Managementul crizei 1.

Strategii de comunicare in situatii de criz

Caracteristicile mediului informaional de criz

Informaia lipsete sau este srac Nu este timp suficient pentru cercetare i culegere de date Este greu de stabilit n situaii de criz ce opiune reprezint o alegere bun sau greit Important pentru rezolvarea crizelor este decizia rapid i comunicarea eficient i eficace.

Tipuri de strategii de comunicare

n situaiile de criz i conflict strategiile de comunicare ce realizeaz o orientare a controlului emitorului pot fi: de informare de convingere

Dup criteriul modului de derulare a aciunii, n situaiile de criz i conflict, emitorul poate utiliza: strategii pas cu pas strategii de inversare a caracterului unor indicatori de imagine strategii de rsturnare de imagine

Tipul profilului de Imagine Binar

Valoarea de referin

Referenialul

numrul referirilor pozitive (negative) la fiecare indicator/subindicator de imagine numrul referirilor la fiecare indicator/subindicator de imagine numrul referirilor pozitive (negative) la fiecare indicator/subindicator de imagine

numrul total al referirilor la palierul de imagine

Cumulativ

numrul total al referirilor la sistemul indicatorilor de imagine numrul total al referirilor la sistemul indicatorilor de imagine

Dihotomic

Managementul crizei
reacia "la cald" - implic asumarea responsabilitii; reacia "gndit" - implic explicarea situaiei i iniierea unor aciuni ofensive; continuarea dezbaterii - presupune o gradare a interveniilor i delimitarea clar a responsabilitilor; reluarea iniiativei, formarea unor aliane i schimbarea terenului de lupt; revenirea (gestiunea situaiei post-criz) - implic o strategie de comunicare n msur s compenseze golurile anterioare i o evaluare a evenimentelor din timpul crizei.

Comunicarea n situaii de conflict

informarea personalului organizaiei, a comunitii discursurile oficiale ale conductorilor organizaiei; crearea n mod deliberat a unor evenimente de pres de ctre organizaie comentarea reaciilor opiniei publice comentariile mass-media privind evenimentul produs dezbaterile din interiorul organizaiei cu privire la soluionarea crizei dezbaterile (negocierile) inter-organizaionale n vederea soluionrii situaiei de criz sau conflict

comunicare eficient
dependent de precizia i acurateea mesajului mesajul emis trebuie s fie ct mai apropiat de cel intenionat de surs ceea ce recepioneaz destinatarul trebuie s fie ct mai aproape de intenia sursei Lipsa comunicrii este deseori o surs de conflict Oamenii nu vor auzi ce li se spune pn cnd nu vor ti c se preocup cineva de soarta lor Cnd trebuie s se ofere ori s se primeasc informaii clare i suficiente, comunicarea se va axa pe informaii

elemente cheie ale comunicarrii de criz

existena unui plan de comunicare, ca parte a planificrii generale de criz, care ia n considerare faptul c s-ar putea s fie nchise canalele obinuite posibilitatea de a forma o echip de criz, atunci cnd izbucnete o criz folosirea unui singur purttor de cuvnt n timpul unei crize

echipa de criz
grup transversal i funcional, ce cuprinde acele persoane desemnate s aib de a face cu orice fel de criz trei mari sarcini: S conceap un plan de management al crizelor, dup ce au fost stabilite, prin diferite metode de cercetare, aspectele vulnerabile ale organizaiei, n raport cu tipurile de crize specifice cu care s-ar putea confrunta S aplice acest plan S reacioneze eficient la problemele neanticipate i neincluse n plan

echipa de criz
format din angajaii organizaiei instruit de un consilier de relaii publice extern i de consilierul juridic al organizaiei Atunci cnd izbucnete o criz, sfaturile juridice i cele de relaii publice, date conducerii superioare, intr adesea n conflict Consilierii juridici au tendina s recomande nici un comentariu, n timp ce consilierul de relaii publice ndeamn la transparen

echipa de criz
S acioneze ca o echip pentru a facilita atingerea obiectivelor celulei de criz; S conceap i s aplice planul de management al crizelor, pentru a facilita adoptarea unor rspunsuri organizaionale eficiente; S adopte n colectiv deciziile necesare rezolvrii eficiente a problemelor cu care se confrunt celula de criz; S asculte prerile celorlali pentru a colecta ct mai multe informaii despre criz.

