ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ”

SATU MARE
CALIFICARE : ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI
PREMATUR
Coordonator:
Prof. MOŞ CORNELIA NICOLETA
Absolvent:
SZOLDUBAN A.VERONICA- FLORICA

2021
 ARGUMENT
MOTTO
“Nursingul este o artă. Ce este
mai mult? Să ai de-a face cu
pânza de pictură sau marmura
sau de-a face cu organismul viu
ca ființa umană – templul lui
Dumnezeu-”
(Florence Nightingale)
Pornind de la motto-ul: „Sănătatea este singura bogăţie
pentru care merită să faci orice pentru a o păstra", eu cred că
noi, cadrele medicale, contribuim la îmbunătăţirea calităţii
sănătăţii și trebuie să ne organizam munca în aşa fel încât să
fim un sprijin pentru cel bolnav în orice situație se află.
Eu, făcând practică la secţia prematuri timp îndelungat,
am avut timp suficient să prind drag de cei mai mici si
nevinovaţi, printre care si un nepoţel de-al meu născut prea
timpuriu, deoarece mama sa nu a ţinut cont de multe cauze
care au favorizat aceasta. Atunci când micuţul a avut mari
probleme, mama sa aflându-se într-o situaţie limită, ar fi dat
orice, chiar si viaţa, ca să nu se fi ajuns acolo. Eu mi-am dat
seama că viitoarele mame au nevoie de o mai bună
informare, de o educaţie pentru sănătate pentru a nu se mai
ajunge la asemenea situaţii, deoarece copii sunt cele mai
nevinovate fiinţe care vin pe lume şi trebuie protejate
Îi mulţumesc lui Dumnezeu, că, mi-a dat puterea şi
înţelepciunea spre a acorda îngrijire şi ajutor acelora care au
nevoie, și în mod deosebit copiilor, acestor ființe mici și
gingașe.
 STRUCTURA LUCRĂRII

CAPITOLUL I - Noțiuni de anatomie și fiziologie a organismului nou-născutului

prematur
CAPITOLUL II – Noțiuni teoretice despre nou-născutul prematur
CAPITOLUL III – Rolul asistentului medical în îngrijirea nou-născutului
prematur
CAPITOLUL IV – Cazuistica
 DEFINIŢIA PREMATURITĂŢII

- este dată de anumite criterii:

■ Criteriul temporal: orice copil rezultat dintr-o gestaţie egală sau mai mică de 37
săptămâni cu dezavantajul că nu întotdeauna se poate afla cu exactitate data certă a
ultimei menstruaţii.
■ Criteriul ponderal: copii născuţi cu o greutate egală sau mai mică de 2500 g. O
definiţie simplificată a prematurităţii este dată de Shakespeare în piesa „Richard al III-
lea” „Prematurul este o fiinţă neisprăvită şi prea timpuriu zvârlită în lume.” În general,
prematurul este nou-născutul viu a cărui masă la naștere este egală sau inferioară celui
de 2500 g și talia mai mică de 47 cm, indiferent de durata gestației.
Clasificarea prematurității 
• Prematuritate gradul I – ușoară. Copilul are la naștere greutatea
2.500-2.000 g
• Prematuritate gradul II – medie. Greutatea la naștere este între
2.000-1.000 g
• Prematuritate gradul III – gravă. Greutatea la naștere este între
1.500-1.000 g
• Prematuritate gradul IV – gravă. Greutate la naștere sub 1.000 g
 ETIOLOGIE
 Nutriția precară a mamei înainte şi în timpul gestației
 Vârsta mamei între 16 - 35 ani
 Solicitarea gravidei: stres, act. lungi în ortostatism, trepidaţii
 Fumatul - creştere con. de carboxihg.
 Consumul de droguri – cocaina –HTA de sarcină
 Bolile cu transmitrre sexuală -ef.direct asupra uterului şi placentei
 Boli materne acute şi cronice:
- inf.intaamniotice
- inf. Intavaginale
- inf. Urinare
- pilonefrita
- HTA - preeclampsia
- Dz
- Boli Pulmonare sau cardiace
 ETIOLOGIE
 Factori obstetricali:
- polihidramnios
- malf.uterine
- traumatisme uterine
- placenta praevia
- placenta acreta
 Sarcinile multiple
 Prezenţa altor naşteri premature
 Factori fetali: eritroblastoza, detresa fetală,hipotrofia fetală,
malf.congenitale
 Particularităţi morfofuncţionale

 Capul – mare şi reprezintă 1/3 din talie ;

suturile craniene - dehiscente, fontanelele largi, oasele parietale pergamentoase.

