CALITATEA PRODUSELOR

AGRICOLE
– INDICATORI DE
APRECIERE
• Noțiunea de calitate poate fi definită sintetic drept
"totalitatea prorietăților pe care le posedă un produs, ca
expesie a măsurii în care acesta satisface nevoile
consumatorilor, prin luarea în considerare a parametrilor
tehnico-economici, estetici, a gradului de utilizare și a
eficienței economice în exploatare".
• Potrivit definiţiei date de Organizaţia Internaţională de
Standardizare, calitatea reprezintă „ansamblul de proprietăţi
şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi oferă
acestuia aptitudinea de a satisface cerinţele exprimate
sau implicite ale clientului”.
• În esenţă, calitatea unui produs este "aptitudinea acestuia
de a satisface nevoile consumatorilor sau utilizatorilor
săi, dar, în aceeaşi măsură, ea reprezintă ansamblul
elementelor corporale şi acorporale ale produsului ce
declanşează actul de cumpărare a sa".
 CALITATEA PRODUSELOR
 Noțiunea de calitate servește la măsurarea
productivității muncii, la stabilirea corectă a
prețurilor și în general la aprecierea rezultatelor
economice ale unui agent economic de orice
natură.
 Din punct de vedere economic calitatea
reprezintă o expresie a măsurii în care
produsele satisfac cerințele consumatorilor.
 Calitatea intervine în diferențierea produselor de
același tip, în funcție de:
 numărul de caracteristici utile pe care le au
produsele;
 măsura în care acestea corespund domeniului
de utilizare pentru care au fost concepute, sau
căruia îi sunt destinate.
 CALITATEA PRODUSELOR
• Fenomenele care se manifestă pe piață determină o
dimensiune aparte a noțiunii de calitate și anume
factorul de competitivitate în condiții de
concurență.
 Această viziune asupra calității produsului agricol
trebuie să aibă un caracter integrator, luând în
considerare următoarele aspecte:
 cunoașterea strategiei producătorului, în scopul
extinderii și consolidării poziției sale pe piață;
 importanța produsului în programul general de
producție și desfacere;
 stabilirea condițiilor de utilizare a produsului;
 cunoașterea procesului de transformare a
produsului, caracteristici generale.
 CALITATEA PRODUSELOR
• Caracterul complex al noțiunii de calitate ete
dat de următoarele sale funcții:
 funcția tehnică care are în vedere proprietățile
intrinseci ale produsului de a satisface o utilitate
măsurabilă prin mărimea "serviciului" adus
consumatorului;
 funcția economică care vizează aspectele de
ordin economic al producerii și consumării
produselor;
 funcția socială care impune luarea în
considerare a implicațiilor și consecințelor
sociale ale fenomenelor specifice utilizării
acestora, respectiv a consumului produselor.
 CALITATEA PRODUSELOR
 Caracterul dinamic al noțiunii de calitate este
determinat de următoarele sale elemente:
cerințele și exigențele membrilor societății,
care apar și se dezvoltă continuu în cadrul
pieței, având un caracter dinamic, evolutiv pe
parcursul vieții economice;
caracterul dezvoltării forțelor de producție,
ca element al calității, se manifestă prin:
revoluția tehnico-științifică contemporană;
apariția unor tehnologii și mijloace de
producție din ce în ce mai performante;
specializarea și calificarea profesională,
dublată de o tehnică din ce în ce mai
performantă.
 CALITATEA PRODUSELOR
 În cadrul economiei de piață noțiunea de calitate poate fi analizată
prin prisma mai multor actori din cadrul mediului economic:
 producătorul - care urmărește cantitatea de produse obținută și
livrarea acesteia pe piață în condiții eficiente (raport cost de
producție – preț de vânzare);
 sectorul de transformare - care se referă la ușurința în
prelucrare a produsului agricol și la capacitatea de păstrare a
materiilor prime agricole și a produselor manufacturate;
 vânzătorul - care se referă la valoarea de schimb a produsului.
Se consideră că un produs este de calitate, atunci când acesta
pune la dispoziția consumatorilor performanțe superioare la