Planul de comunicare
Se va gsi cel mai bun sistem care poate fi folosit. Se vor identifica oamenii care vor fi, cel mai probabil, participanii principali ntr-un plan de comunicare sistem de verificare a declaraiilor nainte ca acestea s fie diseminate prin pres

Comunicarea de criz
Pentru fiecare categorie de public trebuie construit un mesaj specific, n funcie de interese i gradul de implicare a acestora n viaa organizaiei. Se elaboreaz i o declaraie comun, n care se precizeaz natura crizei, datele de baz despre aceasta, msurile luate de organizaie pentru stoparea sau limitarea crizei, pierderile, victimele sau persoanele afectate, impactul asupra mediului sau a altor organizaii. Imediat dup declanarea crizei se trece la punerea n aplicare a planului de comunicare n situaii de criz. Echipa de criz se reunete pentru a analiza situaia i a stabili, n funcie de amploarea evenimentului, ce tehnici de comunicare cu presa vor fi utilizate.

comunicat
este extrem de important ca organizaia s fie prima care vorbete despre cele ntmplate, trebuie s se redacteze i s se transmit urgent presei un comunicat :
Prezentarea pe scurt a evenimentului; Precizarea modului i a msurii n care organizaia este responsabil de situaia de criz; Numele persoanei care conduce echipa de management al crizei; Modul n care se preconizeaz rezolvarea problemei.

Purttorul de cuvnt
face parte din echipa de criz persoan care exprim un punct de vedere oficial oamenii au tendina de a-i aminti ce aud prima i ultima dat purttorul imaginii organizaiei

Purttorul de cuvnt
- S se informeze n detaliu asupra evenimentelor, cauzelor acestora i a consecinelor imediate i viitoare. -S cunoasc toate msurile luate (naintea, n timpul i dup eveniment) de ctre organizaie. -S convoace presa nainte chiar ca aceasta s cear un asemenea lucru. -S aduc la cunotina ziaritilor faptul c ei reprezint sursa cea mai important de informaii corecte i de actualitate -S pstreze o eviden exact a tuturor faptelor i informaiilor comunicate presei, pentru a evita repetarea acestora.

Purttorul de cuvnt
- S rspund la ntrebrile ziaritilor n mod clar i detaliat. -S faciliteze accesul ziaritilor la locul evenimentelor, s i familiarizeze cu zona respectiv i s vegheze la sigurana lor. -S identifice interlocutorii din organizaie care corespund, prin cunotinele lor, ateptrilor ziaritilor i s i pregteasc pentru ntlnirea cu presa. -S conduc negocierile care au loc ntre pres i reprezentanii organizaiei n ceea ce privete informaiile care pot fi publicate i cele care sunt sub confideniale. -S nu dezvluie numele eventualelor victime nainte de a fi anunate familiile acestora i s comunice acest lucru ziaritilor, pentru a nu strni bnuieli inutile. -S nu le fie team s-i contrazic anumite afirmaii, dac evoluia situaiei implic acest lucru.

Bune relaii cu presa

acionai cu rbdare; fii dispui a v face utili; nu rugai i nu criticai; nu cerei jurnalitilor s suprime o tire;

Modelul lui W.L. Benoit

strategiile de refacere a imaginii trebuie s se bazeze pe dou premise: 1. comunicarea urmrete ntotdeauna atingerea unui scop anume 2.meninerea unei reputaii pozitive este scopul principal al comunicrii

1. strategiile negrii
se bazeaz pe negarea oricrei implicri n faptele reproate. prin aceast strategie se intenioneaz respingerea acuzaiilor afirmndu-se c faptele pentru care persoana sau instituia sunt acuzate nu au existat sau o alt persoan sau instituie pot fi acuzate de producerea faptele respective.

2.strategiile eludrii responsabilitii

constau n reducerea responsabilitii persoanei sau instituiei pentru faptele reproate provocarea se susine c aciunea respectiv a fost, de fapt, un rspuns la o alt aciune, greit sau ru intenionat, a unei alte persoane sau instituii; justificarea se afirm c persoana sau firma nu au deinut suficiente informaii despre eveniment sau nu au avut evenimentul sub control i c, n consecin, nu pot fi responsabile, n ntregime, pentru acele ntmplri; caracterul accidental se afirm c faptele reproate s-au produs n mod accidental i nu din vina persoanei ori instituiei respective; bunele intenii se susine c faptele au fost fcute cu cele mai bune intenii, fr a se putea bnui c ele vor avea efecte neplcute sau duntoare;

