Declinul demografic al Romaniei din perspectiva

mortalității și a migrației în perioada 1992-2019

Profesor: Studenți:
Constanța Mihăescu Poșircă Alexandru-Ionuț
  Necșuleasa Alin-Alexandru
Grupa: 1091
 Cuprins
I. Introducere
II. Definire variabile
III. Factori ai migrației
IV. Clasificarea migrațiilor
a.Migrații individuale
b.Migrații pe grupe organizate
V. Cauze ale mortalității
VI. Analizarea datelor demografice în ArcMap
VII. Analizarea datelor demografice în R-Studio și Eviews
1. Anova
2. Histograme
3. Corelație
VIII. Analizarea datelor demografice în Excel
IX. Concluzie
I. Introducere

Potrivit temei alese “Declinul demografic al României din perspectiva mortalității și a migrației în perioada 1992-2019” ,
proiectul se bazează pe analiza declinului demografic pe care România l-a cunoscut de-a lungul anilor în perioada 1992-
2019.
Principalii factori care au determinat acest declin demografic al României sunt mortalitatea și numărul de emigranți, care s-
au dovedit a fi definitori pentru populația României .
Importanța temei alese este de a analiza din punct de vedere demografic evoluția sau involuția structurii populației , conform
factorilor aleși, mortalitatea și migrația ,aceștia infleunțând-o în mod direct .
Motivul alegerii acestei teme a fost în mod principal influențat de filmele/documentarele pe care le-am vizionat anterior,
putând ajunge astfel la concluzia că , de-a lungul timpului au existat atât , evoluții ale populației României ( creșterea
natalității – “Decrețeii”) , cât și involuții din punct de vedere demografic ( creșterea mortalității – “Foametea din
Basarabia”).
Utilitatea acestei teme este de a vedea într-o perioadă aleasă (1992-2019) ce s-a întamplat din punct de vedere demografic în
România , cu privire la cei doi factori principali care au influențat în mod direct populația.
II. Definire variabile

Mortalitatea sau rata de mortalitate este un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat
la o anumită populație, într-o unitate de timp (de regulă se măsoară în promile).

Mortalitatea reprezintă componenta negativă a mişcării naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi
într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an). Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul. Decesul reprezintă
încetarea definitivă a funcţiilor vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere

Migrația umană reprezintă mutarea oamenilor dintr-un loc în altul cu intenția de a rămâne permanent sau temporar în noua
locație. De obicei, mutarea se face pe distanțe lungi și prin părăsirea țării, dar este posibilă și migrația internă. Poate exista migrație
individuală, familială sau în masă.

Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în
alta. Fenomenul privit nu prin prisma țării de origine, ci din cea a țării de destinație este cunoscut drept imigrație. Mișcările
comunităților omenești mai înainte de apariția granițelor naționale, sau petrecute în interiorul unui stat poartă denumirea de
migrație.
III. Factori ai migrației
a. Factori politici ( corupția politică , regimul politic etc.)
b. Factori sanitari ( epidemii , sistem sanitar precar)
c. Factori social-economici (situație financiară precară, foametea etc.)
d. Factori culturali ( sistemul de învățământ precar, impunerea unei alte limbi etc.)
e. Factori religioși ( intoleranță religioasă, apariția de noi culte)
f. Factori de mediu ( calamități naturale , relief , climă)

IV. Clasificarea migrațiilor

a. Migrații individuale – determinate de factori economici, în funcție de raza lor de acțiune, perioada de
deplasare și de mijloacele de deplasare , acestea se subdivid în migrații sezoniere și deplasări definitive la
mare distanță. Cea mai întâlnită formă de migrație de acest fel este cunoscută sub denumirea de exod rural.

b. Migrații pe grupe organizate – acestea pot fi migrații războinice , ritmice sau cu caracter de
seminomadism-viață agricolă și pastorală de munte.
V. Cauze ale mortalității
Conform Eurostat, principalele cauze ale decesurilor sunt:
 Tumori
 Boli de inimă
 Boli ale sistemului circulator
 Cancer
 Accidente rutiere

VI. Analizarea datelor demografice în ArcMap

ArcMap este aplicația principală în ArcGIS Desktop pentru toate sarcinile care includ folosirea de hărţi, inclusiv cartografie, analiză de
hărţi sau editare. ArcMap oferă două tipuri de vizualizare a unei hărţi: unul pentru datele geografice şi unul pentru aşezarea în pagină. În
primul se lucrează cu niveluri ale informaţiei geografice pentru a simboliza, analiza şi compila seturi de date GIS.

