Parlamentul

Autoritatea legislativă
 Rolul Parlamentului
Palatul Parlamentului

Parlamentul este organul

reprezentativ suprem al
poporului român şi unica
autoritate legiuitoare a ţării.
(Constituţia României, art. 61, alin. 1)
 Alegerea Camerelor

Camera Deputaţilor şi Senatul

sunt alese prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber
exprimat
Structura Parlamentului

Parlamentul României este

bicameral, fiind alcătuit din
Senat şi Camera Deputaţilor
 Numărul parlamentarilor

►Numărul deputaţilor şi al
senatorilor este stabilit în
raport cu populaţia ţării:
- un deputat la 70 000 locuitori
- un senator la 160 000
locuitori
►Ei sunt aleşi pe o perioadă de
4 ani, numită legislatură
 Pentru a candida

►Condiţii:
- Să fii cetăţean român cu drept
de vot
- Să ai vârsta de cel puţin 23 de
ani pentru a candida în
Camera Deputaţilor şi peste 35
de ani pentru Senat
 Nu pot candida

►Persoanele care exercită

următoarele profesii:
- Judecător al Curţii
Constituţionale
- Avocat al Poporului
- Magistrat
- Membru al armatei sau poliţiei
Organizarea internă

►Fiecare cameră are:

- Birouri permanente
- Comisii permanente
- Comisii speciale
- Comisii de anchetă
- Aparat tehnic
 Comisii parlamentare

Camerele îşi pot constitui şi comisii

comune
 Grupuri parlamentare

PNL PSD

PDL
Grupul parlamentar este unitatea de bază a
Parlamentului, alcătuit din senatori şi deputaţi
proveniţi din acelaşi partid sau din mai multe
partide coalizate
 Activitatea Parlamentului

► Camera Deputaţilor şi Senatul:

- Lucrează în şedinţe separate sau în
şedinţe comune
- Se întrunesc în două sesiuni ordinare pe
an şi în sesiuni extraordinare
 Şedinţe comune
Învestirea Guvernului
a)primirea mesajului Preşedintelui României;
b)aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de
stat;
c)declararea mobilizării totale sau parţiale;
d)declararea stării de război;
e)suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f)aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; Vizita lui Nicolas Sarkozy
g)examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h)numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor
serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii
acestor servicii;
i)numirea Avocatului Poporului;
j)stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea
indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k)îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau
regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
 Caracterul public al
şedinţelor

Art. 67: Actele juridice şi cvorumul legal

►Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi
moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

►Art.68: Caracterul public al şedinţelor

►(1)Şedinţele celor două Camere sunt publice.
►(2)Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
 Adoptarea legilor

