FILOSOFIA MARXISTĂ

DE MIȚELEA SILVESTRU
CE ESTE MARXISMUL ?
Marxismul este o doctrină filosofică dezvoltată de
Karl Marx și, într-o mai mică mă sură , de Friedrich
Engels, la jumă tatea secolului al XIX-lea, despre care
se poate spune că a avut o influență majoră asupra
întregii lumi, prin convertirea într-un sistem politic,
cu diferite variaţiuni.
Desigur, marxismul are la bază gâ ndirea lui Karl
Marx, reprezentantul principal al acestui curent. Cele
mai cunoscute lucră ri ale sale sunt Manifestul
partidului comunist(1848) şi Capitalul(1867), care, în
cazul celei din urmă radiografiază sistemul politic și
economic al vremii, iar în cazul celei dintâ i, propune
un nou sistem, comunismul.
Acest marxism consistă dintr-o antropologie
filozofică, o teorie a istoriei și un program economic și
politic.
MOȘTENIREA MARXISMULUI
Pe teren politic, pe baza marxismului s-
au dezvoltat mișcă rile muncitorești,
unele cu caracter reformator de tipul
social-democrat, altele cu caracter
revoluționar sub forma partidelor
comuniste, avâ nd la bază ideologia
marxist-leninistă , elaborată de Lenin.
Filozoful german Karl Marx propune 3
criterii determinante pentru definirea
unei clase sociale:
1. locul în cadrul raporturilor de
producție (rol în producția, circulația
și distribuirea bogă țiilor);
2. participarea la antagonismele sociale
(care se manifestă în lupta pentru
puterea politică );
3. conștiința de clasă .

IDEILE MARXISTE
Principalele idei ale marxismului,
redate pe scurt, sunt urmă toarele:
• Oamenii trebuie să își satisfacă nevoi primare, motiv pentru care se
află într-o continuă luptă cu natura; prin muncă , indivizii practic se
umanizează prin munca pe care o realizează , pentru a supravieţui;
• Tră ind în societatea capitalistă , omul nu este liber. În schimb, acesta
este alienat (concept preluat de la Hegel), întrucâ t, pe mă sură ce el
creează mai multe produse, poate consuma mai mult, cu câ t produce
mai multă valoare pentru angajatorul să u, cu atâ t se devalorizează pe
sine;
• În societatea burgheză , individul este împă rţit între noţiunea de
cetă țean politic și actor economic - mod de alienare suplimentar, din
moment ce statul este instrumentul prin care clasa împropietă rită le
domină pe celelalte;
• Plus-valoarea, cea care depă șește valoarea necesară angajatorului
pentru a tră i şi cea care genereză profit, este asimilată de acesta, pe
fondul exploată rii angajatului;
• Pornind de la filosofia lui Saint-Simon, Marx consideră că întreaga
existență a omenirii este o luptă a claselor, la momentul respectiv fiind
o confruntare între cei care dețin mijloacele de producție și muncitori;
• În momentul în care muncitorii vor deveni conştienţi de starea lor de
alienare, aceştia vor iniţia o revoluţie care va permite instaurarea
comunismului;
CE A RATAT MARX
Această concluzie se bazează însă pe o
greşeală de logică , spune Bernd Ziesemer,
publicist şi fost redactor-şef al publicaţiei
economice Handelsblatt: "Marx a considerat
că munca este singurul izvor al valorii şi a
ratat astfel şansa de a observa cum
funcţionează capitalismul, nu doar prin
exploatarea muncitorilor, ci şi prin
progresele tehnice continue. El a subestimat
cealaltă sursă de bogă ţie, anume inovaţia,
iniţiativa antreprenorială şi progresul tehnic
în teoria lui", spune Ziesemer.
Astfel încât unele din previziunile lui Marx
nu s-au mai adeverit.
Industrializarea şi continua
tehnologizare a proceselor de
producţie au atras o scădere a
costurilor de producţie şi
reducerea timpului de lucru,
care însă nu s-a regăsit în
creşterea sărăciei. Capitalismul
s-a dovedit a fi extrem de
adaptabil, aminteşte Zarko
Puhovski, "astfel încât, între
timp, s-a dezvoltat o aşa numită
industrie a divertismentului,
imposibil de imaginat pe timpul
lui Marx".