un cost de producție rezonabil și la un preț de vânzare
accesibil;
 consumatorul - care urmărește conținutul în substanțe nutritive,
absența componentelor toxice, cantitatea și natura
microorganismelor conținute, raportul dintre prețul de
cumpărare și calitatea cumpărată (acest ultim element
constituindu-se într-o cerință primordială a cumpărătorului).
 CALITATEA PRODUSELOR
• În raport cu natura şi efectul pe care îl au în procesul de
utilizare, caracteristicile de calitate pot fi grupate astfel:
a. Caracteristici tehnice, care se referă la însuşirile legate de
valoarea de întrebuinţare a produsului, conferindu-i acestuia
potenţialul de a satisface anumite nevoi ale consumatorului. Se
caracterizează printr-o sumă de proprietăţi fizice, chimice,
biologice etc. intrinseci structurii materiale a produsului. În
general, caracteristicile tehnice sunt măsurabile cu ajutorul
unor mijloace tehnice specifice;
b. Caracteristici psiho - senzoriale ce se referă la efectele de
ordin estetic, organoleptic şi ergonomic pe care le au produsele
asupra consumatorilor, prin forma, culoarea, gradul de confort
etc. ale acestora. Pentru a le integra eficient în utilitatea
produselor, producătorii trebuie să aibă în vedere faptul că
aceste caracteristici prezintă o mare variabilitate în spaţiu
şi în timp iar aprecierea lor se află sub incidenţa unor
factori de natură subiectivă;
c. Caracteristici de disponibilitate, aptitudinea produselor de a-
şi realiza funcţiile utile de-a lungul perioadei lor de viaţă;
 CALITATEA PRODUSELOR
d. Caracteristici economice şi tehnico-economice,
exprimate printr-o serie de indicatori, cum sunt: costul de
producţie, preţul, randamentul, cheltuielile de transport
etc.;
e. Caracteristici de ordin social, ce au în vedere efectele
sistemelor tehnologice de realizare a produselor, precum şi
ale utilizării produselor respective asupra mediului natural,
asupra siguranţei şi sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor.
• În raport cu importanţa pe care o au în asigurarea utilităţii
produselor, caracteristicile se pot grupa în două mari
categorii:
a. caracteristici de bază (principale), absolut necesare;
b. caracteristici secundare, care pot să lipsească sau să fie
realizate la niveluri inferioare, reducându-se astfel costurile
inutile, fără ca gradul de utilitate al produselor să fie
semnificativ afectat.
 CALITATEA PRODUSELOR
 Plecând de la aceste aspecte se poate vorbi, în
cazul produselor agricole, de:
 calitatea agricolă referitoare la modul de
obținere al produsului;
 calitatea tehnologică care se referă la
caracteristicile comportamentale ale produsului
agricol în cadrul procesului de transformare de
către sectoarele industriale;
 calitatea merceologică referitoare la
conservarea și păstrarea produsului agricol;
 calitatea igenico-sanitară, nutrițională și
organoleptică cu implicații asupra conținutului
de substanțe nutritive, microorganisme
dăunătoare etc.
 CALITATEA PRODUSELOR
 În general pentru produsele agricole se utilizează următoarele
categorii de calitate: extra, calitatea I-a, calitatea a II-a, sub
STAS și refuzuri.
 Pentru aprecierea calității produselor, a modului în care calitatea
concordă cu cerințele consumatorilor și a efectelor pe care le
provoacă - în procesul utilizării - deosebim următoarele
caracteristici ale calității:
a. caracteristici funcționale legate nemijlocit de utilizarea unui
anumit produs, cum ar fi: rezistența la rupere, caracteristicile fizico-
chimice, valoarea nutritivă a produsului alimentar, indicii energetici
etc.;
b. caracteristici psiho-senzoriale care privesc latura estetică și
starea emoțională pe care o pot provoca produsele agroalimentare
la nivelul consumatorilor (prin aspect și culoare), proprietățile
organoleptice, caracteristicile particulare ale speciilor de plante și
animale;
c. caracteristici economice legate de fiabilitatea și mentenabilitatea
produselor, cu referire la menținerea în timp a caracteristicilor
