Top 10 imparati romani

Motorga Mihai
 10. Iustinian (482-565)
Deși Imperiul Roman de Apus a căzut deja în mâinile barbarilor în
anul 476 era noastră, Imperiul Roman de Răsărit, numit și Imperiul
Bizantin, a atins o perioadă de glorie în perioada 526-565 d.Hr, sub
Iustinian. În timpul domniei sale, Iustinian a vrut să reînvie măreția
imperiului și să recucerească jumătatea vestică pierdută. Generali săi
Belisarius și Narses au recucerit multe teritorii, inclusiv orașul Roma,
fosta capitală. Datorită eforturilor sale politice și militare de restaurare,
Iustinian a fost uneori numit „ultimul roman” din istoria modernă.
Iustinian era cunoscut pentru crearea unui cod de drept unificat, care se
baza pe o colecție de legi romane aflate deja în uz. Ulterior, acest cod a
fost baza tuturor sistemelor de drept din lumea occidentală. Iustinian a
supravegheat, de asemenea, construcția de mari clădiri în capitala sa,
Constantinopol, cea mai remarcabilă dintre ele fiind Biserica Hagia
Sofia, care a devenit ulterior centrul creștinismului ortodox oriental
timp de mai multe secole.
9. Constantin cel mare (272-337)
Numele complet al lui Constantin era Flavius Valerius Aurelius
Constantinus Augustus, acest împărat, care a devenit primul împărat
creștin roman din istorie, a fost un conducător de importanță istorică
majoră. El a reunit un imperiu divizat sub un singur împărat și a obținut
victorii importante împotriva unor dușmani înverșunați, cum ar fi francii,
alamanii, goții și sarmatii. De asemenea, a reocupat unele dintre
provinciile romane de mult pierdute. El și-a creat propria capitală și a
numit-o după sine, Constantinopol, care a devenit capitala Imperiului
Bizantin timp de secole.
El a înțeles necesitatea sprijinului oferit de creștini, deoarece religia
acestora era în creștere și în cele din urmă a devenit o importantă figură
creștină istorică, fiind primul împărat care a adoptat credința. Biserica
Sfântului Mormânt, construită la ordinele sale în locul în care se crede că
se află mormântul lui Iisus a devenit cel mai sfânt loc din creștinătate.
Conversia sa a avut un impact semnificativ asupra preferințelor religioase
ale Imperiului Bizantin ulterior.
 8. Antonius Pius (86 – 161)
Fiul adoptiv și succesorul împăratului Hadrian, Antoninus Pius a
condus Imperiul Roman între 138 și 161 era noastră. Primul său act
de împărat a fost să acorde onoruri divine tatălui său adoptiv
Adrian și ca parte a înțelegerii cu acesta, Antoninus l-a adoptat pe
viitorul împărat, Marcus Aurelius. A fost unul dintre cei mai
pașnici conducători din istoria Imperiului Roman. Nu există
înregistrări ale unor acțiuni militare semnificative în timpul
domniei sale.
Sursele istorice arată că el a construit temple, teatre și mausolee, a
promovat artele și știința romană și a acordat onoruri și
recompense financiare profesorilor de retorică și filosofie. Pius a
fost unic în rândul împăraților romani, deoarece a abordat diferitele
crize ale Imperiului fără a părăsi Italia. Acest stil de guvernare a
fost foarte apreciat de contemporanii săi și de generațiile ulterioare.
 7. Vespasian (9 – 79)
Domnia lui Vespasian a durat între 69 și 79 d.Hr și a fost fondatorul dinastiei
Flaviene care a continuat să conducă Imperiul Roman timp de 27 de ani.
Domnia sa a început în una dintre cele mai tulburi vremuri din istoria romană,
deoarece imperiul tocmai se refăcea în urma capriciile unor împărați infami
precum Nero și Caligula, dar și un război civil care a dus la domnia a patru
împărați într-un singur an. Fiind un general competent, care și-a dovedit
abilitățile pe câmpul de luptă, lui Vespasian i s-a atribuit sarcina de a aduce
echilibrul la Roma. În timpul domniei sale de 10 ani, a făcut exact asta,
câștigându-și renumele ca unul dintre cei mai mari împărați romani.
