ECOSISTEME ANTROPIZATE

 Scopul studierii ecosistemelor

antropizate este acela de a trage
un semnal de alarmă în ceea ce
priveşte modificările aduse de om
naturii şi modul în care aceste
modificări ne afectează viaţa.
 Competenţe specifice
 1.1. Descrierea factorilor care au generat apariţia
diferitelor descoperiri ştiinţifice, în diverse contexte
socio-istorice
 2.1. Structurarea informaţiilor ştiinţifice relevante
pentru explicarea fenomenelor naturale şi sociale
semnificative pentru evoluţia umanităţii
 3.1. Utilizarea informaţiilor ştiinţifice, în vederea
descrierii şi explicării unor procese şi fenomene din
mediul natural şi social
 3.2. Structurarea informaţiei ştiinţifice în diverse tipuri
de comunicări orale şi/ sau scrise: argumentaţie
ştiinţifică, referat, proiect, dizertaţie, dezbatere, eseu
etc.
ECOSISTEME ANTROPIZATE
 Etimologie
 Etimologia termenului vine din limba greacă:
 oikos, care înseamnă casă, loc de viaţă, habitat sau
studiul fiinţelor vii „acasă la ele”
 antropos = om
şi are semnificaţia
“ceea ce este făcut de om”

Ecosistemele antropizate sunt cele care au fost create

de om prin transformarea ecosistemelor naturale.
Definiţia ecosistemelor antropizate
Ecosistemelor antropizate - sisteme
ecologice naturale, optimizate fie pentru
obţinerea unor productii vegetale sau
animale sporite, fie pentru alte scopuri
umane.
 Sunt influenţate specific de existenţa şi
activitatea umană;
 Depind de om din punct de vedere structural
– organizatoric.
 Caracteristici ale unui ecosistem
antropizat
 Gradul de antropizare = intensitatea influenţelor de
origine antropogenă asupra mediului natural; este
diferit de la o zonă la alta.
 Exemple :
 în zonele urbane sau puternic industrializate care
sunt sisteme intens antropizate , elementele
componente au devenit subordonate prezenţei
oamenilor.
 în agrosisteme fitocenoza este controlată direct de
om( nr. de specii foarte mic → stabilitate redusă →
echilibrul ecosistemului este menţinut de om )
 Simplificarea biocenozei: număr
mic de specii
 Sărăcirea biocenozei :prin
diminuarea numărului de legături
interne
 Fragilitate a echilibrului ecologic
Tipuri de ecosisteme antropizate
 ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de
baraj, lacurile de acumulare, iazurile şi
heleşteiele piscicole.
 ecosisteme terestre antropizate:
ecosistemele agricole sau agroecosistemele
 complexele zootehnice;
 sistemele rurale şi urban industriale
 AGROSISTEMELE
 Înlocuirea formelor naturale de plante sau
animale cu varietăţi cultivate şi animale
domestice pentru asigurarea unei
productivităţi mari.
 Plante: cereale, leguminoase, rădăcinoase,
pomi fructiferi, specii horticole.
 Animale: porcine, ovine, rumegătoare, păsări.
 Caracterizarea ecologică a
componentelor agrosistemelor
 Biocenoza:
 Producătorii primari au fost selecţionaţi artificial, omul
ameliorând atât producţia cât şi rezistenţa plantelor
cultivate.
 Consumatorii sunt reprezentaţi de animalele din
fermele zootehnice sau piscicole.
 Numărul acţiunilor biotice nefavorabile este redus;
 Omul controlează consumatorii răpitori (mai ales
paraziţii)
 În ferme apar boli metabolice şi de stres la animale.
 Biotopul:
 fiecare biotop este realizat şi controlat de către om;
 solul este transformat, devenind un corp artificial în
care fenomenele naturale sunt diminuate;
 se investeşte o cantitate apreciabilă de energie;
 se asigură condiţii optime necesare speciei crescute:
o anumită intensitate şi cantitate de lumină, o
anumită umiditate, o fertilizare corespunzatoare etc
COMPLEXELE ZOOTEHNICE
 cuprinde crescătoriile de animale în scopul obţinerii
de producţii mari şi constante
 a) Biocenoza:
 - aparţine unei singure specii , iar de multe ori unei
rase cu performanţe productive ridicate;
 - indivizii sunt întreţinuţi în adăposturi şi boxe, pe
categorii de vârstă şi sexe;
 - populaţiile sunt omogene genetic şi fenotipic;
 - animalele şi-au pierdut instinctul de teritorialitate şi
instinctul matern;
 se remarcă creşterea agresivităţii şi a stresului;
 - alte specii de consumatori devin concurente pentru
hrană: şoareci, şobolani
 - predomină organismele patogene producătoare de
pneumonii, gastroenterite, salmoneloze, trichineloze
 - baza trofică a animalelor este reprezentată de
culturile furajere
 b)Biotopul:
 - are un anumit microclimat interior generat de