calitative ale produselor în anumite condiții de utilizare.
Caracteristicile funcționale și cele psiho-senzoriale, care
constituie manifestarea calității intrinseci a produselor, se cunosc și
sub denumirea globală de caracteristici tehnice.
 CALITATEA PRODUSELOR
 Calitatea produselor agricole poate fi influențată prin
intervenția directă a factorului uman, în procesul de
prelucrare cât și pe parcursul circulației produselor, dar și
sub incidența condițiilor de mediu. Drept urmare factorii care
influențează calitatea pot fi grupați în factori care acționează în
sfera producției și factori care acționează în sfera circulației.
 Din cadrul primei categorii de factori pot fi enumerați:
 specia vegetală sau animală de la care provine produsul;
 solul ca suport fizic și rezervă de substanțe nutritive;
 umiditatea din sol și cea atmosferică;
 temperatura și luminozitatea;
 conținutul atmosferei în compuși necesari dezvoltării
plantelor și în compuși nocivi;
 buruienile, bolile și dăunătorii;
 alimentația animalelor, prin structura rației furajere;
 soluțiile tehnice adoptate în cadrul tehnologiilor de cultură
a plantelor și de creștere a animalelor.
 CALITATEA PRODUSELOR
 În cea de a doua categorie de factori se includ:
 materia primă necesară în fluxurile de circulație a
produselor;
 materialele auxiliare care intervin în procesul de
prelucrare;
 modul de ambalare al produselor care influențează
protejarea acestora, ușurează transportul și
comercializarea produselor, păstrarea lor și în aceiași
măsură îndeplinește condițiile igenice și estetice;
 agenții fizici, chimici și biologici care pot deprecia
produsele pe parcursul transportului, depozitării și
manipulării acestora. Păstrarea corespunzătoare poate
determina ameliorarea calității produselor - postmaturarea
în cazul bananelor.
 Indiferent de ce activităţi desfăşoară, orice UA trebuie să
aibă în vedere că ceea ce oferă spre vânzare trebuie să fie
de bună calitate. Dacă oferă spre vânzare un produs sau
un serviciu care nu satisface pe consumator, atunci acesta
se va vinde foarte greu, iar UA, mai devreme sau mai
târziu, va ajunge la faliment.
 CALITATEA PRODUSELOR
• În prezent, firmele mari şi puternice au trecut de la o
abordare empirică şi parţială a problemelor calităţii la
una globală, bazată pe optica de marketing, printr-un
demers de asigurare a calităţii concretizat în
conceptul de calitate totală şi prin proiectarea şi
implementarea de sisteme moderne de
management al calităţii.
• Sistemul calităţii, definit de I.S.O., reprezintă
ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilităţi, proceduri, procedee şi resurse,
având ca scop aplicarea politicii calităţii.
Acest sistem are rolul de a corela în mod unitar
problemele de coordonare, concepţie, execuţie,
evaluare, atestare şi urmărire a modului de
comportare în consum a calităţii în toate etapele
ciclului de viaţă al produselor.
 CALITATEA PRODUSELOR
•  
 CALITATEA PRODUSELOR
• Indicatorii de calitate ai produselor agricole pot fi
grupați în următoarele categorii:
- indicatori tehnici;
- indicatori energetici;
- indicatori economici.
A. Grupa indicatorilor tehnici cuprinde: pierderile sau
creșterile în greutate la produsele cerealiere,
pierderile în greutate prin scăderea corpurilor
străine, economia relativă de suprafață pe baza
creșterii calității producției, randamentul la tăiere,
cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază,
randamentul lânii la spălare, randamentul absolut
și randamentul relativ al produsului fabricat.
 CALITATEA PRODUSELOR
a. Pierderile sau creșterile în greutate la
produsele cerealiere
100(U i  U f )
X1 = (%);
100  U f
100(U f  U i )
X2= 100  U f (%),
în care:
 X1 - pierderile în greutate(%);
 X2 - creșteriele în greutate (%);
 Ui - umiditatea inițială a produsului (%);
 U - umiditatea finală a produsului (%).
 CALITATEA PRODUSELOR
b. Pierderile în greutate prin eliminarea
corpurilor străine
G( I i  I f )
ΔG = (t), în care:
100  I f

