Studiul fortei de frecare

Grupa 1C

Forta de frecare este forta care se o pune fortei de tractiune aplicata unui corp sau se opune miscarii a doua corpuri aflate in contact.
Forta de frecare poate fi statica, daca cele doua obiecte aflate in contact se afla in repaus, sau dinamica, daca obiectele se afla in miscare. Observatie: forta de frecare statica este mai puternica decat forta de frecare dinamica.

Forta de frecare poate fi:

1. 2. 3.

Frecarea la alunecare; Frecarea la rostogolire; Frecarea fluida.

Cauzele frecarii sunt:

Gradul de rogozitate al suprafeteloraflate in contact; Efectele de deformare electronica la nivel atomic; Adeziunea moleculara.

Verificarea experimentala a legilor frecarii si determinarea coeficientului de frecare la alunecare prin metoda planului orizontal si prin metoda planului inclinat

Fisa de lucru nr. 1

Verificarea experimentala a legilor frecarii si determinarea coeficientului de frecare la alunecare prin metoda planului orizontal
Puteti vizualiza documentul aici. aici.

1. Aparatura folosita
Plan orizontal Scripete Corpuri paralelipipedice Taler si discuri cu mase gradate Fir de ata

Dispozitivul experimetal

3. Teoria lucrarii
Reprezentarea fortelor care actioneaza asupra sistemului de corpuri. Daca sistemul se afla in MRU, aatunci forta de frecare dintre corpul paralelipipedic si plan este: Ff=m*g. Apasarea normala a corpului paralelipipedic pe plan este: N=M*g. Coeficientul de frecare la alunecare este egal cu raporul Ff/N, deci se poate calcula cu relatia Q!m/M. Q!m/M.

4. Modul de lucru

a.Verificarea dependentei dortei de frecare la alunecare de aria suprafetei de contact dintre corpul paralelipipedic si plan
Se aseaza corpul paralelipipedic cu suprafata de lemn in contact cu planul astfel incat aria de contact sa fie maxima. Se pun treptat discuri pe taler astfel incat, la un mic impuls aplicat corpului paralelipipedic (necesar invingerii fortei de frecare statica), sistemul sa se deplaseze uniform. Se repeta experienta modificand aria suprafetei de contact (se aseaza corpul paralelipipedic pe alta fata din acelesi material, dar cu arie mai mica). Se masoara de fiecare data forta de frecare si se compara rezultatele.

Tabelul nr.1
Nr.det. Aria supr.in contact m(g) Ff(mN) 110 1. mare 11

2.

mica

11

110

Concluzie: forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetelor in contact (legea I a frecarii).

b. Verificarea dependentei fortei de frecare la alunecare de apasarea normala pe suprafata de contact Se aseaza corpul paralelipipedic cu suprafata de lemn in contact cu planul. Se pun treptat discuri pe taler astfel incat, la un mic impuls aplicat corpului paralelipipedic, sistemul sa se deplaseze uniform. Se repeta marind apasarea normala prin suprapunerea peste corpul paralelipipedic a altor corpuri. Se masoara de fiecare data forta de frecare si se compara rezultatele.

Tabelul nr. 2
Nr.det. 1. 2. 3. M(g) 32.8 83.2 155.2 N(mN) 328 832 1552 m(g) 11 22 41 Ff(mN) 110 220 410

Concluzia:forta de frecare este direct proportionala cu forta care actioneaza pe suprafata (legea a II-a a frecarii). II-

c. Determinarea coeficientului de frecare la alunecare

Se aseaza corpul paralelipipedic cu suprafata de lemn in contact cu planul. Se pun, treptat, discuri pe taler astfel incat, la un mic impuls aplicat corpului paralelipipedic, sistemul sa se deplaseze uniform. Se repeta experienta de trei ori, marind apasarea normala prin suprapunerea peste corpul paralelipipedic a altor corpuri. Se determina coeficientul de frecare cu relatia stabilita la teoria lucrarii, valoarea medie a acestuia si se calculeaza erorile. Se procedeaza in acelasi mod si pentru alte tipuri de suprafete in contact: metal/lemn si cauciuc/lemn.

Tabelul nr. 3
Nr.det. Natura supraf.i n contact M(g) m(g) med 1. 32,8 11 0,33 0,05

2. 3.

lemn/le mn

83,2 155,2

22 41

0,26 0,26

0,28

-0,02 -0,02

0,03

0,1

1.

40,4

18

0,44

2. 3.

metal/l emn

83,2 121,2

30 65

0,36 0,53

0,44

-0,08 0,09

0,05

0,11

1.

45,9

30

0,65

0,02

2. 3.

cauciuc /lemn

84,1 213,1

55 130

0,65 0,59

0,63

0,02 -0,04

0,03

0,04

Concluzia:forta de frecare depinde de natura suprafetelor in contact.

