METODE CHIMICE

Produse de protecţia plantelor- sunt produsele folosite pentru combaterea

bolilor, buruienilor şi dăunătorilor. Se clasifică ca produse chimice
(pesticide) şi produse biologice (biopreparate).

Avantajele utilizării pesticidelor:

- distrugerea daunatorului se poate face pe suprafete mari si intr-un timp
foarte scurt;
- eficacitatea tratamentelor chimice este foarte ridicata;
-uşurinţă în aplicarea de amestecuri;
- forme variate de condiţionare, adaptate metodelor de aplicare
- aplicare mecanizata;

Dezavantaje:
- poluarea mediului înconjurator;
- apariţia raselor de dăunatori rezistenţi la unele produse de protecţia
plantelor;
- dereglarea echilibrului biocenotic natural;
- toxicitate faţă de om şi animale.
CONDITIONAREA PESTICIDELOR
Produsele tehnice obtinute in instalatiile de sinteza sunt conditionate in amestec
cu alte substante, numite adjuvante sau auxiliare, pentru o buna etalare pe
substrat, rezistenta la ploaie, etc.
Formularea este forma sub care un pesticid este comercializat si reprezinta o
combinatie de diversi compusi (solventi, muianti, adezivi, agenti de suspensie,
amelioratori de pentrare cuticulara etc.) al carei scop final este de a face produsul
utilizabil în mod eficace.

Forme de conditionare:

- Suspensie concentrată- SC;

- Dispersie în ulei – OD;
- Solutii concentrate-SC;
- Emulsie în apa – EW;
- Concentrate emulsionabile- EC;
- Granule dispersabile în apă- WG;
- Pulbere umectabilă-WP;
- Pastile;
- Momeli.
Ex. Decis Mega 50 EW – 50g/l deltametrin, 50% muianţi, adezivi.
Doza = cantitatea de substanta activa(s.a.) sau produs
conditionat (p.c.) necesara a fi aplicata la unitatea de suprafata,
de greutate,etc. pentru a obtine o eficacitate ridicata.
Se exprima in g(kg) s.a./ha, g(kg) p.c./ha, etc.

Concentratia (%)=reprezinta cantitatea de produs conditionat in

100 l apa.

METODE DE APLICARE A PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE

SI TIPURI DE TRATAMENTE
Metode:
-tratarea directa a plantelor in cursul perioadei de vegetatie;
-tratarea unei parti ale plantelor;
-tratarea solului;
-gazarea spatiilor inchise de cultura (sere, solarii), a spatiilor de
depozitare a produselor vegetale.
Tipuri de tratamente:

- tratamente umede constau in folosirea produselor sub forma de

suspensii, emulsii, solutii;

- tratamente uscate constau in aplicarea produselor fitofarmaceutice

sub forma de pulberi, microcapsule si granule pe plante;

- tratamente gazoase (fumigatiile) constau in folosirea produselor

fitofarmaceutice sub forma de gaze toxice sau vapori toxici in
combaterea unor daunatori din spatiile inchise sau din sol;

- momelile toxice sunt amestecuri de produse toxice cu diferite

substante alimentare.
Agrodisponibilitatea = reprezintă cantitatea de substanţă
aplicată intr-o anumita forma de conditionare, care ajunge la
nivelul organismelor tinta (populaţiile dăunatorilor).

REZIDUURI TOXICE – reprezinta depozitul de toxic sau de

metabolit ramas la suprafata sau acumulat in produsul agricol
provenit din culturi care au fost supuse tratamentelor cu
produse fitofarmaceutice.

Cantitatea de reziduuri ce ramane pe fructe, legume, cereale,

etc., precum si cea acumulata in sol si ape, depinde de:
-natura produsului;
-forma de conditionare;
-doza de produs utilizata la ha;
-numarul de tratamente;
-data aplicarii tratamentelor in raport cu recoltarea.

LMA-limite maxime admisibile, exprimate in ppm, sunt de 100 de

ori mai mici decat concentratia minima care produce primele
tulburari de intoxicare.
INTERVALUL DE PAUZA = perioada de timp, in zile, de la ultimul
tratament al culturii agricole cu pesticide pana la recoltare, necesara
pentru degradarea substantelor si reducerea reziduurilor sub LMA.

SELECTIVITATEA PRODUSELOR DE PROTECŢIA PLANTELOR

- reprezinta fenomenul de actiune a unui produs asupra daunatorilor
si lipsa de actiune sau actiune slaba asupra altor organisme din
cultura la care s-a aplicat tratamentul.

