CAMPANIA

LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE

NUTRIȚIEI/ALIMENTAȚIEI

OCTOMBRIE 2021
ADUNAREA GENERALĂ A ONU A DESEMNAT ÎN 2021

”ANUL INTERNAȚIONAL AL FRUCTELOR ȘI

LEGUMELOR ”
(IYFV)

IYVF 2021 ESTE O OPORTUNITATE UNICĂ DE A CREȘTE GRADUL

DE CONȘTIENTIZARE CU PRIVIRE LA ROLUL IMPORTANT AL
FRUCTELOR ȘI LEGUMELOR ÎN NUTRIȚIA UMANĂ,
SECURITATEA ALIMENTARĂ ȘI SĂNĂTATE.

IMPORTANT PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR DE

DEZVOLTARE DURABILĂ ALE ONU.
 
 Este bine cunoscut faptul că alimentația influențează
starea de sănătate. Altfel spus, alimentația sănătoasă
asigură creșterea, dezvoltarea individului și contribuie la
prevenirea unor boli cronice netransmisibile.

Alimentația nesănătoasă este unul din cei 4 factori de risc comportamental

modificabili (alături de fumat, consum de alcool și inactivitatea fizică), care
contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante.
 
Alimentația nesănătoasă generează obezitate la copii, în creștere alarmantă în
Europa și întreaga lume, cu consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale a
copiilor și un risc semnificativ de multiplicare a bolilor cronice la copii și adulți.
Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ riscul de
boli cronice netransmisibile la adulți: în special boli cardiovasculare (BCV), cancer,
hipertensiune arteriala (HTA), obezitate și diabet zaharat de tip 2 (DZ2).
Smoking, nutrition, alcohol, physical activity (SNAP): A population health guide to behavioural risk factors in general practice. 2nd ed. Melbourne: The Royal Australian College of General Practitioners
(2015)
World Health Organization. Global recommendations on physical activity for health. (2010).
Mendis, Shanthi, et al. GLOBAL STATUS REPORT on noncommunicable diseases 2014. World Health Organization (2014).
 Conform OMS cele 5 lucruri importante pentru o alimentație sănătoasă sunt:
 
1. Alimentația exclusivă la sân a copilului până la 6 luni și continuarea alăptării până la 2 ani;
Laptele matern furnizează toate substanțele nutritive și lichidele de care bebelușii au nevoie în primele 6 luni de creștere și dezvoltare. Copiii alăptați exclusiv au o
rezistență mai bună împotriva bolilor obișnuite din copilărie, cum ar fi diareea, infecțiile respiratorii și infecțiile urechii. În viața ulterioară, cei care au fost alăptați la
sugari sunt mai puțin predispuși să devină supraponderali sau obezi sau să sufere de boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, bolile de inimă și accidentul vascular
cerebral.
2. Consumul unei combinații de alimente diferite, inclusiv alimente de bază
(de exemplu, cereale precum grâu, orz, secară, porumb sau orez sau tuberculi amidon sau rădăcini precum cartof, ignam, taro sau manioc), leguminoase (de exemplu
linte, fasole), legume , fructe și alimente din surse animale (de exemplu, carne, pește, ouă și lapte);
Consumul unei varietăți de alimente neprelucrate și proaspete în fiecare zi îi ajută pe copii și adulți să obțină cantitățile corecte de substanțe nutritive esențiale. De
asemenea, îi ajută să evite o dietă bogată în zaharuri, grăsimi și sare, ceea ce poate duce la creșterea în greutate nesănătoasă (adică supraponderalitate și obezitate) și
boli netransmisibile. Consumul unei diete sănătoase și echilibrate este deosebit de important pentru copiii mici și pentru dezvoltare; de asemenea, ajută persoanele în
vârstă să aibă o viață mai sănătoasă și mai activă.
 
3. Consumul unei mari varietăți de legume și fructe;
Legumele și fructele sunt surse importante de vitamine, minerale, fibre dietetice, proteine vegetale și antioxidanți. Persoanele ale căror diete sunt bogate în legume
și fructe prezintă un risc semnificativ mai mic de obezitate, boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și anumite tipuri de cancer. Pentru gustări, alegeți legume
crude și fructe proaspete, mai degrabă decât alimente bogate în zaharuri, grăsimi sau sare. Evitați prepararea excesivă a legumelor și fructelor, deoarece acest lucru
poate duce la pierderea de vitamine importante. Când folosiți legume și fructe conservate sau uscate, alegeți soiuri fără sare și zaharuri adăugate.
 
