioase si rapide decat alte organe. Furnizarea de
sange catre creier si maduva spinarii este foarte importanta
in masura in care functia celulelor tesuturilor active
depinde de furnizarea neintrerupta de oxigen si nutrienti.
• O scadere treptata a cantitatii de sange care ar trebui sa
irige creierul, de exemplu, se va solda cu simptome de
senilitate (specifice persoanelor de varste inaintate). Atunci
cand nu mai ajunge suficient sange la creier sau maduva
spinarii, apar diverse disfunctionalitati si simptome.
• Aceasta situatie se intalneste inaintea unui accident
cerebral vascular cand, de obicei sunt lezate sau
obstuctionate arterele implicate in circulatia
cerebrala.
Printre factorii de risc importanti care pot duce la
aparitia bolilor vasculare cerebrale
sunt obezitatea,hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat, anomalii ale arterelor carotide, fumatul,
afectiuni endocrine, unele tipuri de tratamente
medicamentoase, embolia cerebrala, etc.
 Tulburarile metabolice, nutritionale si toxice

• Acestea sunt conditii care pot afecta intregul corp, dar in mod
special sistemul nervos si prin urmare, pot provoca anumite
tulburari si dezechilibre nervoase. Diabetul zaharat si fenilcetonuria
sunt doua exemple de tulburari metabolice de acest gen.
• De asemenea, sistemul nervos ar putea suferi din cauza a diverse
deficiente dietetice (deficit de vitamina B, de exemplu), care pot
provoca tulburari nervoase.
• Ingestia de substante chimice (cum ar fi alcoolul), absorbtia de
metale (cum ar fi plumbul) sau toxinele produse de anumiti germeni
(de exemplu, cei care sunt caracteristici unor boli cum ar fi
botulismul, tetanosul) pot cauza leziuni serioase ale creierului si ale
tesuturilor sistemului nervos.
• Aceste substante sunt necesare in cantitati suficient de
mari astfel incat sa sustina intregul proces al metabolismul
si functiile organismului. In plus, organismul are nevoie si
de vitamine si minerale care chiar daca sunt vitale pentru
organism, ele nu furnizeaza acestuia energie sau calorii. 
Asadar, in cadrul corpului uman, se poate afirma
ca metabolismul este partea responsabila cu crearea de
noi celule si implicit aprovizionarea lor cu toate
substantele nutritive,  tot el ajuta la reglarea
temperaturii corpului si mai ales, eliminarea
substantelor toxice din organism.
 Tratament

• Tratamentul la domiciliu, nu este, de obicei, adecvat in cazul

tulburarilor nervoase. Vizita la cabinetul medicului neurolog se
impune in majoritatea situatiilor de mai sus. In plus, depistarea
timpurie a acestora si ingrijirea in mod corespunzator pot fi
cruciale pentru ameliorarea starii bolnavului. De aceea,
important este sa nu se neglijeze manifestarile de
genul: varsaturi, pierderi de echilibru, dificultati de
coordonare, dureri de cap, etc. Mai ales in cazul oricaror
simptome care persista sau nu raspund la tratamentul cu
medicamentele eliberate fara prescriptie medicala, este
necesara vizita la medicul specialist pentru investigatii, analize,
diagnostic corect si tratament adecvat.