 Faţa este mică, triunghiulară, gura mare, bărbia ascuţită.
 Urechile sunt jos inserate pavilioanele sunt fără pliuri şi schelet cartilaginos.
 Gâtul este subţire şi pare mai lung.
 Eritemul fiziologic - mai accentuat 3-4 zile, apoi este înlocuit de icterul neonatal
şi o tentă mai palidă a tegumentelor.
 Pliurile plantare sunt reduse numeric şi superficiale.
 Particularităţi morfofuncţionale
 Ţesutul celular subcutanat este slab reprezentat sau absent pe tot corpul;
 Cordonul ombilical este mai jos implantat şi mai subţire.
 Toracele este mai îngust şi contrastează cu abdomenul mai voluminos.
 Unghiile nu ating pulpa degetului.
 Oasele sunt slab mineralizate.
 Organele genitale externe - incomplet formate :-
- testiculii nu sunt coborâţi în scrot, iar scrotul este puţin plicaturat şi pigmentat ;
- la fetiţe, labiile mari nu acoperă labiile mici şi clitorisul ;
 Activitatea motorie este slabă şi de scurtă durată.
 PROGNOSTIC
Prematurul prezintă o imaturitate globală a organelor şi funcţiilor care îi poate pune în pericol
viaţa sau dezvoltarea sa.
Astfel:
• Imaturitatea sistemului nervos, împreună cu cea a plămânilor, poate fi responsabilă de
tulburări respiratorii (apnee, cianoză);
• Imaturitatea plămânilor creează un risc de îmbolnăvire a membranelor hialine;
• Fragilitatea vaselor creşte riscurile de hemoragie cerebromeningeana;
• Imaturitatea cardiovasculară poate da naştere unui suflu cardiac prin persistenţa canalului
arterial, care leagă artera pulmonară de aorta în timpul vieţii intrauterine.
• Imaturitatea digestivă face dificil refluxul de supt-inghitit, copilul este uneori incapabil să
sugă.
• Imaturitatea ficatului provoacă un icter adesea mai pronunţat decât la nou-născutul la
termen.
• Imaturitatea sistemului imunitar face prematurul mai vulnerabil la infecţii de toate felurile.
• Absenta rezervelor energetice datorată gestaţiei incomplete, poate conduce la o micşorare a
temperaturii corporale, la o hipoglicemie sau la o hipocalcemie.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR

Obiectivele îngrijirilor sunt prevenirea și combaterea tuturor deficiențelor ce

constituie cauzele obișnuite ale morbidității și mortalității prematurilor.
Copilul este menţinut la incubator la temperatura şi oxigenare constante.
Condiţii de asepsie riguroasă – hublourilor amenajate pe peretele
incubatorului.
Prematurul este alimentat prin sondă
gastrica în mod discontinuu (la fiecare trei
ore) sau continuu dacă are o greutate foarte
mică sau dacă este hipoglicemic. Se utilizează
de preferinţă laptele matern îmbogăţit în
proteine şi în calciu sau un lapte artificial
pentru prematuri, adaptat posibilităţilor
digestive ale copilului. Este necesar un
supliment de vitamine E, D şi C.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR

Dacă a fost reanimat la naştere sau dacă prezintă cel mai mic semn de suferinţa
respiratorie, copilul este hrănit prin perfuzie intravenoasă.

Fototerapie (expunerea nou-născutului la lumina albastră)

 CONCLUZII
Prematuritatea reprezintă 5-9% din totalul nașterilor. Aproximativ 20% din
nașterile premature rezultă dintr-o decizie a medicului în cazurile de hipertensiune
arterială la mamă – subdezvoltarea intrauterină, izoimunizare, diabet zaharat,
placenta praevia cu hemoragie, hematom retroplacentar și suferințe fetală.
Restul de 80% rezultă din nașterile premature spontane, care pot avea cauze
multiple (cauze materne, cauze fetale, cauze anexiale sau predispoziție genetică
pentru naștere prematură).
Prematurul este nou-născut viu rezultat dintr-o sarcină cu durata gestației mai
mică de 37 de săptămâni (sau 259 zile), care la naștere are o greutate egală sau
inferioară celei de 2500 g și talia mai mică de 47 cm. Deci există o concordanță între
durata vieții fetale (scurtate), greutatea la naștere și talie.
 CONCLUZII
Prematurii au un potențial scăzut de adaptare la viața extrauterină. Deficiențele
funcționale sunt determinate de starea de imaturitate a copilului născut prematur și
constituie riscuri ale adaptării sale la viața extrauterină în perioada imediată și
precoce.
Prevenirea prematurității este dificilă și are în vedere depistarea a patru grupe
de factori: socio-economici precari, antecedente ginecologice și obstetricale
evocatoare, modul de viață și semnele examenului clinic.
În îngrijirea prematurilor, în secțiile de terapie intensivă a nou-născutului
prematur, supravegherea acestora va avea sub control cinci aspecte fundamentale:
respirația, termoreglarea icterului, alimentația și relația mamă-copil.
Asistența, îngrijirea și supravegherea prematurului la domiciliu revin familiei și
asistentelor de pediatrie, sub conducerea medicului de familie. Măsurile de îngrijire
care se aplică în continuare trebuie să țină seama de particularitățile morfofuncționale
și fiziopatologice ale copilului prematur, de frecvența deosebită a riscurilor de
îmbolnăvire și de asigurarea mediului optim necesar unei creșteri și dezvoltări
normale.
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!