În timpul domniei lui Vespasian, s-au cheltuit mulți bani pentru lucrări
publice, precum și pentru restaurarea și înfrumusețarea Romei. El a inițiat
construcția Templului Păcii, o serie de băi publice și una dintre cele mai
maiestuoase structuri din Roma antică, Colosseumul. Din păcate, până la
finalizarea Colosseumului, Vespasian era mort. După moartea sa în 79 d.Hr., a
fost succedat de fiul său cel mare Titus și a devenit astfel primul împărat
roman care a fost succedat direct de propriul său fiu natural, punând astfel
bazele unei noi dinastii.
 6. Hadrian (76 – 138)
Împărat între 117 și 138, Hadrian a avut inițial numele de Publius Aelius
Hadrianus și provenea dintr-o familie etnic italiană care se mutase în urmă
cu câteva generații în Hispania. Chiar dacă predecesorul său Traian nu l-a
desemnat oficial ca moștenitor, soția fostului împărat a proclamat numirea
chiar înainte de moartea sa. Un cunoscut admirator al Greciei, a căutat să
readucă arhitectura greacă la vechea sa glorie. El a reconstruit Panteonul și a
construit Templul lui Venus. De asemenea, el a construit Zidul care îi poartă
numele și care marca limita nordica a britaniei nordice
Hadrian a petrecut o parte considerabilă a domniei sale alături de armată,
purtându-și armura și, uneori, mâncând și dormind în tabără cu soldații.
Menținerea unei forțe militare alerte și gata de luptă a fost cea mai mare
provocare a sa, așa că, după cum explică istoricii, declanșa alarme false
uneori pentru a testa pregătirea, curajul și timpul de răspuns al armatei sale
la o criză. Dar, în ciuda reputației sale de administrator militar eficient,
domnia sa a fost marcată de o lipsă a conflictelor majore, în afară de cel de-
al doilea război romano-evreu, pe care l-a gestionat fără prea mult probleme.
 5. Claudius (10- 54)
Unul dintre primii împărați romani care s-au născut în afara Italiei, domnia sa a
durat între anii 41 și 54 ai erei noastre. El a fost fiul lui Drusus și al Antoniei
Minor și, din cauză că a fost afectat de șchiopătat și o ușoară pierdere a auzului a
fost destul de nedrept marginalizat de familia sa și exclus din funcții publice până
la consulatul său. Dar, din fericire pentru el, aceste probleme l-au salvat direct sau
indirect de aceeași soartă ca Tiberiu și Caligula, deoarece potențialii dușmani nu l-
au văzut niciodată ca o amenințare serioasă.
Domnia sa a fost văzută ca fiind instabilă în ochii nobilimii și Senatului, deoarece
aceștia s-au opus complet ascensiunii sale la tron, dar a primit, în schimb, sprijinul
armatei. Claudius a fost un amestec pozitiv de caracteristici contradictorii: ezitant,
încurcat, hotărât, crud, intuitiv, înțelept dar și dominat de soția sa și de personalul
său format din sclavi eliberați. Dar, în ciuda tuturor acestor aspecte și a lipsei sale
evidente de experiență, Claudius s-a dovedit a fi un administrator capabil și
eficient. De asemenea, a fost un constructor ambițios, el a ordonat construirea a
mai multor drumuri noi, apeducte și canale de-a lungul Imperiului. În timpul
domniei sale a început cucerirea Marii Britanii. Având un interes personal în ceea
ce privește justiția, a prezidat procesele publice și a emis până la 20 de edicte pe
zi.
 4. Tiberius (42 I Hr37 d Hr)
Împărat între 14 și 37 d.Hr., Tiberius Claudius Nero a fost fiul Liviei
Drusilla, care s-a căsătorit mai târziu cu Augustus în 39 înaintea erei
noastre, făcându-l fiul vitreg al lui Octavian Augustus. Mai târziu, a fost
adoptat de Augustus ca moștenitor și-a luat numele de Tiberius Iulius
Caesar, nume pe care îl vor prelua și împărații ulteriori. Tiberiu a fost
unul dintre cei mai mari generali ai Romei, cucerind Panonia, Dalmația,
Raetia și, temporar, părți din Germania, punând bazele frontierei nordice.
