Sunteți pe pagina 1din 46

4.

20 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură

Fenomene:
• depuneri de cenuşă şi funingine pe suprafeţe,
• eroziunea ţevilor
• coroziunea exterioară a suprafeţelor.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile
Depunerile de cenuşă au loc la arderea combustibililor solizi.
Cenuşa se depune pe toate suprafeţele, inclusiv şi pe ecrane.
Urmările negative:
• reducerea transferului de căldură şi, prin urmare, a productivităţii
cazanului;
• înfundarea canalelor de gaze şi creşterea rezistenţei
gazodinamice a cazanului;
• depunerile care, de regulă sunt neuniforme, aduc la abateri
termice în panouri şi pachete;
• coroziunea exterioară staţionară a ţevilor.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Depunerile de cenuşă au loc


la arderea combustibililor solizi şi
parţial la arderea păcurii. Cenuşa se
depune pe toate suprafeţele, inclusiv
şi pe ecrane.
În părţile convective depunerile sunt
afânate, pe când cele de pe ecrane,
depuneri de zgură, sunt tari.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depuneri de cenuşă
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depuneri de cenuşă

Depunerile se observă la funcţionarea cazanului pe


combustibil solid cu sarcina redusă, când debitul de gaze
scade, astfel micşorându-se viteza lor.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Depunerile de negru de fum (funingine) au loc la arderea


combustibililor lichizi, îndeosebi, a păcurii. De oarece cantităţile
ei sunt mai mici, urmările enumerate mai sus nu sunt atât de
serioase ca ale cenuşii, dar apare pericolul aprinderii ei, mai
ales, în preîncălzitorul de aer, cu distrugerea completă a
acestuia.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Metode de combatere a depunerilor:


• evitarea pe cât posibil a regimurilor cu viteze scăzute a
gazelor prin suprafeţele convective,
• suflarea cu abur sau aer comprimat,
• scuturarea prin vibraţie,
• curăţarea cu alice,
• spălarea suprafeţelor,
• zguduirea cu micro explozii,
• curăţarea cu jet de apă de presiune înaltă,
• curăţarea cu jet de nisip,
• curăţirea criogenică (blasting).
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile
Suflarea cu abur sau aer comprimat

Suflător cu aer comprimat pentru ecrane:


1- motor electric, 2- acţionare manuală, 3- mecanism de clape, 4-
reductor, 5- cap de suflare cu duze.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură

Suflător cu abur a fascicolelor convective.


4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură.
Depunerile

Schema unui suflător de funingine:


1- corpul suflătorului, 2- bucşe, 3- ţeavă de suflare cu duze, 4- roată dinţată, 5-
pinion, 6- roată de lanţ, 7- lanţ, 8- ventil, 9- intrarea agentului de suflare.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Schema unui suflător deplasabil.


4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Scuturarea prin vibrare

Dispozitiv de curăţare a ţevilor verticale prin vibrare:


1- vibrator, 2- placă, 3- cablu, 4- contragreutate, 5- bară vibratoare, 6-
etanşare, 7- ţevi.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Scuturarea prin vibrare

Dispozitiv de curăţare a paravanelor prin vibrare


4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea cu alice se face


pentru îndepărtarea
depunerilor compacte de pe
ţevile drumului de gaze
convectiv vertical al
cazanului. Se folosesc alice
(bile) de fontă cu diametrul
de 3…5 mm.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea cu alice

a.- instalaţie sub depresiune cu


distribuitor pneumatic, b. –instalaţie
cu distribuţie de sus;
1- buncăr pentru alice, 2- conductă,
3- ciclon separator,4- ejector, 5-
clapetă, 6- alimentator, 7- distribuitor, 8-
apă de răcire, 9- injector, 10- canal de
gaze, 11- ieşirea aerului.

a. b.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Scuturarea prin micro explozii

1- amestecător, 2- amortizor de
zgomot, 3- pachete cu umplutură, 4-
forcamera, 5- orificiu pentru ieşirea
gazelor, 6- dispozitiv de aprindere,
7- conductă de propagare a
impulsului.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Spălarea cu apă (abur)

1-ţeavă cu duze, 2- ţeavă de


admisie, 3- motor electric, 4-
limitator de cursă, 5- suprafaţa
curăţită.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea criogenică (blasting)

Se efectuează cu granule de bioxid de carbon (gheaţă uscată).