Factorii de care depinde selectivitatea:

- natura substanţei active;
- modul de condiţionare (formulare) a produsului şi modul de
aplicare;
- organismele asupra cărora acţionează produsul şi particularităţile
lor fiziologice şi biochimice;
- stadiul de dezvoltare al organismului util;
- particularităţile agroecosistemului;
-- comportamentul zoofagilor.
In functie de mortalitatea organismelor utile după aplicarea unui
tratament, pesticidele se clasifică astfel:

-foarte selective, cu o mortalitate cuprinsa sub 20%;

-selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 21-37%;

-mediu selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 38-63%;

-slab selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 64-80%;

-neselective, cu o mortalitate cuprinsa intre 81-100%.

Rezistenta insectelor si acarienilor fata de pesticide

Formarea raselor rezistente are la bază apariţia de mutante în

populaţia dăunatorului, care sunt în stare , pe fondul prezenţei
produsului de protecţia plantelor şi la doze şi concentraţii
crescande, să se înmulţească.

Fenomenul de scadere a eficacităţii unui pesticid, care la

introducerea lui în practica agricolă era eficace se numeşte
rezistenţa caştigată.
Fenomenul de rezistenţă nu numai faţă de produsul initial, ci
şi faţă de altele înrudite chimic, al unor populaţii de dăunatori
se numeste rezistenţă încrucişată.
Masuri :
-alternarea produselor;
-respectarea dozelor recomandate;
-folosirea de amestecuri de insecticide;
-folosirea metodelor bilogice;
-introducerea sistemelor de combatere integrata a daunatorilor.
Compatibilitatea pesticidelor- reprezinta aplicarea in amestec a doua
sau mai multe produse formulate, fara sa se produca fenomene
negative (scaderea eficacitatii, fitotoxicitate).

CLASIFICAREA PESTICIDELOR
1.Dupa grupa daunatorilor :
-insecticide;
-acaricide;
-moluscocide;
-nematocide;
2.Dupa modul de actiune:
- pesticide de contact, care actioneaza direct asupra daunatorului,
efectul letal obtinandu-se cu conditia ca substanta sa vina in contact
direct cu corpul daunatorului;
- pesticide de ingestie, care actioneaza asupra insectelor dupa ce
sunt introduse in tubul digestiv, o data cu hrana;
- pesticide sistemice sunt absorbite prin cuticulă şi translocate în
vasele lemnoase şi liberiene circulând în toată planta.
- pesticide asfixiante (gazoase sau fumigne), care produc asfixierea
insectelor prin aparatul respirator;
-pesticide mixte.
3.Dupa compozitia lor chimica:

A.INSECTICIDE ANORGANICE

-in prezent se folosesc preparatele pe baza de sulf-polisulfurile.

-au proprietati insecticide, acaricide, nematocide si fungicide.
-sunt produse de contact cu actiune ovicida, larvicida si
adulticida.
-se caracterizeaza printr-o toxicitate moderata sau redusa, se
folosesc mai ales in pomicultura, atat in tratamentele de iarna
cat si in cele de vara, in combaterea paduchilor testosi, afidelor,
acarienilor.

Ex.Polisulfura de bariu 45 PU se recomanda in concentratie de

6% in tratamentele de iarna si in concentratie de 1% in perioada
de vegetatie. Nu este compatibila cu alte produse.
Polisulfura de calciu 12 CS se foloseste in concentratie de 20%
in tratamentele de iarna, iar vara in concentratie de 2%.
B.INSECTICIDE DE ORIGINE VEGETALA

- produse fitofarmaceutice pe baza de alcaloizi, glucozizi, etc.,

extrasi din plante, cu actiune de contact si ingestie, care
provoaca moartea prin paralizie.
- de la foarte toxice la toxicitate redusa si chiar netoxice;
Ex. Nicotina, Piretrinele etc.

C. INSECTICIDE PE BAZA DE ULEIURI EMULSIONABILE

- sunt produse de distilare obtinute din petrol, conditionate cu

diferiti emulgatori si folosite in tratamentele de iarna in
pomicultura.
- actioneaza pe cale de contact asupra oualor de acarieni,
paduchi de frunze, etc.
- toxicitate redusa;
Ex.Ulei mineral- US1 care se aplica in concentratie de 1,5%.
D. INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE
-au la baza esteri ai acidului fosforic, esteri acizilor
tiofosforici, etc.