Dar el este amintit ca un conducător retras și sobru care nu a vrut
niciodată să fie împărat și să fie purtătorul unei responsabilități uriașe.
În ciuda imaginii sale negative create de  către istoricii romani, Tiberiu a
lăsat tezaurul imperial cu aproape trei miliarde de sesterți la moartea sa.
În loc să se implice  în cuceriri costisitoare, el a decis să construiască
baze suplimentare și să folosească diplomația pentru soluționarea
conflictelor. Toți acești pași inovatori au dat roade pe măsură ce Roma a
devenit un imperiu mai puternic și mai consolidat.
 `

3. Marc Aureliu (121 – 180)

Acesta este considerat a fi ultimul dintre cei „Cinci Buni Împărați” și un
filozof stoic, conducând Imperiul Roman între 161 și 180 era noastră. În
timpul domniei sale, Roma i-a învins pe parți în est, iar în Europa
centrală, el a triumfat asupra unei alianțe conduse de sarmați, și a
gestionat și amenințarea triburilor germanice care devenea o realitate
tulburătoare. O posibilă revoltă în est condusă de Avidius Cassius ar fi
putut provoca probleme serioase dacă ar fi luat avânt, dar Aurelius a
suprimat-o imediat.
Un filozof și scriitor remarcabil, volumul lui Marc Aurelius, Meditații,
scris în greacă în timpul unor campanii militare între anii 170 și 180 ai
erei noastre, este încă venerat ca un monument literar al filosofiei.
Volumul de filosofie stoică explică cum să găsești și să îți păstrezi calmul
în mijlocul conflictelor, urmând natura ca sursă de îndrumare și
inspirație. Marc Aurelius a dobândit reputația de rege filozof în timpul
vieții sale, iar titlul va rămâne după moartea sa pe măsură ce va deveni
cunoscut sub numele de „Filozoful”.
 2. Traian (53- 117)
Acesta a fost declarat de către Senat optimus princeps sau „cel mai bun
conducător”, și a condus Roma din 98 dera noastră până când și-a luat ultima
suflare în anul 117. Traian este unul dintre cei mai remarcabili împărați ai
Romei și sub conducerea sa, imperiul a atins apogeul. El este amintit ca un
soldat-împărat de succes care a prezidat cea mai mare expansiune militară din
istoria romană, conducând imperiul la întinderea sa maximă teritorială până la
moartea sa, printre cuceririle acestuia numărându-se și Dacia. El a fost
respectat de oamenii de rând, de Senat și de militari, după ce și-a construit
renumele prin supravegherea programelor extinse de construcție publică și
politici de bunăstare socială și economică.
Ca împărat, reputația lui Traian a persistat în timp și a fost unul dintre puținii
conducători a căror reputație a supraviețuit timp de 19 secole. În secolul al
XVIII-lea, istoricul Edward Gibbon a popularizat noțiunea de „Cei Cinci
Buni Împărați, iar Traian a fost al doilea pe această listă. Fiecare nou împărat
după el a fost onorat de Senat cu urarea felicior Augusto, melior Traiano care
însemna „fii mai norocos decât Augustus și mai bun decât Traian”.
1. Octavian Augustus(63 I Hr 14 D Hr)
Fondatorul Imperiului Roman, Augustus, care are cea mai lungă
domnie de 41 de ani, din 27 înaintea erei noastre până în anul 14 al
erei noastre. Născut sub numele Octavian, i s-a dat numele de
August de către Senat ca o onoare pentru marile sale realizări
politice și militare. El a continuat să răzbune moartea lui Cezar
împreună cu Marcu Antoniu.
Domnia lui August a inițiat o eră de pace relativă cunoscută sub
numele de Pax Romana sau „Pacea Romană”. Au existat mai multe
războaie la frontierele romane în numele expansiunii și un război
civil de un an, dar după succesiunea lui August la tron, lumea
romană a fost liberă de orice război pe scară largă timp de mai bine
de două secole. August a condus cu înțelepciune și a construit
drumuri, apeducte și clădiri. Augustus nu numai că a fost primul, dar
a fost cu siguranță unul dintre cei mai buni împărați pe care i-a avut
vreodată Roma.