Variabile analizate:
1. Mortalitate
2. Migrația
 1. Mortalitate
Primul factor care a influențat în mod direct structura populației României în perioada 1992-2018 este mortalitatea . Astfel
cu ajutorul datelor selectate am putut realiza distribuția pe genuri a decedaților în perioada aleasă și am putut sesiza atât
diferențele semnificative care există între acestea , cât și asemănările în ceea ce privește creșterea / scăderea populației.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap
Interpretare:
Conform rezultatelor obținute mai sus , în urma prelucrării datelor
demografice în aplicația ArcMap , se poate observa în Harta 1 că în proporție
de 38% din județe au suferit o creștere a numărului de decedați de gen
masculin , iar restul de 62% a avut parte de o scădere.
Harta 2
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap
Interpretare:
În ceea ce privește Harta 2 , în urma prelucrării datelor demografice în
aplicația ArcMap , se poate observa că în proporție de 64,3% din județe
au suferit o creștere a numărului de decedați de gen feminin , iar restul
de 35,7% a avut parte de o scădere.
În urma analizelor, conform hărților de mai sus , putem concluziona faptul că populația de gen feminin a cunoscut o creștere
semnificativă de 64,3% , pe când populația de gen masculin una de doar 38% . Astfel putem trage concluzia că în perioada 1992-
2018 , efectele comunismului s-au resimțit mai mult în cazul populației feminine , deoarece mortalitatea este mult mai mare.

Astfel putem constata următoarele:

• în județul Maramureș, în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului de decedați de gen masculin cu 384 ,
pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu 114.
• în județul Cluj, în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului de decedați de gen masculin cu 506 , pe
când numărul celor de gen feminin a crescut cu 46.

Analizând cele doua hărți atașate , putem sesiza faptul că în Harta 1, județele în care numărul de decedați de gen masculin a crescut,
s-a menținut și în Harta 2 și pe gen feminin.
 Interpretare:
În harta atașată mai sus se poate observa o comparație semnificativă între anii 1992 și
2018 din punct de vedere al numărului de decedați pe fiecare județ în parte.
Astfel, în anul 1992 17 dintre județe au înregistrat un număr mai mare de decedați,
comparativ cu anul 2018 , ceea ce semnifică un procent de 40,4% din populația totală a
României.
În anul 2018, 16 dintre județe au reușit să înregistreze un număr mai mare de decedați
prin comparație cu anul 1992 , ceea ce arată un procent de 38,1% din populația totală a
României .
Conform hărții de mai sus putem sesiza că există și valori aproximativ egale din punct de
vedere al numărului de decedați, în 9 dintre județele României existând astfel de valori.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap

 2. Migrația
Al doilea factor care a influențat structura demografică a României în perioada 1992-2019 este migrația. Astfel cu ajutorul
datelor selectate am putut realiza distribuția pe genuri a emigranților în perioada selectată și am putut observa atât
diferențele semnificative care există între acestea , cât și asemănările în ceea ce privește creșterea / scăderea populației.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap

Interpretare:
Potrivit rezultatelor obținute mai sus , în urma prelucrării datelor
demografice în aplicația ArcMap , se poate concluziona că în Harta 1
în proporție de 62% din județe au avut parte de o creștere a numărului
de emigranți de gen masculin, iar restul de 38% au suferit o scădere.
Interpretare:
În ceea ce privește Harta 2 , în urma prelucrării datelor demografice
în aplicația ArcMap , se poate observa că în proporție de 66,6% din
județe au suferit o creștere a numărului de emigranți de gen
feminin , iar restul de 33,4 % a avut parte de o scădere.
În urma analizelor, conform hărților de mai sus , putem concluziona faptul că atât persoanele de gen masculin ,
cât și cele de genul feminin au cunoscut o creștere semnificativă de peste 60% , astfel putem considera că acestea
și-au dorit un trai mai bun din toate punctele de vedere, pe care nu-l puteau obține în România, dat fiind contextul
de după perioada comunistă , emigrând în masă pentru a-și atinge obiectivele personale.
Astfel putem constata următoarele:
• în județul Hunedoara în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului de emigranți de gen
masculin cu 58 , pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu 59.
• în județul Bistrița-Năsăud în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului de emigranți
de gen masculin cu 27 , pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu 78.
Analizând cele doua hărți atașate , putem sesiza faptul că în Harta 1, județele în care numărul de emigranți de gen
masculin a crescut, s-a menținut și în Harta 2 și pe gen feminin.
 Interpretare:
În harta atașată mai sus se poate observa o comparație semnificativă
între anii 1992 și 2019 din punct de vedere al numărului de emigranți pe
fiecare județ in parte.
Astfel, în anul 1992 15 dintre județe au înregistrat un număr mai mare
de emigranți, comparativ cu anul 2019 , ceea ce semnifică un procent de
35,7% din populația totală a României.
În anul 2019, 26 dintre județe au reușit să înregistreze un număr mai
mare de emigranți prin comparație cu anul 1992 , ceea ce arată un
procent de 61,9% din populația totală a României .
Conform hărții de mai sus putem sesiza că există și o valoare
aproximativ egală din punct de vedere al numărului de emigranți și
anume în județul Hunedoara.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul ArcMap