- spectru larg de actiune;

- nu cumuleaza in organismului omului, al animalelor si al
plantelor si au o persistenta redusa in sol, plante, apa.
- unele produse au acţiune sistemică în plante putând fi
absorbite prin frunze, rădăcini şi de către seminţe de unde
trec în vasele lemnoase şi circulă cu seva brută, astfel încât
se produce o toxificare a plantei.

-actioneaza pe cale de contact, ingestie si respiratie, produc

moartea prin paralizie.

-TP la majoritatea produselor este de 12-15 zile, la unele

produse poate ajunge la 40 de zile, iar la altele 5-7 zile.
- din acest grup fac parte următoarele substanţe active:
dimetoat, demeton-metil, oxidemeton, octametil, vamidotion,
etc .
-
E.NEONICOTINOIDELE

-insecticide care acţionează asupra sistemului nervos al insectelor;

- toxicitate scăzută pentru mamifere ;
- produse sistemice;
- utilizate în tratamentul seminţelor împotriva dăunătorilor de sol;
- timp de pauză variază de la 1-3 zile la 3 săptămâni.
-produse care au la bază midacloprid, clothianidin, etc.

F.INSECTICIDE INHIBITOARIE A METAMORFOZEI

- acţionează ca inhibitoare a sintezei chitinei în cursul dezvoltării
larvare;
- eficiente împotriva larvelor de vârsta I-a şi a II-a;
- au durată mare de acţiune, 15-25 de zile;
- nu sunt toxice pentru om şi animale cu sânge cald;
- sunt produse selective şi mediu selective;
- eficacitatea biologică mare .
- produse care au la bază următoarele substanţe active: triflumuron,
teflubenzuron, piryproxyfen, etc.
G.INSECTICIDE PIRETROIDE

-sunt produse obtinute pe cale sintetica, a caror substante active

sunt asemanatoare celor a piretrinelor naturale.

-actioneaza asupra sistemului nervos al insectelor pe cale de

contact, ingestie si respiratie;

-unele produse au actiune acaricida;

-TP variaza de la 1-3 zile pana la 3 sapatamani;

-au spectru larg de actiune, selectivitate scazuta si pot forma rase
rezistente de daunatori.

- substanţe active cum sunt: deltametrin, cipermetrin, lambda-

cihalotrin, tau-fluvalinat, etc.
4. Produsele de protectia plantelor se pot clasifica dupa urmatoarele
criterii:

1.Proprietăţile fizico-chimice;
2.Efectele asupra sănătăţii (proprietăţi toxicologice)
3.Efecte asupra mediului înconjurător (proprietăţi eco-toxicologice)

1.Simboluri şi indicaţii de pericol

 2.Simboluri şi indicaţii de pericol

Iritant- substanţe şi preparate care pot provoca o reacţie inflamatorie a

tegumentelor, mucoaselor,căilor respiratorii, alergii, eczeme.
Nociv- substanţe şi preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată
pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.
Coroziv- substanţe care exercită o acţiune distructivă asupra ţesuturilor vii,
piele, mucoase.
Toxic (T) şi Foarte Toxic (T+) - substanţe şi preparate care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea ori
afecţiuni cronice sau acute ale sănătăţii.
3. Simboluri şi indicaţii de pericol
Nematocide
- utilizate în combaterea nematozilor.
- produse utilizate îndeosebi în sere, datoritî costului ridicat;
- unele sunt selective.

Acaricide
- produse de contact, folosite în combaterea acarienilor, unele sunt
selective.

Moluscocide
- produse folosite în combaterea gastropodelor, în special al melcilor
fară cochilie.
- sunt produse care acţioneză pe cale de ingestie.

Rodenticide
- produse care acţionează pe cale de ingestie.
- produse extrase din plante, anorganice sau organice sintetice.

Produse repelente- prin mirosul sau gustul lor au o acţiune repulsivă de

îndepartare a animalelor de locul sau obiectul tratat.
- naftalenul, camforul, dimetilftalatul, etc.
Produse antiapetisante
- substanţe care inhibă hrănirea insectelor cu produse vegetale, cum sunt
trifenil acetat, trifenil hidroxid, etc.

Produse atractante - naturale şi sintetice

-naturale : drojdiile provenite din distilarea alcolurilor, berea, cidrul,
exatrasele din fructe;
- atractanţi sau feromoni sintetici: AtraGAM, AtraSEG, AtraPOM, AtraBOT.

Produse apetisante sau fagostimulatoare

- substante care introduse în pulberile sau soluţiile de stropit, produc la
insecte o dispoziţie de a consuma cantităţi mai mari din părţile vegetale
tratate( derivaţi ai acizilor : genistic, clorogenic, galic, cofeic, etc.).