LUMEA MUZICII

- CIPRIAN PORUMBESCU -

Proiect realizat de echipa 6 FLUTURASI SCLIPITORI SI FELINA RAZVAN

 Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, Ciprian
Porumbescu a întruchipat în scurta sa existenţă,
autenticul românesc cu tot ceea ce este mai frumos şi mai
pur – de la freamătul codrului, șoptirile dulci ale pâraielor,
până la glasuri de bucium care răsună a jale -, definind un
adevărat erou cu un destin romantic.

S-a născut în data de 14 octombrie 1853, la Șipotele

Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al
preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor a
utilizat la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o
perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi,
Porumbescu.
A făcut studii muzicale în
localitatea natală, în perioada
1859-1864, cu Carol Miculi
(teorie-solfegii), apoi la Ilişeşti,
cu Simon Mayer (vioară) şi la
Suceava, cu Ştefan Nosievici
(teorie-solfegii şi armonie),
potrivit dicţionarului ''Muzicieni
români. Compozitori şi
muzicologi'', autor Viorel Cosma
(Editura Muzicală a Uniunii
Compozitorilor, Bucureşti, 1970).
Urmeaza, intre anii 1873 si 1877, Institutul Teologic din Cernauti. Aici primeste notiuni
elementare de armonie si dirijat coral de la Isidor Vorobchievici. In perioada 1879-1881
urmeaza cursurile Conservatorului din Viena. Studiaza armonia cu Anton Bruckner si
primeste notiuni despre muzica corala de la Franz Krenn.
Se perfectioneaza in teoria muzicii (in particular), tot la Viena, cu Eusebie Mandicevschi,
compozitor bucovinean. Frecventeaza numeroase spectacole de teatru, opera precum si
concertele care aveau loc in diferitele sali si biserici din Viena.
Revenit in tara, isi continua pregatirea la Brasov, luand lectii cu Hermann Geifrig, dirijor si
organist la Biserica Neagra. Intre timp urmeaza si cursuri de filosofie la Cernauti si Viena. La
Cernauti va conduce corul Societatii culturale "Arboroasa", iar la Viena dirijeaza corul
Societatii studentesti "Romania Juna". Aici va scoate, in anul 1880, colectia de 20 de piese
corale si cantece la unison, reunite in "Colectiune de cantece sociale pentru studentii
romani" ("Cantecul gintei latine", "Cantecul tricolorului" si "Imnul Unirii - Pe-al nostru steag").
‘‘ O viaţă plină de căutări, bucurii şi
neîmpliniri, curmată mult prea
devreme ,,
Cea mai frumoasă etapă a vieții sale
artistice-la 11 martie 1882 are loc
premiera operei sale „Crai nou” (prima
operetă românească, având premiera
la Brașov, în Sala Festivă a
Gimnaziului Românesc), piesă în două
acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe
textul poeziei poetului Vasile
Alecsandri. Succesul imens impune
reluarea spectacolului în 12 și 23
martie, pe aceeași scenă. În același
an, opereta este montată și la Oravița.
A iubit cu pasiune muzica, doina românească și pe
Berta. Însă, nu s-a împlinit niciodată iubirea pentru
Berta Gorgon, fata pastorului evanghelic din
Ilişeşti.În Între 1873 şi 1877, Ciprian Porumbescu a
urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din
Cernăuţi. Muncea mult, studia mult, iar singurele
perioade de odihnă erau vacanţele petrecute vara la
Stupca. Într-una din aceste luni, Ciprian a cunoscut-
o pe Berta Gordon, fata pastorului evanghelic din
Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit. Familiile lor, de
confesiuni diferite, nu au permis însă căsătoria, iar
tatăl Bertei a încercat în permanenţă să-i
îndepărteze pe cei doi tineri unul de altul, trimiţându-
şi fata în străinătate.
La aniversarea de 20 de ani a Bertei, Ciprian Porumbescu a decis să-i facă un
cadou ieșit din comun. Acesta a comandat la o legătorie de cărţi, un album
„foarte frumos, în special, monograma este minunat executată şi se reliefează
evident pe fondul roşu-bordo”. În album stătea scris un vers în limba germană:
„Dem wohlgeborenen Fraulein Bertha Gorgon, zur freundlichen Erinnerung
dnd Cyprian” („Prea distinsei domnişoare Berta Gorgon, amicală aducere
aminte de la Ciprian”). Neavând cu ce achita comanda, se spune că tânărul
Porumbescu şi-a amanetat pantalonii şi lanţul de la ceas.
Titlul se referă la drapelul național al României , care este un
tricoloralbastru-galben-roșu . Nu a suferit multe sau majore schimbări în
istoria statului român. Numai distribuția culorilor (în punct de proporție și
poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind făcută egală după
revoluția română avortivă din 1848. Principatele Române s-au numărat
printre numeroasele state europene din acea perioadă care au fost
inspirate de spiritul revoluționar francez de a realiza un banner tricolor sau
tricolor standardizat dimensional ca drapel național.
Trei culori a fost imnul național al Republicii
Socialiste România din 1977 până în 1990. La
24 ianuarie 1990, după Revoluția Română, a fost
înlocuit oficial de Deșteaptă-te, române!.
Trei culori se bazează pe o melodie patriotică
românească cu același titlu (muzică și versuri de
Ciprian Porumbescu). Textul original a suferit de
două ori revizuiri necreditate pentru a reflecta
doctrina comunistă a țării, precum și paralele
între gloriile trecute și cele prezente. Acest lucru
nu a fost diferit de unul dintre imnurile anterioare,
Te slăvim, România, un text care menționează
frăția României cu Uniunea Sovietică și laudele
ideologiei leniniste nu au fost incluse în mod
conștient, subliniind un caracter mai național-
comunist al statului.
În primele zile de vară ale anului 1883, pe 6 iunie, Ciprian
Porumbescu se stingea în casa lui din satul Stupca, după care
tânjise atât de mult în toate lunile în care încercase să-şi vindece
tuberculoza în Italia. Avea doar 30 de ani şi compusese prima şi
una dintre cele mai frumoase operete care s-au creat în România
vreodată, compusese minunata Baladă pentru vioară şi pian,
„Rapsodia română” şi  „Imnul Unirii” (Pe-al nostru steag)...
„Şi astăzi, astăzi am ajuns să-mi văd dorinţa împlinită, mi-am văzut visul
cu ochii, am avut aplauzele frenetice pentru opul meu, am auzit chemând
sute de voci, pline de entuziasm, numele meu, m-am văzut ridicat, lăudat,
măgulit, laureat. Ce să mai zic, ce să mai aştept de la viaţa mea, de la
viitorul meu?”
PARTICIPANTI LA PROIECT:

 Adam Anda
 Asofronie Jeniffer
 Bacrău Miruna
 Dogar Teodora
 Fiko Flavia
 Mocanu Antonia
 Popa Razvan
VĂ MULȚUMIM!