1

 1. Noţiunea de străin
 Persoana care se găseşte pe teritoriul unui stat
fără a avea cetăţenia acestuia se numeşte
străin.
 Potrivit reglementărilor noastre sunt străini
persoanele care nu au cetăţenia română.
 Apatridul este străinul care nu are cetăţenia
nici unui stat.

2
 Totalitatea normelor juridice prin care se
determină drepturile şi obligaţiile pe care le
poate avea străinul alcătuiesc condiţia juridică
a străinului.

 Condiţia juridică a străinului nu se reduce la

acele acte normative care privesc special pe
străini, cum este O.U.G. NR. 194/2002.

3
 Numai în măsura în care se recunoaşte
străinului un anumit drept se pune problema
conflictului de legi.

 Normele care determină condiţia juridică a

străinului nu sunt conflictuale, ci norme
materiale sau substanţiale, deoarece
determină direct drepturile şi obligaţiile
străinului.
4
 1. Intrarea străinilor în ţară
 Străinii pot intra pe teritoriul României:

5
 Străinii pot veni în ţară cu intenţia de a-şi stabili
domiciliul ori pentru o şedere temporară.
 Străinii au dreptul de şedere pentru timpul
prevăzut în viza română de intrare.
 Durata de şedere se poate:
- prelungi,
- sau limita
- ori se poate stabili pentru o anumită zonă a ţării.

6
 Străinii pot ieşi din România pe baza actelor
prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de
stat române şi a vizelor de intrare-ieşire în şi din
ţară.

 Dispoziţii speciale pentru străinul care este

învinuit sau inculpat într-o cauză penală, etc.

7
 Intrarea
Din ţară a persoanelor din
 Şederea această categorie, inclusiv
 Evidenţa membrii lor de familie,
 Ieşirea sunt supuse unui regim
special

8
 Dreptul la azil se acordă şi se retrage
în condiţiile legii cf. arrt. 18 alin. 2 din
Constituţie.

9
 Actul prin care un stat constrânge pe un străin
aflat pe teritoriul lui să-l părăsească se
numeşte expulzare.
 Extrădarea este măsura luată de statul de
reşedinţă de a preda altui stat, la cererea
acestuia din urmă, o persoană acuzată sau
condamnată pentru o infracţiune comisă
împotriva statului solicitant.

10
 A) Regimul naţional
 Acest regim se referă la drepturile civile şi la
cele fundamentale, cu excepţia drepturilor
politice
 B) Regimul reciprocităţii
 Străinii au anumite drepturi în ţara noastră
numai dacă aceleaşi drepturi sunt acordate şi
cetăţenilor români în ţările cărora aparţin
străinii în cauză.
11
 C) Clauza naţiunii celei mai favorizate
 Acest regim al străinului presupune o
convenţie internaţională.
 Convenţia internaţională poate fi bilaterală
sau multilaterală.
 Domeniile în care se acordă clauza:
- comerţul şi plăţile internaţionale;
- transportul internaţional;
- drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi
juridice;
- proprietatea intelectuală, etc.
12
 O.G. nr. 102/2000 abrogată de Legea nr.
122/2006 privind azilul în România

 Formele de protecţie a refugiaţilor:

 A) statutul de refugiat;
 B) protecţia umanitară condiţionată;
 C) protecţia umanitară temporară

 Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

13
14
15
 a) Caracterul de stabilitate a cetăţeniei.
 b) Caracterul de certitudine al cetăţeniei, care se
dovedeşte cu documente oficiale.
 - Cetăţenia, fiind o stare de drept, prezintă mai
multă siguranţă decât domiciliul, care este o
simplă stare de fapt.
 c) legile statului de cetăţenie sunt cel mai bine
adaptate în funcţie de particularităţile
persoanelor fizice naţionale

16
 Norma conflictuală lex patriae este
tradiţională în dreptul internaţional privat
român,.

 legea română se aplică pentru cetăţenii

români, chiar dacă aceştia au dobândit şi o
altă cetăţenie, atâta timp cât ei nu au pierdut
cetăţenia română.

17
 În cazul în care un străin are mai multe cetăţenii,
legea lui naţională este legea statului unde îşi are
domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa.
 EXCEPŢIE DE LA REGULĂ:
 copilul, cetăţean străin, are şi o altă cetăţenie
străină, se aplică legea care îi este mai
favorabilă.

18
 Legea naţională şi legea domiciliului sau
reşedinţei se subsumează noţiunii mai generale
de lege personală a persoanei fizice.

19
 Normele conflictuale privind statutul
persoanei fizice au un caracter imperativ, în
sensul că părţile nu pot deroga de la ele, prin
manifestarea/ acordul lor de voinţă.

20
 A) Starea civilă a persoanei fizice

 Anume ansamblul de calităţi (elemente)

persoanale, care izvorăsc din acte şi fapte de
stare civilă, de care legea leagă anumite efecte
juridice specifice şi care servesc pentru
identificarea persoanei în familie şi societate.

21
 cu privire la filiaţie;
 cu privire la căsătorie;
 cu privire la adopţie;
 cu privire la rudenie;
 cu privire la afinitate.

22
 Întocmirea (înregistrarea) actelor şi faptelor de
stare civilă nu este guvernată de legea persoanlă,
ci de:

23
 Se aplică:
1. Capacităţii de folosinţă
 Capacitatea acesteia de a încheia acte juridice
(de a contracta).

 Incapacităţile de folosinţă sunt speciale, lipsesc

pers. fizică de aptitudinea de a avea anumite
drepturi şi obligaţii civile

24
 Incapacităţile cu caracter de sancţiune (civilă).
Ex: decăderea din drepturile părinteşti sunt
supuse legii naţionale a pers. fiz.

 Incapacităţile cu caracter de sancţiune (civilă).

 Incapacităţile de folosinţă absolute.

25
  Speţa Lizardi
 Un cetăţean mexican, pe nume Lizardi, care
locuia la Paris
 A cumpărat de la un bijutier francez bijuterii
de valoare, pe care urma să le plătească prin
cambii.

26
 Când aceste cambii au fost prezentate spre
plată, mexicanul, prin tutorele său a invocat
nulitatea contractului pentru incapacitatea sa
arătând că:
 La data asumării obligaţiei, el împlinise vârsta
de 21 de ani, deci era capabil cf legii franceze,
dar nu era capabil legii naţionale (25 ani) .
 Legea mexicană fiind aplicabilă în speţă
pentru că legea franceză trimite la legea
naţională.

27
 Instanţele franceze au validat contractul de v-
c a bijuteriilor.
 Atunci când incapacitatea unui străin, dată de
legea lui naţională, duce la lezarea interesului
naţional francez, prin prejudicierea unui
cetăţean naţional, care a acţionat de bună
credinţă
 legea naţională a străinului trebuie înlăturată
şi înlocuită cu legea locală.
28