 S - pierderile în greutate după realizarea

selectării produsului;
 G - greutatea produsului supus procesului de
selectare (t);
 Ii - procentul inițial de corpuri străine (%);
 If - procentul final de corpuri străine (%).
 CALITATEA PRODUSELOR

c. Economia relativă de suprafață prin

îmbunătățirea calității produsului
QxI k
ΔS = (ha), în care:
x xK
• Q - producția totală a culturii respective (t);
• K - conținutul în elemente nutritiv specific producției
culturii respective (%);
• IK - indicele modificării calității;
• x - producția medie a culturii respective (kg).
 CALITATEA PRODUSELOR
d. Randamentul la tăiere
Gc
Rb = x100 (%);
Gv
Gc
Rn G=  G x100 (%),
v es
în care:
 Rb - randamentul brut la tăiere (%);
 Rn - randamentul net la tăiere (%);
 Gc - greutatea carcasei (kg);
 Gv - greutatea vie a animalului sacrificat (kg);
 Ges - greutatea conținutului gastrointestinal (kg).
 CALITATEA PRODUSELOR

e. Cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază

Cl xGl
Clb = G , în care:
b

 Clb - cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază (l);

 Cl - cantitatea de lapte obținută la o mulsoare (l);
 Gl - conținutul efectiv în grăsime al laptelui (%);
 Gb - conținutul STAS în grăsime al laptelui (%).
 CALITATEA PRODUSELOR

f. Randamentul lânii la spălare

g su x100 x1,17(1,15)
Rsl= (%), în care:
gbu

 Rsl - randamentul lânii la spălare (%);

 gsu - greutatea lânii după spălare și uscare, la
umiditate constantă (kg);
 gbu - greutatea brută a lânii uscate (kg);
 1,17, 1,15 - coeficientul de condiționare al umidității
pentru lâna fină și respectiv lâna grosieră.
 CALITATEA PRODUSELOR
g. Randamentul absolut al produsului
fabricat
L
R = P , în care:
a

 Ra - randamentul absolut al produsului fabricat;

 L - cantitatea de materie primă consumată pentru
obținerea produsului aferent (kg, l);
 P - cantitatea de produs fabricat obținut (kg);
 exprimă cantitatea de materie primă folosită pentru
obținerea unei unități de produs fabricat.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

h. Randamentul relativ al produsului fabricat

P
Rr = x100(%) , în care:
L

Rr - randamentul relativ al produsului fabricat;

L și P își mențin semnificațiile avute în cazul
indicatorului anterior;
exprimă cantitatea de produs obținută prin
prelucrarea a 100 unități de materie primă.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

B. Grupa indicatorilor energetici cuprinde

- ca principali indicatori:
• randamentul energetic
• coeficientul energetic al produsului
agricol
• coeficientul util al produsului agricol.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

a. Randamentul energetic

Qte
Re = , în care:
Cte
Re - ramndamentul energetic (%);
Qte - producția totală exprimată în unități
energetice;
Cte - consumul total de energie aferent obținerii
producției corespunzătoare.
CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

b. Coeficientul energetic al produsului agricol

Ve
Cep = , în care:
Be
Cep - coeficientul energetic al produsului pentru
care se realizează comparația;
Ve - volumul cantitativ al produsului care se
compară - exprimat în unități energetice;
Be - volumul cantitativ al produsului considerat
etalon, cu care se face comparația - exprimat în
unități energetice.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE
c. Coeficientul util al produsului agricol

Ve  p
Cu = , în care:
Be

Cu - coeficientul util al produsului agricol;