Gheaţa uscată reprezintă CO2 în stare solidă, substanţă fără culoare,
gust, miros, netoxică, neinflamabilă şi bacteriologic neutră.

Granulator
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea criogenică

La contactul cu suprafaţa gheaţa se sublimează în milisecunde, volumul


crescând de sute de ori, astfel se produc micro explozii, care aduc la
distrugerea şi eliminarea depunerilor.
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea criogenică

Aparat de tratare:
A- introducerea gheţii, B- introducerea
aerului comprimat, C- ajutaj Venturi
4.21 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Depunerile

Curăţirea criogenică (blasting)

Economizorul unei CTE din Anglia până la şi după curăţire.


4.22 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură

Eroziunea (uzura abrazivă) a suprafeţelor


Are loc ca urmare a loviturilor repetate a metalului
ţevilor de către particulele de
cenuşă. Se intensifică la
viteze a gazelor peste 6 m/s. Uzura maximă are
loc la unghiul de atac de 40…45 0.
În ţevile verticale ale preîncălzitoarelor de aer
tubulare uzura maximă se observă la intrarea lor.
Uzura mai depinde de concentraţia particulelor
de cenuşă, abrazivitatea lor, rezistenţa
metalului la eroziune. Coeficientul de
rezistenţă pentru oţel carbon este 1,0, pentru
oţel aliat – 0,7.
4. 22 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Eroziunea
Combaterea eroziunii:
• limitarea vitezei gazelor (sub
9 m/s),
• mărirea gradului de reţinere

a zgurii în focar,
• măsuri constructive.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea

Coroziunea este un proces de


distrugere a materialelor metalice
sub actiunea chimică sau
electrochimică a mediului
înconjurător sau a substanţelor cu
care acestea vin în contact.
Suprafeţele cazanelor sunt supuse
atât coroziunii interioare, din partea
apei şi aburului, cât şi exterioare,
din partea gazelor.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Coroziunea exterioară
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Coroziunea exterioară

Tipuri de coroziune:
a.- totală, b.- în pete, c.- în puncte, d.- intercristalină
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Temperatura, 0C Oxizii
< 400 Fe2O3
400…575 Fe3O4; Fe2O3
575…730 FeO; Fe3O4; Fe2O3
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Coroziunea exterioară

Coroziunea exterioară se observă atât în zonele de radiaţie şi


semiradiaţie (coroziunea de temperatură înaltă), cât şi în zona
convectivă (coroziunea de temperatură joasă). Ea are loc sub
acţiunea oxigenului, bioxidului de carbon, vaporilor de apă, gazelor
sulfuroase ş.a.
Coroziunea de temperatură înaltă are caracter chimic. Ea se petrece
din cauza distrugerii peliculei protectoare de oxid de fer de la suprafaţa
ţevilor.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Tipuri de coroziune exterioară:


• de gaze - la contactul suprafeţelor cu flacăra;
• de sulfură - la temperaturi înalte sulfaţii metalelor alcaline
[KAl(SO4)2, K3Fe(SO4)3], fiind în stare topită intră în reacţie cu
metalul, distrugându-l.
• de vanadiu - V2O5 la temperaturi înalte, datorită valenţei
variabile, serveşte la transferul oxigenului din gaze la suprafaţa
ţevilor.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea

Locurile predispuse
coroziunii la cazane:
1 – coroziunea de înaltă
temperatură, 2- coroziunea de
vanadiu, 3- coroziunea de gaze, 4-
coroziunea de sulf de joasă
temperatură, 5, 6, 7- coroziunea
internă
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea

Influenţa temperaturii asupra vitezei Influenţa presiunii parţiale a


de coroziune oxigenului asupra vitezei de
coroziune
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Combaterea coroziunii de temperatură înaltă se efectuează prin:

