Sfinţii Constantin şi Elena

Cine au fost Sfinţii Împăraţi

Constantin şi Elena?
• Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt
cunoscuti drept cei care au dat libertate
crestinismului.
Gaius Flavius Valerius Aurelius
Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai
337), cunoscut ca Sfantul Constantin cel
Mare, a fost imparat roman, proclamat
Augustus de catre trupele sale in data de
25 iulie 306.
In ianuarie 313, imparatul Constantin cel
Mare a emis Edictul de la Milan, prin care
crestinismul devine "religie permisa",
alaturi de altele din imperiu, el luand mai
mai multe masuri in favoarea Bisericii
crestine, inlaturand din legile penale
pedepsele contrare crestinismului.
Împăratul Constantin cel Mare
• In 321, Imparatul Constantin cel Mare a
declarat duminica drept sarbatoarea
saptamanala a crestinilor, zi de odihna in
imperiu, in care si soldatii asistau la
slujba.
Imparatul si familia sa au sprijinit
repararea bisericilor, dar au ajutat si la
construirea altora.

Totodata, imparatul Constantin cel Mare

a construit o noua capitala - inaugurata
la 11 mai 330, transformand orasul
Bizantium in orasul Constantinopol, care
timp de o mie de ani va fi capitala
crestina a Imperiului Roman.
 Împărăteasa Elena
• In lucrarile sale, Constantin a fost sustinut de mama sa, imparateasa
Elena, pe care o trimite la Ierusalim sa gaseasca sfanta cruce pe
care a fost rastignit Iisus. Si, cu credinta, aceasta o gaseste. Elena
moare in anul 327 si zece ani mai tarziu, in 337, moare si imparatul
Constantin.

• Elena, originara, probabil, din Drepanum (numit dupa aceea

Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune ca era fiica unui
hangiu. O legenda ulterioara spune ca era fiica regelui Coel, care a
casatorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita razboaiele dintre
britanici si Roma.
Constantius Chlorus a divortat de ea, in jurul anului 292, pentru a se
casatori cu fiica vitrega a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul
Elenei, a devenit apoi imparat al Imperiului Roman si, ca urmare a
ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenta importanta la curtea
imperiala.
 Catedrala Patriarhala din Bucuresti

• Numeroase biserici, din tara si din

strainatate, poarta hramul Sfintilor Imparati
Constantin si Elena. Unul dintre cele mai
vechi lacasuri de cult din tara inchinate
Sfintilor Imparati Constantin si Elena este
Catedrala Patriarhala din Bucuresti,
ctitorie a voievodului Tarii Romanesti
Constantin Serban Basarab (1654 - 1658),
care a fost sfintita in 1658.
 Tradiţii şi superstiţii
• In calendarul popular, 21 mai este nu numai sarbatoarea Sfintilor
imparati, ci si ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment
in care se crede ca pasarile cerului isi invata puii sa zboare.

• Demult se credea ca, daca cineva lucra in aceasta zi, recolta campului ii
va fi distrusa de foc sau de paguboasele pasari zburatoare.

• Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena marca sfarsitul

perioadei de insamantare a ovazului, meiului si porumbului. Exista
credinta ca cine mai seamana dupa aceasta zi risca sa i se usuce recolta.
Ziua Sfintilor Imparati este si momentul in care pastorii hotarasc cine le
va fi baci, unde vor fi amplasate stanele si cine va fi angajat sa le
pazeasca pe timpul pasunatului.

• Femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si

stropesc cu aghiasma, iar taranii aprind un foc mare si stau in
jurul lui.
 Bibliografie

• http://www.ziare.com/social/romani/astazi-sunt-sfintii-constantin-si-elena-
afla-povestea-celor-care-au-dat-libertate-crestinismului-1514434

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Sfin%C8%9Bii_%C3%8Emp
%C4%83ra%C8%9Bi_Constantin_%C8%99i_Elena_din_B%C4%83l
%C8%9Bi