temperatură, umiditate şi luminozitate
 - însuşirile ecologice ale biotopului asigură fiecărei
specii o productivitate maximă;
 ECOSISTEMELE AŞEZĂRILOR
UMANE
 În aşezările umane, oamenii se găsesc în
interacţiune cu factorii abiotici, biotici naturali şi cu
factorii artificiali introduşi sau produşi de om
 Tipuri de aşezări : rurale şi urbane
 Ecosistemele de tip rural: cătunele, satele,
comunele
 Caracteristici:
 Contact strâns cu mediul natural;
 Folosesc în mică măsură energia neconvenţională,
hidroenergia;
 Aprovizionarea cu apă se face din surse imediate,
locale( fântâni sau izvoare naturale)
 Sursa de hrană provine direct din ecosistemele
naturale şi agrosisteme
 Ecosistemele de tip urban:oraşele
 Contact redus cu mediul natural;
 Folosesc în mare măsură energia produsă în
centralele electrice, de termoficare, nucleare
 Aprovizionarea cu apă se face prin sisteme
hidrografice special amenajate;
 Sursa de hrană provine din agrosistemele limitrofe
sau de la distantă, precum şi din industria alimentară
 Au producţie industrială;
 Sunt dotate cu spaţii de depozitare a reziduurilor şi
deşeurilor , de epurare a apei uzate
 În ambele tipuri de ecosisteme, OMUL este
factorul care determină optimizarea condiţiilor
de mediu şi a raportului om – societate –
natură
 Indiferent de tipul de aşezare umană, oamenii
trebuie să acţioneze pentru diminuarea şi
înlăturarea factorilor poluanţi care sunt
rezultatul activităţii lor.
 ECOSISTEME SILVICE
 Pădurile sunt patrimoniu naţional şi reprezintă
principala resursă naturală regenerabilă a
României . Pădurile sunt, de asemenea,
veriga centrală a protecţiei mediului
înconjurător care poate să dezvolte o
capacitate maximală de stabilizare şi
armonizare a relaţiilor dintre societate şi
natură.
Regenerarea şi extinderea pădurilor
 Regenerarea pădurilor din ţara noastră se realizează
pe trei căi: naturală, artificială şi mixtă.
 Regenerarea naturală a pădurilor se realizează
conform prevederilor amenajărilor silvice, acordându-
se prioritate arboreturilor din speciile autohtone,
regenerate din seminţe şi asigurând continuitatea
funcţiilor protectoare ale acestora
 Regenerarea artificială se realizează conform unor
norme tehnice speciale, în funcţie de condiţiile
staţiunilor forestiere. Materialul forestier de
reproducere trebuie să fie de provenienţă autohtonă.
 IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA
ECOSISTEMELOR NATURALE
 Cauzele naturale ce au provocat deteriorări ale
mediului sunt: seisme, erupţii vulcanice, inundaţii,
furtuni de praf, etc.
 Între om şi mediu există un schimb permanent de
materie, energie şi informaţie.
 Impactul uman asupra mediului înconjurător
reprezintă toate modificările care se situează în afara
legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca
urmare a activităţilor omeneşti.
 Impactul este direct proporţional cu numărul
populaţiei şi cu volumul activităţilor umane.Impactul
este invers proporţional cu mărimea biotopului.
 Forme ale impactului uman asupra
mediului înconjurător
 Defrişări masive ale pădurilor
 Deşertificarea stepelor
 Eroziunea solurilor
 Poluarea apelor
 Poluarea atmosferei
 Distrugerea unor specii de plante si animale
 Extensiunea rapidă a căilor de comunicaţie moderne
 Vânătoarea şi pescuitul
 Păstoritul, etc
 Degradarea habitatelor
 Crearea agrosistemelor în care fitocenoza naturală
este înlocuită cu o vegetaţie controlată;
 Domesticirea animalelor prin modificarea condiţiilor
naturale de viaţă;
 Exploatarea fără discernământ a pădurilor a dus la
deşertificare
 Pescuitul intensiv a sărăcit anumite zone ( exemplu:
sardinele din Oceanul Pacific) a dus la scăderea
numărului de specii sau chiar la dispariţia lor;
 Practicarea intensivă a vânătoarei a condus la rărirea
populaţiilor unor animale salbatice.
 Introducerea de specii noi în
ecosisteme
 Intenţionat sau neintenţionat pot genera
creşteri neobişnuite ale numărului indivizilor
acestora (explozie ecologică) , rezultă
catastrofe ecologice şi economice
 Exemple de introducere neintenţionată a
speciilor:
 aducerea câtorva ţânţari Anofel din Africa de
Vest pe coasta răsăriteană a Braziliei a dus la
epidemie de malarie;
 filoxera adusă din America în Franţa a distrus
culturile de viţă de vie , ceea ce a dus la
altoirea de soiuri de vie europene cu
americane rezistente la filoxeră.
 gândacul de Colorado adus în Europa în mod