4. Consumul unei cantități moderate de grăsimi și uleiuri.
Utilizați uleiuri vegetale nesaturate (de exemplu, ulei de măsline, soia, floarea soarelui sau porumb), mai degrabă decât grăsimi animale sau uleiuri bogate în grăsimi
saturate (de exemplu, unt, ghee, untură de porc, nucă de cocos și ulei de palmier). Alegerea cărnii albă (de exemplu păsările de curte) și peștele, care sunt în general sărace
în grăsimi, în locul cărnii roșii. Consumul numai a unor cantități limitate de carne procesată, deoarece acestea sunt bogate în grăsimi și sare. Acolo unde este posibil, optarea
pentru versiuni cu lapte și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau cu conținut redus de grăsimi. Evitarea alimentelor procesate, coapte și prăjite care conțin grăsimi
trans produse industrial;
 
5. Consumul de puțină sare și zaharuri.
Evitați alimentele (de exemplu, gustări), care sunt bogate în sare și zaharuri. Limitați aportul de băuturi răcoritoare sau sodă și alte băuturi bogate în zaharuri (de
exemplu sucuri de fructe, cordiale și siropuri, lapte aromatizat și băuturi cu iaurt). Alegeți fructe proaspete în loc de gustări dulci, cum ar fi fursecuri, prăjituri și
ciocolată.
Persoanele ale căror diete sunt bogate în sodiu (inclusiv sare) prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială, ceea ce le poate crește riscul de boli de inimă și
accident vascular cerebral. În mod similar, cei a căror dietă este bogată în zaharuri prezintă un risc mai mare de a deveni supraponderali sau obezi și un risc crescut de
apariție a cariilor dentare. Persoanele care reduc cantitatea de zaharuri din dieta lor pot reduce, de asemenea, riscul de boli netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă și
accidentul vascular cerebral.
https://www.who.int/nutrition/topics/5keys_healthydiet/en/
Violet / albastru
Proprietăți antioxidante care pot reduce riscurile de cancer,
accident vascular cerebral și boli de inimă.
Exemple:
Sfeclă roșie, varză roșie, vinete.
Mure, afine, struguri mov, prune, pasiune.

Roșu
Poate ajuta la scăderea riscului de cancer și la îmbunătățirea
sănătății inimii.
Exemple
Capsic roșu, ridiche, roșie.
Măr roșu, pară de cactus, cireșe, struguri roșii, grapefruit roșu
și roz, guava roșie,
zmeură, căpșună, pepene verde.

Portocaliu / galben
Conține carotenoizi care ajută la menținerea ochilor sănătoși.
Exemple
Morcov, dovleac, dovlecei.
Caise, grapefruit, lamaie, mango, pepene galben, nectarina,
portocala, papaya,npiersica, ananas.

Maro / alb
Fitochimicale cu proprietăți antivirale și antibacteriene
precum și potasiu.
Exemple
Conopidă, arpagic, usturoi, ghimbir, praz, ceapă.
Banană, durian, fructe de padure, piersică albă, pară
maro.

Verde
Fitochimicale cu proprietăți anticanceroase.
Exemple
Sparanghel, fasole verde, bok choy, broccoli, varză, ardei
gras, castravete,
salată, mazăre, spanac.
Măr verde, avocado, struguri verzi, kiwi, tei.
https://ec.europa.eu/health/indicators_data/indicators_ro
 Frecvența consumului de fructe %, România, în
Consumul normal de fructe și legume pe zi, 2019 (Sursa: INS)
pe grupe de varstă este redată în tabelul de
mai jos:
29.13% 33.84%
26.52%
9.89%

zi ă ă ă
tă
/ ân ân ân
m m m
da tă tă tă
o ăp ăp ăp
uti
n i/ s i/
s
tă
/ s
p or or
l 6 3 da
ce 4- 1- o
de de de
rar
a i
m
Numărul mediu de porții de legume/zi, pe sexe și grupe de vârstă, România, în 2019 (Sursa: INS)

Masculin Feminin

1.84
1.69 1.71 1.64 1.64 1.6
1.6 1.63 1.59 1.61 1.58 1.57 1.62
1.53 1.51 1.53

6 luni - 14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75 ani și peste

Numărul de porții de fructe/zi, pe sexe și grupe de vârstă, România, an 2019 (Sursa: INS)
 Consumul mediu zilnic de alimente din cereale integrale, în țările UE (g/zi):
140.00 Belgium 29
120.00 Bulgaria 106
100.00 Czechia 48
80.00 Denmark 31
60.00 Germany 40