VII. Analizarea datelor demografice în R-Studio și Eviews

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul Eviews

1.Anova : Model de regresie : Pop_tot_Ro= 17666712– 2,3739* Emigranti + 19,13* Decedati

Intercept este termenul liber, estimația parametrului intercept este = 1766671
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei : = 0 (parametrul este nesemnificativ statistic), contra
ipotezei :0 (parametrul este semnificativ statistic) este = 10,95 , P-value= 8,08 >0,05, iar atunci concluzionăm că acceptăm ,
adică nu este semnificativ.
Parametrul pantă corespunzător variabilei (numărul de emigranți): estimația este = -2,3739.
Dacă numărul de emigranți crește cu o unitate, atunci populația totală a României va scădea cu 2,3739.
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei : = 0 (parametrul este nesemnificativ statistic), contra ipotezei :0
(parametrul este semnificativ statistic) este = -0,287 , P-value= 0,776 >0,05, iar atunci concluzionăm ca acceptam , adica nu este semnificativ.

Parametrul panta corespunzator variabilei (numarul de decedați): estimația este = 19,13.

Dacă numărul de decedați crește cu o unitate, atunci populația totală a României va crește cu 19,13.
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei : = 0 (parametrul este nesemnificativ statistic), contra ipotezei :0
(parametrul este semnificativ statistic) este = 3,04 , P-value= 0,0056 < 0,05, iar atunci concluzionăm ca acceptam , adica este semnificativ.

Pentru a vedea dacă modelul este valid sau nu , verificăm pe baza celor două ipoteze : = ++ ( nu este valid statistic) , contra ipotezei : = ++
(este valid statistic). Deoarece = 4,88 > =3,4 , putem trage concluzia că respingem la nivelul de semnificație de 5%, concluzionând că datele de
selecție sunt în favoarea ipotezei alternative , adică modelul de regresie este valid statistic.

Coeficientul de determinație: R-Square = 0,289 , și arată 28,9% din variația totală a variabilei dependente ( populația totală a Romaniei)
este explicată de variația variabilelor independente ( emigranți și decedați) . Restul de 71,1% din variația totală a variabilei dependente este
explicată de alți factori numiți factori reziduali , reieșind astfel că modelul este de calitate slabă.
 2. Histograme:

Asimetria este 1,03> 0, ceea ce înseamnă o distribuție a datelor spre dreapta,

Asimetria este 0,57> 0, ceea ce înseamnă o distribuție a datelor spre dreapta,
rezultatul arată cât de mare este abaterea dintre cei doi indicatori.
rezultatul arată cât de mare este abaterea dintre cei doi indicatori.
Aplatizarea este de 4,24 > 3 înseamnă că seria de date este leptocurtică,
Aplatizarea este de 2,55 < 3, înseamnă că seria de date este platicurtică ,
distribuția se numește leptocurtică (Kurtosis pozitiv sau distribuţie ascuțită):
distribuția (Kurtosis negativ sau distribuţie turtită): are o abatere standard
are o abatere standard relativ mică, valorile se „înghesuie” în jurul tendinței
relativ mare, valorile sunt „împrăștiate” în jurul tendinței centrale. Apar
centrale. Apar fluctuații mici ale valorilor în zona tendinței centrale și mari în
fluctuații mari de scoruri în zona mediei.
zona extremelor (în cozi).

