Elaborat de: Micleusan Victoria

AMFIBIENII
 ublicat de către Tânărul Naturalist , la ora 22:0

Primăvara devreme în pădure și la marginile ei poți vedea niște

băltoace, care par a fi acoperite cu floricele albăstrii, dar când te
apropii, vezi că acestea-s... broaște. În această perioadă broaștele își
îmbracă haina nupțială (de nuntă) viu colorată, și se adună în
bazinele de apă, pentru a-și depune icrele. Broaștele fac parte din
clasa de animale vertebrate, denumită în știință amfibieni (de la
cuvintele grecești amphi - două și bios - viață. În prezent se cunosc
2100 (după unii autori - 2800) specii actuale grupate în ordinele
apode, caudate și ecaudate. În fosta Uniune Sovietică se întâlneau 10
specii de caudate și 23 specii de ecaudate. Cele mai cunoscute sunt
broaștele, tritonii și salamandrele. Amfibienii sunt larg răspândiți, ei
lipsesc numai în regiunile polare și în cele de deșert.

În Republica Moldova se întâlnesc 3 specii de caudate (salamandra-pătată,

Broască-zburătoare-de-jawa
care poate veni din Carpați, tritonul-comun, tritonul-crestat) și 11 specii de
ecaudate (buhaiul-de-baltă-cu-abdomenul-roșu, buhaiul-de-baltă-cu-
abdomenul-galben, usturoaia, broasca-râioasă-verde, brotăcelul, broasca-de-
iaz, broasca-de-baltă, broasca-ageră, broasca-roșietică, broasca-cu-botul-
ascuțit).
 Morfologie externă
Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități,
bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce
participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni
este foarte importantă, unele specii, precum
salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod
de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe
glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și
sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și
pentru a se feri de prădători.
Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești.

Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale mai bine

individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se
dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii
acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate
deasupra craniului, sub piele.
Sistemul circulator
Inima este alcătuită din trei camere: doua atrii și un ventricul.
La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept
nu sunt complet separate. La formele superioare atriile sunt
complet separate, dar la toți amfibienii ambele atrii comunică
cu ventriculul printr-un orificiu comun.
Sistemul digestiv
La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul
bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei
formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba
este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu
partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid
ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau
lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer,
la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana
trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic,
unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al amfibienilor se
deosebește de cel al peștilor prin:
apariția limbii;
apariția glandelor salivare;
diferențierea intestinului în intestin gros și subțire;
diferențierea duodenului.
Hrănirea
Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte.
Mărimea prăzii depinde de mărimea broaștei și a gurii sale.
Broasca-bou africană mănâncă aproape orice poate înghiți,
inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte
broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce
spre ea, se năpustește asupra ei, și o prinde cu vârful limbii
lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită
de vie.

Reproducere și dezvoltare
Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul
acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate
denumite popular „mormoloci”. Aceștia au coadă și au
respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza
ou-mormoloc-adult.