40.00 Estonia 60

20.00 Ireland 19
Greece 72
0.00
a c k y a d e n e a y s a a g y a s a d l a a a d n
um ri li ar n ni n c ai c ti al ru vi ni ur ar lt d ri n ga ni ni ki n e Spain 28
l gi lga pub nm rma sto rela ree Sp F ran roa It Cyp Lat hua bo ung Ma rlan ust Pola rtu m a ove ova inla wed
Be Bu Re De Ge E I G C
Lit xem H th
e A Po Ro Sl Sl F S France 28
ch u e
e L N
Cz Croatia 62
Whole grain intake across European countries | Knowledge for policy (europa.eu)
Italy 53
Barbați Femei
Cyprus 30
Latvia 96
Harta mortalității: decese / 100 000 atribuite unei diete sărace în cereale integrale în statele membre UE (2019)
Lithuania 95

Luxembourg 20

Hungary 75
Malta 55

Netherlands 26

Austria 33
Poland 52
Portugal 34
Romania 67
Slovenia 30
Slovakia 64
Finland 47
Sweden 40

https://knowledge4policy.ec.europa.eu/health-promotion-knowledge-gateway/whole-grain-deaths_en
În țara noastră, în 2019 DALY atribuite riscului alimentar sunt ilustrate mai jos [1]:

[1]
GBD Compare | IHME Viz Hub (healthdata.org)
Slogan
„Fructele, legumele și cerealele integrale sunt elementele esențiale ale dietei.”
Pentru mulți, fructele și legumele rămân inaccesibile datorită costului lor; ele sunt adesea
mai scumpe decât gustările nesănătoase și mâncărurile nedorite. Cu toate acestea, acestea
sunt componente fundamentale pentru menținerea sănătății generale. Sloganul subliniază
importanța fructelor și legumelor în contribuția la o alimentație bună.
Tema
O alimentație sănătoasă presupune și un consum adecvat de fructe și legume precum și de
produse conținând cereale integrale.
Scopul campaniei este creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul important al fructelor,
legumelor și produselor conținînd cereale integrale în nutriția umană, securitatea alimentară și
sănătate.

Grup țintă
Populația generală
Obiective:
1. Informarea populației cu privire la o alimentație sănătoasă
2. Conștientizarea populației în ceea ce privește riscurile unei alimentații nesănătoase
3. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin reducerea îmbolnăvirilor cauzate de
regimul alimentar necorespunzător

Distribuția prevalenței obezității pe județe, în anul 2019 (la 100.000 de locuitori)

(Sursa: CNSISP – INSP):

Legenda
107,62 - 1119,65
1119,65 - 1571,93
1571,93 - 2434,66
2434,66 - 6816,42

https://ec.europa.eu/health/indicators_data/indicators_ro
Mesaje cheie:
• Susțineti o nutriție echilibrată pentru o viață sănătoasă!
Fructele și legumele au multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv consolidarea sistemului imunitar, care sunt esențiale
pentru combaterea malnutriției în toate formele sale și pentru prevenirea generală a bolilor netransmisibile.
•  Trăiește după el, o dietă diversă!
Fructele și legumele ar trebui consumate zilnic în cantități adecvate, ca parte a unei diete diversificate și sănătoase.
 • Inovați, cultivați, reduceți pierderile și risipa de alimente
Inovarea, tehnologiile îmbunătățite și infrastructura sunt esențiale pentru creșterea eficienței și productivității în cadrul
lanțurilor de aprovizionare cu fructe și legume, pentru a reduce pierderile și risipa.
 • Promovați sustenabilitatea!
Lanțurile valorice durabile și favorabile incluziunii pot contribui la creșterea producției, la îmbunătățirea disponibilității,
siguranței, accesibilității și accesului echitabil la fructe și legume pentru a încuraja sustenabilitatea economică, socială și de
mediu.
 • Prosperitate în creștere
Cultivarea fructelor și legumelor poate contribui la o mai bună calitate a vieții pentru fermierii de familie și comunitățile lor.
Acesta generează venituri, creează mijloace de trai, îmbunătățește securitatea alimentară și nutriția și îmbunătățește reziliența
prin resurse locale gestionate în mod durabil și prin creșterea agrobiodiversității.
https://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-1-web.pdf https://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-2-web.pdf
https://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-3-web.pdf https://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-4-web.pdf
Intervenția:
Intervenţia pentru o alimentație sănătoasă presupune:
a. evaluarea comportamentului alimentar pe baza căreia personalul medical oferă
b. feedback şi
c. recomandări ţintite pentru optimizarea alimentaţiei.
Evaluarea comportamentului alimentar se face prin metode:
- informale (întrebări punctuale/pacientul descrie ce mănâncă de obicei la mese sau gustări) sau
- formale (chestionare special elaborate).
Metodele de evaluare a comportamentului alimentar sunt:
- metoda chestionarului
-jurnalul alimentar
-chestionarul de frecvență alimentară
-istoria alimentară
Intensitatea intervenţiilor a fost categorisită în funcţie de timpul total de contact cu pacientul în:
-Intensitate Mică: 1- 30 minute (înmânarea/ trimiterea unor materiale sau 1-2 sesiuni scurte cu medicul de
familie sau alt personal instruit);
-Intensitate Medie: 31- 360 minute (implică 3-24 sesiuni de consiliere la telefon sau 1-8 sesiuni face- to-
face);
-Consilierea nutrițională urmată de evaluarea nutrițională
-Intensitate Mare: peste 360 minute (implică 4-20 sesiuni în persoană sau în grup).