Ambele variabile au o asimetrie mai mare decât 0 , ceea ce înseamnă că ambele

prezintă o distribuție a datelor spre dreapta , însa aplatizarea este diferită , deoarece
aplatizarea pentru variabila emigranților este mai mică decât 3 , iar cea pentru
variabila decedaților este mai mare decât 3 , astfel putem trage concluzia că , avem o
forma diferită a curbelor conform histogramelor atașate mai sus.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor inserate in programul R-Studio

3. Corelație :

Semnificație corelație:
- între variabila populație totală Ro și variabila emigranți ,există conform output-urilor atașate, o corelație slabă de
0,1262 , ceea ce arată o legatură foarte puțin semnificativă între acestea;
- între variabila populație totală Ro și variabila decedați ,există conform output-urilor atașate, o corelație medie de
0,5357 , ceea ce arată o legatură relativ semnificativă între acestea;

Astfel putem observa că variabila decedați este mult mai semnificativă , conform interpretărilor obținute mai sus, care este
de 4,25 ori mai mare decât variabila emigranți.
VIII. Analizarea datelor demografice în Excel
1. Fluctuația numărului de emigranți în funcție de ani ( 1992-2018):

Sursa: Date preluate de pe Tempo-online INS

Conform graficului de mai sus , putem observa că cea mai mică valoarea a numărului de emigranți care s-a înregistrat în România în perioada
1992-2018 este de 7906 persoane , în anul 2010, putând considera astfel că în acest an România a trecut prin cea mai bună perioadă , deoarece
persoanele nu au mai fost determinate să părăsească țara.
Cea mai mare valoare o reprezintă vârful graficului ce indică 31 de mii de persoane în anul 1992, ceea ce arată faptul că tot mai multe persoane
au decis să părăsească țara , din cauza efectelor comunismului care s-au resimțit după căderea acestuia, afectând România din toate punctele de
vedere.
Se poate sesiza că în decurs de 26 de ani numărul de emigranți din 1992 , care a plecat a fost de 31 de mii de persoane , ajungând în 2018 să
fie 27 de mii de persoane, astfel putem considera că indiferent de fluctuația emigranților pe toată această perioadă , numărul acestora a reatins
aproximativ aceeași valoare, considerând că România nu trece din nou printr-o perioadă foarte bună.
Conform graficului atașat și valorilor date în medie numărul emigranților pe toată perioadă analizată (1992-2018), este de aproximativ 17 de
mii de persoane anual.
 2. Fluctuația numărului de decedați în funcție de ani ( 1992-2018)

Sursa: Date preluate de pe Tempo-online INS

Potrivit graficului de mai sus, putem observa că cea mai mică valoarea a numărului de decedați care s-a înregistrat în România în perioada 1992-
2018 este de 250 de mii de persoane ,în anul 2013 , iar cea mai mare valoare atinsă în această perioadă este reprezentată de 286 de mii de
persoane , în anul 1996 , astfel putând vedea că nu există o diferența foarte mare între cei doi ani specificați ,diferența dintre cea mai mare și cea
mai mică valoare a numărului de decedați fiind de doar 35 de mii de persoane.
Corespunzator graficului atașat și valorilor date în medie numărul decedaților pe toată perioadă analizată (1992-2018), este de 272 de mii de
persoane anual.
Populația totală a României din toată perioada 1992-2018 este de 611 mil. de persoane , însa datorită factorilor principali care o pot afecta ,
aceasta capată o altă valoare . Astfel, emigranții influențeaza în mod direct numărul populației , ajungând la suma de 610 mil. de persoane, iar
decedații influențeaza numărul populației mult mai mult aducând-l la 604 mil. de persoane .
IX. Concluzie

În concluzie, în urma efectuării analizelor asupra variabilelor care pot influența în mod direct numărul
populației totale, putem considera următoarele: populația totală a României a avut parte de o involuție din
punct de vedere al structurii demografice , deoarece numărul de decedați a fost principala cauză care a
afectat-o , astfel în urma acesteia se poate observă un declin demografic , însă și emigranții jucând un rol
destul de important în acest declin, dar cu mult mai mic decât principalul factor , adică decedații.
Potrivit analizelor făcute asupra celor doi factori analizați care afectează nivelul populației putem observa că
numărul mediu al decedaților este de 16,2 ori mai mare decât numărul mediu al emigranților, rezultând astfel
că variabila decedaților este extrem de semnificativă în ceea ce privește acest declin demografic care s-a
produs în România în perioada 1992-2018.
În urma fiecărei analize făcute anterior, a reieșit faptul că această variabilă , și anume decedații este mult mai
semnificativă prin comparație cu variabila emigranți în ceea ce privește afectarea directș a structurii
demografice, prin care a trecut România în decursul anilor specificați.