Inst.

Dumitru Victoriţa
 Matematica n-a fost, in vremuri stravechi, decat o modalitate prin care oamenii observau
natura si obiectele din jurul lor, transformandu-le apoi in masuri si repere care ii ajutau in viata de
zi cu zi.Pana a deveni stiinta exacta pe care o cunoastem astazi, a parcurs mii de ani de „studiu”
asiduu al naturii, al obiectelor inconjuratoare si chiar al corpului uman.
De pilda, desi nu cunosteau cifrele, in perioada primitiva, oamenii se descurcau sa faca „adunari”
si „scaderi” cu ajutorul degetelor de la maini. Nu aveau notiunea de 1, 5 sau 10, dar le era clar ca degetele
ambelor maini sunt mai multe decat degetele unei singure maini, asa cum un singur deget aratat era mai
putin decat daca aratau mai multe degete. Evident intelegeau si ca, prin observatie comparata, degetele
unei maini sunt egale cu degetele celeilalte maini.Acest „mai mult”, „mai putin” sau „la fel” era determinat si
cu ajutorul gramezilor (de pietre, de fructe, de lemne, de scoici etc.). O gramada mai mica era „mai putin”
decat o gramada mai mare, si invers, iar doua gramezi care aratau „la fel” erau egale.Tot datorita observarii
atente, cei din vechime au constatat ca exista marimi variabile: oamenii, planetele, animalele, muntii si
dealurile par mai mici atunci cand sunt privite de la departare decat atunci cand se afla in apropierea lor. 
In acelasi timp, au descoperit si marimi constante: oricat de departe sau de aproape ar fi fost, omul avea
tot doua maini, doua picioare, o gura, un nas, doi ochi etc., animalele aveau tot patru picioare, pasarile tot
doar doua aripi iar muntii, desigur, isi pastrau forma.
Uimiti de linia dreapta, verticala, a copacului,  au inceput sa o foloseasca si in pozitia
orizontala, si in cea oblica, pentru a construi. Au observat serpuirile unui parau, cercul solar si cel al
lunii pline, dar au ramas fascinati de simplitatea si de posibilitatile infinite ale liniei drepte, astfel ca
– folosind-o intens – au facut una din cele mai senzationale descoperiri ceea ce in timpurile moderne
se va numi geometrie. Modelul liniei drepte a fost preluat si de etica, dictoanele „gandeste drept” si
„spune drept” regasindu-se in aproape orice limba.
În epoca actuală  ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de activitate ne
impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă. Se poate
susţine că nu se poate trăi fără matematică.
   Dezvoltarea rapidă a
ştiinţei, a acumulării în ritm tot
mai intens a informaţiilor, impun
dezvoltarea culturii matematice,
care trebuie să-şi facă loc tot mai
mult în cultura generală a unui om.
Ca atare, încă din clasele mici se
impune stimularea intelectului, a
gândirii logice, a judecăţii
matematice la elevi, încât să
devină o disciplină plăcută,
atractivă.
 În clasele I-IV se însuşesc noţiunile de
bază, “instrumentele” cu care elevul va “opera”
pe tot parcursul vieţii.
Mulţi copii întâmpină dificultăţi în învăţarea
matematicii pentru că nu-şi însuşesc la timp
aceste noţiuni. Important este ca învăţătorul să
respecte latura practica a matematicii ..
 Prin modelare, joc didactic , problematizare, învăţarea prin
descoperire elevul este pus în situaţia de a căuta , a descoperi, de a rezolva
situaţii noi, neînvăţate anterior. Acestea privesc atât activitatea elevului cât şi
pe cea a învăţătorului .
 
