Centru de Excelenta in 

Informatica si Tehnologii Informationale

Lucru individual la tema:

 „Biserica – instituţie de cultură şi

civilizaţie în spaţiul românesc”
''Biserica este o corabie, iar creştinii care
merg la Sfânta Biserică şi intră în ea sunt
Proiect realizat de Calmic Valeria J-2111
izbăviţi din furtuna păcatelor.''
Profesor Melnic Liuba
 Cuprins:
Rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române

Rolul Bisericii in arta

Biserica in zona economica

Biserica in zona politica

Biserica in zona culturala
 Rolul Bisericii și al credinței creștine în
dezvoltarea culturii și a limbii române
• Mihai Eminescu a numit Biserica Ortodoxa Romana „maica spirituală a neamului
românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”.
• Primele tipografii din spațiul românesc au apărut la mai puțin de o jumătate de
veac de la invenția lui Gutenberg (1455), funcționând, în incinta unor mănăstiri sau
centre episcopale, la Târgoviște, București, Iași, Buzău, Snagov, Râmnic, ori
Neamț, iar primii meșteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul
Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul
mitropolit și alții. Unele tipărituri au fost premiere internaționale,
precum Liturghierul de la Târgoviște, tipărit în 1508 în slavonă, fiind primul Liturghier
ortodox din lume.
 Rolul Bisericii în artă

• În toate mănăstirile mari s-au desfășurat însemnate

activități artistice. Astăzi, majoritatea colecțiilor
muzeale din țară, care expun Artă Veche Românească,
sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de
cult, provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe
românești. Icoane, fragmente de frescă, broderii,
manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn
sau piatră, toate ilustrează modul în care, Biserica,
fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei
occidentale, ori tradiționale, a creat o artă proprie,
originală. Prin toată această activitate culturală a
Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăși aspirația
poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea
identității naționale şi pentru dobândirea independenții
naționale.
 Biserica în zona
economică
• Rolul bisericii în cultura medievală în sfera economică a
fost preponderent. În tot acest timp, religia a dominat
viața de zi cu zi. Preoții au fost esențiali în funcționarea
economiei obișnuite.Printre altele, oficialii ecleziastici au
promulgat și aplicat legile care reglementează
tranzacțiile de zi cu zi. De asemenea, au intervenit în
dispute economice internaționale și au întreținut armate
pentru a-și proteja activele. Biserica creștină-catolică era
extrem de bogată și controla o suprafață semnificativă de
pământ.
• În acest sens, majoritatea veniturilor lor provin din
contribuțiile voluntare ale credincioșilor, care au primit în
schimb atât slujbe spirituale, cât și seculare (care
durează secole).
 Biserica în zona politică
• În zona politicii a fost evidențiat și rolul bisericii în cultura medievală. Dominația bisericii
nu s-a limitat la o singură țară sau o singură regiune. Reprezentanții săi și-au exercitat
influența în fiecare parte a continentului european în care creștinismul a triumfat.
• În toate acele locuri, au trecut de la garantii credinței religioase la dominarea regatelor și
regilor. Pentru aceasta au folosit amenințarea excomunicării în opoziție cu legile lui
Dumnezeu.
• Biserica romano-catolică medievală a încercat să-și îndeplinească obiectivele spirituale ale
lumii dobândind putere și influență în lumea pământească. În acest fel, în Europa
medievală a existat o suprapunere a aspectelor religioase și politice care erau foarte
caracteristice acelei societăți.
 Biserica în zona culturală
Înrădăcinarea tradițiilor provenite din
lumea creștină a fost o parte importantă
a rolului bisericii în cultura medievală.
Cultura a fost fondată pe studiul
Vechiului Testament și a naturii lui
Dumnezeu. Biblia, tradusă din greacă și
ebraică în latină, a fost folosită ca
metodă filosofică pentru a înțelege rolul
omului pe pământ.
Au fost și cei mai educați și învățați.
Aceștia au devenit gardienii cunoașterii.
Din acest motiv, au educat mulți fii de
nobili, oferind astfel o înclinație
religioasă cunoștințelor transmise.
Pe de altă parte, mișcarea monahală a
avut o mare preponderență în difuzarea
generală a ideilor creștine, creștinismul
în general și conformarea profilului
cultural al societății.
În același mod, călugării erau
perfecționați ca cărturari. În exercitarea
abilităților lor, au copiat manuscrise, atât
civile, cât și religioase, și au decorat
manuscrise sacre.
Călugării au influențat aproape fiecare
aspect al vieții medievale. Aceștia au
fost cei mai de succes fermieri,
gestionând fermele mari și oferind
exemple de bune practici agricole.
Regii și prinții europeni au început să
recruteze călugări ca oficiali. Aproape
toate înregistrările administrative ale
perioadei medievale li se datorează.
 • În concluzie pot spune ca biserica a fost si
este o institutie cu o influenta foarte
insemnata asupra societatii.In acest proiect
am demonstrat ca biserica a influentat practic
toate sferele vietii,incepand de la cultura si
arta si terminand cu politica.Datorita bisericii
Concluzia au avut loc progrese deosebite in arta si
indeosebi in educație,deoarece primele școli
în spațiul românesc au apărut anume în
biserica,iar valorile pe care aceasta le a
promovat a contribuit la formarea adecvată a
societății.
 Bibliografie
• https://ro.warbletoncouncil.org/papel-iglesia-cultura-medieval-4292
• https://ro.warbletoncouncil.org/papel-iglesia-cultura-medieval-4292
• https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/21/rolul-bisericii-in-tarile-ro
mane/
• https://liceunet.ro/manual-istorie-clasa-12/religia-viata-religioasa/biserica-
si-scoala-in-evul-mediu
• https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/institutii-centrale-in-spatiul-roma
nesc/