Sursa erorilor
Calcularea gresita a maselor corpurilor; Greseli de calcul ; Valoarea acceleratiei gravitationale .

Fisa de lucru nr. 2

Verificarea experimentala a legilor frecarii si determinarea coeficientului de frecare la alunecare prin metoda planului inclinat
Puteti vizualiza documentul aici. aici.

1. Aparatura folosita
Plan inclinat de unghi variabil Corpuri paralelipipedice cu fetele din diferite materiale

2. Dispozitivul experimetal

3. Teoria lucrarii
Reprezentarea fortelor care actioneaza asupra sistemului de corpuri. Daca sistemul se afla in MRU, atunci forta de frecare dintre corpul paralelipipedic si plan este: Ff=G*sin Apasarea normala a corpului paralelipipedic pe plan este: N=M*g*cos . Coeficientul de frecare la alunecare este egal cu raporul sin / cos , deci se poate calcula cu relatia Q!tg . Q!tg

4. Modul de lucru

-Se aseaza corpul paralelipipedic cu suprafata de lemn in contact cu planul ; -Se aplica un mic impuls corpului paralelipipedic (necesar invingerii fortei de frecare statice) astfel incat acesta sa coboare uniform; -Se repeta experienta de trei ori ; -Se determina coeficientul de frecare cu relatia stabilita la teoria lucrarii, valoarea medie a acestuia si se calculeaza erorile. - Se procedeaza in acelasi mod si pentru alte tipuri de suprafete in contact:metal/lemn si cauciuc/lemn.

5. Inregistrarea datelor experimentale in interpretarea rezultatelor

Nr.det.

Natura supraf.in contact 17

med

1.

0,30

-0,02

2.

lemn/lemn

18

0,32

0,32

0.013

0.307

3.

19

0,34

0.02

1.

19

0,34

-0.02

2.

metal/lemn

20

0,36

0,36

0.013

0.347

3.

21

0,38

0.02

1.

35

0,70

-0.023

2.

cauciuc/lem n

36

0,72

0,723

-0.003

0.017

0.706

3.

37

0,75

0.027

Sursa erorilor
Erorile au rezultat datorita exprimarii aproximative a zecimalelor si a valorilor lui .

Compararea rezultatelor din cele doua metode - med

Metoda folosita Metoda planului orizontal Metoda planului inclinat lemn/lemn metal/lemn cauciuc/ lemn 0.44 0.63

0.28

0.32

0.36

0.72

Forta de frecare la rostogolire

Frecarea la rostogolire
Forta de frecare la rostogolire este rezistenta care apare cand un obiect rotund, cum ar fi o minge sau o rola, se rostogoleste pe o suprafata plana, in MRU. Aceasta este cauzata in principal de deformarea obiectului, de deformarea suprafetei sau de ambele. Alti factori care contribuie: raza rotii; aderenta de suprafata, ct i fa de micro alunecarea ntre suprafe ele de contact. Depinde foarte mult de materialul ro ii sau al pneului i de felul terenului.

Frecarea fluida

Frecarea fluida
Frecarea fluida se produce intre doua straturi fluide (lichide sau gaze) care se misca in directii diferite si cu viteze diferite. Termenul care descrie cel mai bin frecarea fluida e viscozitatea . Prin viscozitatte se intelege grosimea fluidului. Apa e un fluid mai subtire, iar mierea e un fluid mai gros. Orice fluid existent are o oarecare rezistenta la stres, dar fluidul care nu are, se numeste fluidul ideal. Mai exista si frecarea lubrificata care se produce in cazul in care exista un fluid care se intrpune unor corpuri solide case se deplaseaza unul peste altul.

Efectele bnefice ale frecarii

Efectele pozitive ale frecarii

Frecarea ii este necesara unui corp pentru a isi schimba starea de MRU. Un om nu s-ar sputea deplasa daca nu ar exista frecarea. Se poate spune ca fara frecare, la fel ca si oricare alta forta, nu ar fi existat universul.

Efectele daunatoare ale frecarii

Efectele daunatoare ale frecarii

Principalul efect daunator al acestei forte este faptul ca frecarea ingreuneaza deplasarea corpurilor. De exemplu, frecarea care se produce intre o masina si aer sau intre rotile acesteia si asfalt, se opune deplasarii. Alt exemplu este frecarea care se produce intre un delfin si apa din ocean. Este necesar ca delfinul sa depuna un oarecare efort pentru a se putea deplasa.

Bibliografia
http://www.en.wikipedia.org/wiki/Friction Manualul de fizica clasa a IX-a Cleopatra si IXNicolae Gherbanovschi, editura Niculescu Imagini: http://www.google.ro/