 Insusirea de catre elevi a notiunii de unitate fractionara trebuie sa se realizeze în mai multe
etape:etapa de fractionare a unor obiecte concrete si de partitie a unor multimi de obiecte concrete;.
Obiectele care se vor fractiona ar trebui sa fie si la îndemâna copiilor: mar, pâine, portocala,
etc., iar multimile care se vor fractiona pot fi: betisoare, jetoane, creioane,etc.
-etapa de fractionare prin îndoirea unor figuri geometrice plane admitând axe de simetrie,
confectionate din hârtie sau carton: dreptunghi, patrat, cerc;
-etapa de fractionare prin trasarea unor linii pe un desen geometric dat pe care îl împart în
parti la fel de mari (împartirea unui segment în mai multe segmente de aceeasi lungime, trasarea axelor
de simetrie într-un dreptunghi, patrat, cerc sau a altor linii prin care sa se fractioneze aceste figuri
geometrice plane) sau fractionarea imaginilor unor obiecte (împartirea în jumatate sau în sfert prin
trasarea unor linii pe imaginea unui mar sau a unei coli );
-etapa de fractionare a numerelor, care se reduce la împartirea lor la un numar dat (pentru a
afla o patrime dintr-un numar se împarte acel numar la patru).
Matematica  făcută  cu  “creionul  şi  hârtia“, respectiv  cu  “creta la tabla” capătă 
mai  puţină  importanţă  şi  devine  mult  mai  importantă  utilizarea  unei  varietăţi  de 
obiecte  care  trebuie  manipulate  în  procesul  învăţării; se trece de la memorare de reguli şi
socotit  la  activitate  de  rezolvare  de  probleme  prin  tatonări, încercări, implicare activă 
în  situaţii  practice, căutare  de  soluţii  dincolo  de  cadrul  strict  al  celor  învăţate.
Aplicaţiile practice ale matematicii vin să susţină cu un real succes procesul de învăţare
eficientă,garantând înţelegerea raţionamentelor matematice prin stimularea la elevi a gândirii
logice, făcând ape cunoştinţele teoretice şi formând o serie de abilităţi necesare înţelegerii
fenomenelor din jurul nostru.
 Cati dintre elevii dumneavoastra v-au intrebat vreodata “ cand vom
folosi asta in viata de zi cu zi?” De-a lungul anilor dascalii s-au straduit sa le
demonstreze elevilor ca matematica este strans legata de experientele zilnice
prin demonstratii, aplicatii si exercitii elocvente.Tehnologia din zilele noastre
insa le arata elevilor “pe pielea lor” la ce e buna matematica, deoarece in fata
calculatorele se lovesc zi de zi de elemente matematice..
Cultura matematica devine azi din ce în ce mai necesara, aplicându-se
în cele mai variate domenii ale stiintei si practicii.
Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a
noţiunilor de bază ale matematicii necesare dezvoltării altor concepte matematice,
cât şi practica aplicării ei în activitatea ulterioară în şcoală dar şi în viaţa cotidiană.
In continuare voi de exemplu de cateva activitati practice care,foloite
la clasa aduc un real succes.
 Esential este sa le aratam copiilor ce pot face cu notiunile de matematica,

3
pentru ca in momentul in care va intelege ca fractiile, spre exemplu, nu sunt
numai segmente de dreapta, ci prajituri pe care le impart intre prieteni,
matematica nu ar mai fi atat de grea

4 = numitor
Arată în câte părţi egale a fost
împărţit întregul.

3 = numărător

4 Arată câte părţi se iau în

considerare din întregul care a fost
împărţit în părţi egale.
Cât reprezintă merele
din totalul fructelor?
Spune fracţia
corespunzătoare.
Cât din numărul copiilor
reprezintă fetele?

6
11

4
9
 Cât din numărul Spune fracţia potrivită
baloanelor reprezintă pentru mingile de fotbal.
baloanele de culoare
violet?

2
3
5
11
 În zilele noastre societatea are nevoie de un om cu gândire
creatoare, inventiv,  explorator, îndrăzneţ, de aceea este necesară
modernizarea matematicii, perfecţionarea învăţământului în
vederea sporirii eficienţei sale formative. Dar nu orice
perfecţionare, orice introducere a noului înseamnă modernizare, ci
căutarea de noi mijloace, folosirea celor existente cu scopul de a
mări eficienţa, de a asigura calitatea însuşirii, de a forma oamenii
capabili să stăpânească cunoştinţele şi deprinderile necesare şi să
le poată aplica în viaţă, în producţie.
Prin activitati practice se va contura un circuit continuu,
din care, elevul va ieşi, sperăm, biruitor.

1+1=2