accidental : nicio metodă de combatere nu a
reuşit să-l distrugă.
Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea
resurselor biologice
 Intervenţia omului în biosfera a dus la sărăcirea
speciilor şi la creşterea instabilităţii biocenozelor, cu
dereglarea echilibrelor naturale.
 Cauze:
 a) Defrişarea pădurilor:
 - a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea
aridităţii climatului, intensificarea vitezei vânturilor şi
apariţia inundaţiilor
 - pădurile reprezintă factorul determinant de
menţinere a echilibrului ecologic, climatic şi hidric,
reprezentând ecosistemul cu o capacitate de
regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare
ecosistem natural.
 Suprapăşunatul
 păşunatul intensiv determină distrugerea
covorului vegetal dintr-un ecosistem
 - se intensifică activitatea prădătorilor;
 - creşte frecvenţa bolilor şi a paraziţilor
 - apare suprapopularea păşunilor şi o
dezgolire accentuată a biotopului, care îşi
pierde posibilităţile sale de regenerare.
 Supraexploatarea faunei terestre:
 - s-a realizat atât direct prin vânatoare,
pescuit, combaterea unor dăunatori
 - cât şi indirect producând dezechilibre
ecologice, cu efecte întârziate asupra florei şi
faunei
 - cel mai mult au avut de suferit păsările şi
mamiferele.
 Exemple:
 - În America - bizonul, antilopa americană, ursul grizzli au astăzi
areale foarte restrânse
 - În Asia - rinocerul asiatic, ursul panda şi-au redus numărul
până la cca 200 exemplare
 - În Africa - antilopa africana, rinocerul alb au dispărut, iar
antilopele, bivolii, zebrele, girafele, leii şi-au redus mult
efectivele
 - În Europa: a dispărut bourul, bizonul european, capra alpină
 - În România: au dispărut bourul, zimbrul, capra de
munte,marmota alpină, iar sunt ameninţate să dispară: zăganul,
vulturul pleşuv sur, dropia, cocoşul de mesteacăn, râsul, capra
neagră.
Supraexploatarea resurselor oceanice
 Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu
un număr mare de lanţuri trofice .
 Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a
dus la dispariţia unor specii .Grav ameninţate
cu dispariţia sunt :specii de balene, heringul,
batogul, scrumbia albastră,
merlucius,broaştele testoase de apă, etc.
 Urbanizarea şi industrializarea
 - creşterea vertiginoasă a oraşelor a dus la
dezvoltarea industriei;
 - dezvoltarea industriei în marile oraşe a atras după
sine migrarea populaţiei de la sate la oraş
 - explozia urbană, dezvoltarea industriilor şi a
transporturilor a dus la formarea noxelor oraşului -
smog, particule de praf, de fum, compuşi chimici
 - toate acestea duc la slăbirea rezistenţei
organismului uman,la apariţia unor boli ale sistemului
nervos, endocrin, respirator, etc
 Deteriorarea ecosistemelor prin
poluare
 Reprezintă o modificare dăunătoare pentru om şi
pentru speciile din ecosistemele naturale şi artificiale,
a factorilor de mediu (abiotic şi biotic) datorită
introducerii în mediu a poluanţilor
 Poluanţii sunt deşeuri ale activităţii umane.
 Factori poluanţi:- substanţe chimice: pesticide, gaze,
ţiţei, substanţe organice
 -fizici: căldura, radiaţiile
 -biologici: virusuri, bacterii patogene
 Poluarea creşte direct proporţional cu
creşterea numerică a omenirii, creşterea
necesităţilor umane şi dezvoltarea de noi
tehnologii.
 Deoarece nu se cunosc în amănunt
limitele admisibile ale poluării atât pentru
securitatea omului, cât şi a securităţii
principalelor ecosisteme, există o tendinţă de
subapreciere a efectelor acesteia.
Ecosisteme antropizate
 Agroecosisteme:
- terestre: - terenuri arabile cultivate
- sere
- livezi
- grădini de legume
- vii
- parcuri
- ferme de animale
- acvatice: - crescătorii piscicole
- crescătorii de scoici
 Ecosistemele aşezărilor umane:
- ecosisteme rurale
- ecosisteme urbane
 Importanţa agrosistemelor: -satisfacerea necesităţilor de hrană
- materie primă pentru industrie
- locuri de muncă
 Evaluare
 Gândiţi-vă şi explicaţi !
 1. De ce într-o monocultură este favorizată
dezvoltarea unui număr mare de paraziţi ?
 2. De ce stolurile de vrăbii trăiesc mai ales
lângă gospodăriile oamenilor , iar graurii se
întâlnesc în livezi ?
Porniţi o dezbatere în clasă pe tema:
 Apel

Urlu, cât mă ţine gura,

În Sahara românească:
"Oameni, apăraţi natura!
De natura omenească".

epigramă de Ion Diviza din

Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)