1. Reducerea conţinutului de oxigen în gazele de ardere (af=1,01-1,05;


Da min).
2. Reducerea temperaturii metalului.
3. Introducerea în focar a suspensiior cu compuşi de Zn, Al, Si, Mg.
4. Protejarea ţevilor de contactul cu flacăra.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură

Protejarea ecranelor
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Coroziunea de temperatură joasă are caracter electrochimic - este


însoţita de trecerea curentului electric prin metalul corodat. Ea are loc
atât la funcţionarea cazanelor, cât şi în timpul staţionării.
Un factor foarte agresiv este în acest caz sulful.
La temperaturi înalte sulful din combustibil se oxidează:
S + O2 → SO2;  2SO2 + O2 → 2SO3; 
La temperaturi joase în contact cu apa formează acidul sulfuric:
SO3 + H2O → H2SO4
În timpul staţionării coroziunea intensivă se observă în zonele cu
depuneri de cenuşă sau funingine.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Coroziunea de temperatură joasă este determinată de 2 factori


principali:
• temperatura punctului de rouă,
• conţinutul de sulf în gaze.

La arderea combustibililor fără conţinut


de sulf temperatura punctului de rouă
nu se ridică mai sus de 60 0C.
Conţinutul oxizilor de sulf în gazele
de ardere măreşte considerabil
această temperatură şi până la 160 0C.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Dependenţa temperaturii punctului de rouă de conţinutul SO 2 (a.)


şi H2SO4 (b.) în gazele de ardere.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

La arderea cărbunilor temperatura punctului de roă depinde şi de


conţinutul de cenuşă zburătoare în gaze. Conform VTI

t p.r .  tsH 2O  t p.r .


azb . Arap .
t p.r .  125  S rap. 1, 05
3
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură

Coroziunea de temperatură joasă: consecinţe:


Distrugerea suprafeţelor economizorului şi preîncălzitoarelor de aer,
La preîncălzitoarele tubulare perforarea ţevilor duce la scurgerile
aerului în gazele de ardere. Aceste scurgeri sunt foarte mari de oarece
perforarea are loc la ieşirea gazelor din cazan şi la intrarea aerului în
preîncălzitor, adică la admisia exhaustorului şi la refularea
ventilatorului de aer, diferenţa de presiuni fiind cea mai mare posibilă.
Ca urmare:
• Creşte consumul de energie la exhaustor şi ventilator;
• Creşte pierderea de căldură cu entalpia gazelor la coş
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea exterioară

Combaterea coroziunii de temperatură joasă.


Suprafaţa mai des supusă coroziunii este cea a preîncălzitorului de aer,
dar la arderea păcurii cu conţinut sporit de sulf, în cazanele de presiune
mică şi medie, poate avea loc coroziunea şi a economizorului.
Metode:
• mărirea temperaturii gazelor la coş;
• reducerea coeficientului de exces de aer şi a infiltrărilor;
• curăţirea mecanică a păcurii de sulf;
• introducerea aditivelor MgO, NH3 care leagă sulful în compuşi
neagresivi (2 NH4OH+H2SO4 = (NH4) 2SO4+2H2O);
• măsuri constructive.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Măsuri constructive de combatere a coroziunii de
temperatură joasă.

• Preîncălzitoare de aer cu tuburi de ceramică sau sticlă;


• Tuburi sau plăci emailate,
• Recircularea aerului preîncălzit;
• Preîncălzirea prealabilă a aerului cu abur;
• Preîncălzitor din tuburi termice.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Recircularea aerului preîncălzit
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Preîncălzirea prealabilă a aerului cu abur

1- calorifer cu abur, 2- preîncălzitor


de aer, 3- economizor, 4- vaporizator
special, 5- tamburul vaporizatorului,
6- intrarea aerului, 7- intrarea
gazelor.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Preîncălzitor din tuburi termice

1- corp, 2- pelicula de
condensat, 3- abur,
4- lichid în fierbere.
4.23 Particularităţile exploatării
suprafeţelor de schimb de căldură
Coroziunea
Preîncălzitor din tuburi termice

S-ar putea să vă placă și