► Cea mai importantă atribuţie a

Parlamentului este aceea de a adopta legi
obligatorii pentru toţi cetăţenii.
► Guvernul poate adopta ordonanțe și
ordonanțe de urgență, în condițiile legii,
acte care au putere de lege.
 Legiferarea – categorii de legi
► Art. 73: Categorii de legi
► (1)Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
► (2)Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
► (3)Prin lege organică se reglementează:
► a)sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
► b)organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
► c)statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
► d)organizarea şi desfăşurarea referendumului;
► e)organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
► f)regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
► g)regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
► h)infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
► i)acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
► j)statutul funcţionarilor publici;
► k)contenciosul administrativ;
► l)organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a
Curţii de Conturi;
► m)regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
► n)organizarea generală a învăţământului;
► o)organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
► p)regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
► r)statutul minorităţilor naţionale din România;
► s)regimul general al cultelor;
► t)celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
 Iniţiativa legislativă
► Art. 74: Iniţiativa legislativă
► (1)Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor,
senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de
vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să
provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste
judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel
puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
► (2)Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele
fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
► (3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de
lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
► (4)Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă
legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru
proiectele de legi.
► (5)Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei
competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
 Atribuţiile Parlamentului
► Legislativă
► Organizarea și funcționarea internă– referitoare la: validarea mandatelor
deputaţilor şi senatorilor, alegerea şi constituirea propriilor organe de
conducere, adoptarea propriilor regulamente de organizare şi
funcţionare, aprobarea bugetului propriu etc.
► stabileşte liniile principale ale dezvoltării societăţii şi ale naţiunii române,
prin intermediul legilor adoptate, legi pe care Guvernul are obligaţia de a
le pune în executare.
► reglementează, prin intermediul legilor, domenii importante
şi foarte importante, precum:
 bugetul naţional, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului,
alegeri, instituţiile fundamentale ale statului, organizarea forţelor armate, apărarea şi
siguranţa naţională, sistemul general al impozitelor şi taxelor, regimul general al
infracţiunilor
 Aprobă programul de Guvernare, componenţa acestuia sau revocarea lui
Organizarea armatei şi a apărării naţionale
► Organizarea administrativ-teritorială
► Stabilirea sistemului general al taxelor şi impozitelor
► Atribuţii exercitate în legătură cu alte autorităţi
publice – se referă, în principal, la:
 alegerea, numirea sau destituirea din funcţie a unor
funcţionari şi demnitari publici:
 Parlamentul îl poate suspenda din funcţie pe Preşedintele
României (art. 95 din Constituţie);
 hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii pentru
săvârşirea infracţiunii de înaltă trădare (art. 96);
 acordă votul de încredere Guvernului şi programului general de
guvernare a acestuia (art. 103);
 poate retrage încrederea acordată Guvernului, ceea ce echivalează
cu demiterea acestuia (art. 113);
 numirea în funcţie a Avocatului Poporului, a şefilor serviciilor de
informaţii, a consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi (art.
140 alin. 4);
 Senatul validează în funcţie pe cei 14 membrii ai Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, aleşi de către adunările generale ale
magistraţilor (art. 133 alin. 2 lit. a) etc
► Atribuţii de control parlamentar. Exercită
controlul astfel:

► Prin intermediul comisiilor parlamentare;

► prin intermediul dărilor de seamă, a mesajelor,
rapoartelor depuse în Parlament de: Curtea de Conturi,
Avocatul Poporului, SRI, SIE ,Consiliului Suprem de
Apărare a Tării
► controlul exercitat asupra activităţii Preşedintelui republicii
şi a membrilor guvernului (control politic)
► dreptul deputaţilor şi al senatorilor de a cere Guvernului și
oricărei alte autorități informaţiile necesare
► controlul exercitat prin rezolvarea petiţiilor cetăţenilor
► controlul exercitat prin intermediul Avocatului Poporului.
►Atribuţii în domeniul politicii
externe –
► Parlamentul ratifică sau denunţă tratatele
şi celelalte acte internaţionale negociate de
Guvern şi semnate de Preşedintele
Republicii, la care România devine parte;
► declararea stării de război, decizia de
începere sau încetare a ostilităţilor militare;
► participă la structurile parlamentare
internaţionale
 Parlamentul controlează
► Activitatea Preşedintelui, a Guvernului
şi a celorlalte autorităţi publice
► Activitatea Consiliului Suprem de
Apărare a Tării
► Activitatea Băncii Naţionale şi a Curţii
de Conturi
► Activitatea Serviciului Român de
Informaţii
În domeniul politicii externe, ratifică
şi denunţă tratatele internaţionale
 Parlament vs
Preşedinte
► În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă
prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi
suspendat din funcţie de către Parlament. Apoi, în termen de
30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui.

► Preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a

acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în
termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după
respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(Constituţia României, art. 89, alin. 1)
 Raportul cu Guvernul

► Parlamentul acordă votul de încredere

pentru programul de guvernare şi
componenţa Guvernului
► Încrederea acordată de către Parlament la
învestitură poate fi retrasă Guvernului
prin adoptarea moţiunii de cenzură
Imunitatea parlamentară

► Deputaţii
şi senatorii nu pot fi traşi
la răspundere juridică pentru
voturile sau opiniile politice
exprimate în exercitarea
mandatului.