https://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol2.pdf
 Etapele 5A în procesul de sprijinire a modificărilor comportamentale:

• Se recomandă identificarea pacienților cu risc crescut pentru boli cronice; ei vor fi ținta prioritară a intervențiilor preventive.
• Tipul de intervenţie, intensitatea şi ritmicitatea acesteia va fi adaptată nivelului de risc al pacientului.
• Se recomandă intervenţie pentru alimentaţie sănătoasă cu ritmicitatea consultaţiilor preventive în populaţia generală (consens) şi la
fiecare 6 luni, în cazul pacienţilor cu risc de BCNT
Activități recomandate la nivelul DSP județene și DSP
București:
• Transmiterea materialelor informative despre campanie către toate unitățile sanitare din județ;
• Distribuire de afișe și alte materiale informative în unități sanitare și școlare;
• Seminarii, mese rotunde cu profesioniști din domeniul sănătății;
• Intervenții mass-media;
• Acțiuni de informare în școli, cabinete medicale școlare;
• Informarea medicilor de familie și a asistenților comunitari, prin transmiterea unui mail din
partea DSP;
• Postarea pe site-ul DSP-urilor a materialelor campaniei;
• Organizarea de acțiuni recreaţionale de exterior și interior
• Discuții online pe rețelele de socializare despre practicarea activitățilo r fizice;

Parteneri posibili:
• Cabinete de medicina familiei,
• Unități de asistență medico-socială a persoanelor vârstnice
• Direcțiile Judeţene de Sport
• Organizaţii neguvernamentale
• Trusturi media
• Personalităţi ale vieţii publice şi jurnalişti
Indicatori de monitorizare/evaluare:

Indicatori fizici:
• Număr de activităţi realizate
• Număr de materiale IEC distribuite
• Nr prezentări ppt
• Nr articole în presa scrisă
• Nr emisiuni radioTV
Indicatori de rezultat:
• Raport al implementării campaniei
• Resurse media utilizate
Indicator de eficiență:
• Cost mediu/campanie judeţeană (RON)
 Propunerile metodologice din județe:
Județ Activitati planificate Parteneri de campanie Nr. materiale IEC (nr. de exemplare pentru fiecare pliant, Nr. estimat de Buget estimat
(enumerare) (enumerare) poster, etc) utilizate beneficiari din al campaniei
grupul țintă (RON)
Nr. Nr. Nr. Prezentări Nr. Nr. Altele
Pliante Postere PPT susținute Articole Emisiuni
presă/Alt radio TV
ele **

Activități realizate din județe:

Județ Activitati Parteneri Nr. materiale IEC (nr. de exemplare pentru fiecare pliant, poster, Nr. total Buget
realizate de etc) beneficiari estimat al
(enumerare) campanie din grupul campaniei
(enumerare) țintă (RON)
Nr. Nr. Nr. Nr. Articole presa Nr. Altele
Pliante Postere Prezentări locală/Altele Emisiuni
ppt susținute radioTV
Total**
Date pentru informații și contact
Persoane de contact (adrese mail):
ioana.filip@insp.gov.ro
Voicu.iuga@insp.gov.ro
Adrese de mail de menţionat în CC:

alexandra.cucu@insp.gov.ro
livia.cioran@insp.gov.ro
claudia.dima@insp.gov.ro
carmen.domnariu@insp.gov.ro
ioana.filip@insp.gov.ro

Termene de raportare :
La 30 de zile de la finalizarea campaniei, DSP-urile raportează către CRSP Sibiu și în cc către
toate celelalte centre regionale de sănătate publică și CNEPSS activitățile realizate.
Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu elaborează raportul final și îl transmite la CNEPSS
în decurs de 20 de zile de la termenul de finalizare a raportării de către DSP-uri.