Factori ce determina

reusita scolara
Borscevschi Stanislav RC-319
 Rezumat
• Motivul principal pentru care urmăm o
şcoală este reuşita socială, obţinerea unei
poziţii sociale mai înalte.
• Coordonatele valorice ale modelului social
ales fac parte integrantă din motivaţia
învăţării şi ne influenţează procesul de
învăţare de-a lungul vieţii, iar în final, chiar şi
tipologia societăţii viitoare.
• Cercetarea de faţă îşi propune să evidenţieze
concret factorii care îi determină pe tineri să-
şi aleaga modelele şi contra-modelele de
succes în viaţă.
• Unul din factorii cei mai importanţi pentru
alegerea unui model social este modul în
care subiecţii se văd pe ei înşişi în viitor:
carieră, familie, siguranţă materială.
• În urma cercetării, observăm că profesorii nu
reprezintă modele viabile pentru elevii lor,
decât într-o pondere foarte mică; de
asemenea, aceştia nu sunt interesaţi la
rândul lor de modelele alese de către elevi.
 Introducere

• Motivaţia este un proces care conduce, ghidează şi menţine comportamente, şi determină

opţiunile personale ale unui individ faţă de varii acţiuni sau comportamente.

• Dorinţele, interesele şi opţiunile personale reprezintă motivaţia intrinsecă, în timp ce

motivaţia extrinsecă este determinată de factori exteriori.

• Potrivit raportului OECD din 2003, motivaţia este factorul principal al succesului
elevilor.

• Această cercetare şi-a propus să identifice factorii care fac un anumit individ să fie atractiv din
punct de vedere social pentru un grup de tineri.

• Eşantionul reprezentativ pe care s-a realizat cercetarea a fost format din elevi aflaţi în ultimul
an de liceu. Având în vedere că modelele sociale ce îi influenţează au în acest moment, sau
vor avea în viitorul foarte apropiat, valenţe operaţionale sporite, aceştia au fost candidaţii
perfecţi pentru această cercetare. Eşantionul final cuprinde 2007 subiecţi, dintre care 1834
elevi din mediul urban şi 173 de elevi din mediul rural.

• Ca particularitate, întreaga activitate şcolară a acestui eşantion a avut loc după revoluţia din
1989.
 Scopurile cercetării
1. Identificarea factorilor sociali care
îşi aduc aportul la construirea
modelelor sociale de succes la care
se raportează elevii din ultimul an
de liceu, precum şi identificarea
modelelor propriu-zise.

2. Identificarea aportului pe care îl

aduc structurile şcolare în crearea
modelelor de succes îmbrăţişate de
elevi pentru a-şi construi propriile
metode de reuşită socială.

3. Analiza contextului axiologic, social,

cultural precum şi analiza culturii
de grup a elevilor vizaţi.
 Scopurile cercetării
(cont.)
4. Identificarea modelului social propus de şcoală şi
poziţia elevilor din grupul ţintă faţă de acest model.

5. Elaborarea unui set de recomandări ce vizează

îmbunătăţirea programei şcolare, precum şi a vieţii
şcolare şi a relaţiilor cu actorii educaţionali pentru a
optimiza politica de dezvoltare şcolară.

6. Elaborarea unui set de recomandări ce vizează

activitatea cadrelor didactice, în special activităţile de
dezvoltare profesională ale acestora.
 Variabile de cercetare
• A. Factori de mediu familial
– Domiciliu în mediu urban / rural
– Nivelul de educaţie al părinţilor

• B. Factori de mediu educaţional

– Marimea localităţii în care
funcţionează şcoala
– Natura programei
educaţionale

• C. Caracteristici
individuale
– Sexul masculin / feminin
 Rezultate:
Modelele sociale de urmat
• Cel mai influent model pentru elevii din
anul terminal de liceu este reprezentat de
vedetele de televiziune (36,5 %),
motivaţia acestora fiind reprezentată de
succesul facil.
• Cel de-al doilea model preferat de către
elevii din anul terminal este reprezentat
de membrii familiei (16,6 %). Acest
rezultat confirmă şi datele obţinute de
cercetarea Gallup.
• Pe locul al treilea în ierarhia modelelor
sociale de urmat, se află sportivii (13,3
%), urmaţi îndeaproape de oamenii de
afaceri (11,2 %)
• Profesorii sunt consideraţi un model
social demn de urmat doar de către 7,5
% din subiecţi, în timp ce oamenii de
cultură reprezintă un model social de
urmat doar pentru 1,2 % dintre subiecţi.
 Rezultate:
factorii determinanţi în alegerea modelelor
• Realizarea profesională
• Notorietatea
• Aspectele financiare
• Inteligenţa
• Competenţe sociale-
interpersonale
• Aspectul fizic
• Sinceritatea
• Nivelul de educaţie
 Rezultate:
Contra-modele sociale
• Primul loc este ocupat tot de către vedete (34,7 %).
• Totalizând împreună 27,3 %, locurile următoare sunt
ocupate de către familie, vecini, prieteni. Aceştia sunt
urmaţi de oamenii politici şi oamenii de afaceri.
• Factorii determinanţi în alegerea contra-modelelor
sociale sunt: comportamentul nepotrivit, trăsături
psihice negative, nivelul scăzut de educaţie,
consumul de alcool, droguri, vedetismul, lipsa de
sinceritate, hoţia, etc.
 Concluzi
i
• Societatea românească este momentan
incapabilă să producă modele de succes
pozitive şi atractive pentru generaţiile
următoare.
• Oamenii de cultură reprezintă o categorie
“ignorată” atât ca model cât şi în calitate de
contramodel, în opoziţie totală cu vedetele
care reprezintă atât un model atractiv cât şi un
model detestat în egală măsură.
 Concluzii (cont.)
• În urma acestei cercetări observăm o acută lipsă de interes din partea şcolii pentru
cunoaşterea modelelor de succes dominante la nivelul elevilor.
• Sursele pentru modelele alese de către elevii chestionaţi sunt exterioare şcolii:
familia, colegi, prieteni. Influenţa şcolii în alegerea unui model social de urmat este
foarte redusă.
• Sursa cea mai importantă de informaţii este în mod neaşteptat, în condiţiile de
faţă, mass-media, în special televiziunea. Acest lucru este explicat cel mai uşor prin
procentajul ridicat realizat de vedetele TV ca fiind categoria de modele sociale de
urmat cea mai frecventă.