Ve și Be își păstrează semnificația avută în cazul
indicatorului anterior;
p - pierderile din producția produsului comparat,
care apar în cadrul fluxului de valorificare
(recoltare, transport, depozitare) - exprimate în
unități energetice.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE
C. Grupa indicatorilor economici include: coeficientul
de echivalență valoric, indicele valoric de calitate
și sporul de profit.
a. Coeficientul de echivalență valoric
Pu
Ce = , în care:
Pe

Ce - coeficientul de echivalență valoric;

Pu - prețul unitar al fiecărei categorii de calitate obținută
pentru un anumit produs (lei/kg);
Pe - prețul unitar al etalonului cu care se face comparația
(lei/kg).
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

b. Indicele valoric de calitate

Ce xGs
Iv = , în care:
100

Iv - indicele valoric de calitate;

Ce - coeficientul de echivalență valoric;
Gs - greutatea specifică a produsului în
echivalent valoric.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE

c. Sporul de profit
, plîn)
 Pr  Qef x ( pv ef  pv care:
 Pr - sporul de profit;
Qef - cantitatea de produs comercializată;
pvef - prețul unitar de valorificare obținut la
nivelul pieței;
pvpl - prețul unitar de valorificare planificat.
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE
Aplicație
În cadrul unei societăți comerciale agroalimentare,
cu un profil de activitate diversificat, s-au înregistrat
următoarele date de producție:
a - în cadrul sectorului vegetal:
 producția totală de grâu - 1500 t;
 procentul inițial de impurități - 8 %;
 procentul final de impurități - 3 %;
 umiditatea inițială - 18 %;
 umiditatea finală - 13 %;
 producția totală de sfeclă pentru zahăr - 500 t;
 conținutul de zahăr - 36 %;
 producția medie la sfecla pentru zahăr - 20 t/ha;
 indicele de modificare al calității - 110;
 CALITATEA PRODUSELOR AGRICOLE
b - în cadrul sectorului zootehnic:
 greutatea vie a animalelor la sacrificare - 120 kg;
 greutatea carcasei - 75 kg;
 greutatea conținutului gastrointestinal - 22 kg;
 cantitatea de lapte prelucrată - 1000 litri;
 conținutul real în grăsime al laptelui - 4,3 %;
 greutatea brută a lânii - 1250 kg;
 greutatea lânii după spălare și uscare - 725 kg;
 cantitatea de lapte prelucrată pentru fabricarea
untului - 5000 l;
 cantitatea de unt obținută - 700 kg.
Să se calculeze indicatorii de calitate.
 REZOLVARE
a. Pierderile în greutate datorate uscării
boabelor
100(U i  U f ) 100(18  13 )
  5,74%
100X 
=U f 100  13
1
b. Pierderile în greutate prin eliminarea
corpurilor străine
G( I i  I f ) 1500(8  3 )
ΔG=   77,31t
100  I f 100  3
c. Economia relativă de suprafață prin
îmbunătățirea calității produsului

QxI k 500 x110

ΔS =   76,38ha
 x xK 20 x36
d. Randamentul la tăiere
Gc 75
Rb = Gv
x100  x100  62,5%
120
Gc 75
Rn = x100  x100  76,5%
Gv  Ges 120  22
e. Cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază
Cl xGl 1000 x 4,3
Clb =   1128 ,57l
Gb 3,5
f. Randamentul lânii la spălare- lână fină

Rsl= g su x100 x1,17


g bu

725 x100 x1,17

  67,86%
1250
f. Randamentul lânii la spălare – lână grosieră

Rsl=
g su x100 x1,15

g bu

725 x100 x1,15

  66,70%
1250
g. Randamentul absolut al produsului
fabricat
L 5000
  7,14l / kg
Ra = P 700

adică se consumă 7,14 litri de lapte pentru

obținerea unui kilogram de unt
h. Randamentul relativ al produsului
fabricat

P 700
Rr = x100  x100  14%
L 5000

adică se obțin 14 kg de unt din 100 l de lapte