3. strategiile reducerii caracterului periculos al actului

obinerea sprijinului se ncearc stimularea sentimentelor pozitive ale publicului fa de persoana sau instituia acuzat, prin evidenierea calitilor acesteia sau a aciunilor ei pozitive din trecut; reducerea sentimentelor negative se susine c faptele reproate nu sunt att de duntoare pe ct par i c persoana sau instituia nu sunt att de vinovate precum se crede, pentru a se obine o scdere a nemulumirii publicului; diferenierea se afirm c faptele respective sunt mult mai puin duntoare dect alte fapte de acelai fel, care au avut efecte mult mai grave;

 transcenderea faptele respective sunt scoase din contextul n care s-au petrecut i puse ntr-un cadru de referin mai favorabil, unde capt o semnificaie mai puin negativ; atacul sunt atacai acuzatorii, pentru a se arta slbiciunea poziiei acestora i a se crea impresia c persoana sau instituia creia i s-au reproat anumite aciuni este, de fapt, o victim a unei campanii de denigrare; compensarea persoana sau firma pot propune anumite modaliti (materiale sau simbolice) de acoperire a daunelor produse;

strategiile de corectare
persoana sau instituia acuzat trece la msuri de ndreptare a daunelor produse umilirea prin care persoana sau firma acuzat i recunoate vinovia i cere, n mod public, iertare pentru faptele imputate prezentarea unor planuri de modificare a comportamentului

Modelul lui W.T. Coombs

aciuni pe care organizaiile le adreseaz publicului, dup ce criza s-a declanat situaiile de criz genereaz anumite atribuiri ale responsabilitii oamenii evalueaz rspunderile unei organizaii fa de o anumit criz aceste atribuiri pot da natere unor sentimente i comportamente specifice Comunicarea poate fi folosit cu scopul de a influena atribuirile de cauze sau sentimentele asociate acestor atribuiri.

 strategiile negrii, care au ca scop s arate c nu exist nici un fel de criz sau c ntre organizaie i criz nu exist o legtur de tip cauz-efect; strategiile distanrii, care accept existena crizei, dar ncearc s slbeasc legturile dintre criz i organizaie, n scopul protejrii imaginii acesteia; strategiile intrrii n graii, care vizeaz ctigarea simpatiei sau a aprobrii publicului pentru organizaie prin conectarea acesteia la acele activiti care sunt valorizate pozitiv de ctre public; strategiile umilirii, prin care se ncearc obinerea iertrii publicului i convingerea lui s accepte criza; strategiile suferinei, prin care se dorete ctigarea simpatiei publicului prin asumarea suferinelor produse de criz i prin prezentarea organizaiei ca o victim a unei conjuncturi externe nefavorabile

Criza de imagine
Criza de imagine se manifest: Ca distan mare ntre imaginea dezirabil i imaginea social/public Ca autoimagine negativ, reflectat/continuat n imaginea public Ca deficit de cunoatere i semnificaie

Ce reprezinta imaginea?
Prestigiul este de fapt un fel de fascinatie pe care o exercita asupra mintii noastre un individ, o opera sau o doctrina. Aceasta fascinatie ne paralizeaza toate facultatile critice si ne umple sufletul de uimire si respect. ... Prestigiul este cel mai puternic resort al oricarei dominatii. Gustave Le Bon Psihologia multimilor

"ansamblul perceptiilor pe care un individ le are vis-a-vis de un obiect " "Managementul Marketingului". Philip Kotler Imaginea este considerata de unii specialisti ca fiind un obiect de patrimoniu al unei organizatii, poate chiar cel mai important

 La imaginea unei organizatii contribuie elemente precum scopul si obiectivele, modul de organizare (structura), personalul si cultura organizationala Identitatea vizuala este unul din vectorii importanti de transmitere a imaginii, care merita o atentie speciala, dar nu este singurul

Imaginile implicate in comunicare

nu constituie numai complexe de reprezentari asupra indivizilor si organizatiilor care comunica, ci si asupra lumii in general, asupra institutiilor, posibilitatilor de cunoastere, fluxurilor sociale informationale, orizonturilor de interpretare, asupra actului de comunicare insusi Imaginile care se creaza in toate domeniile vietii sociale simplifica sau amplifica, faciliteaza sau complica procesul comunicarii prin faptul ca in jurul lor se cristalizeaza opinii, atitudini, convingeri, credinte, teorii, ideologii, doctrine, si in ultima instanta, actiuni ale oamenilor

Imaginile organizatiilor
in mediul extraorganizational sunt rezultate in primul rand, ale proceselor care se desfasoara in interiorul organizatiilor procese de socializare, procese de formare, sedimentare si interiorizare a culturii organizationale prin care acestea se manifesta, dar si ale modalitatii in care oamenii si organizatiile recepteaza si proceseaza informatiile despre aceste procese

Grila de analiz
Procese - Situatia actuala Optiuni Gestionarea schimbarii Realitatea organizationala - Cine suntem? Ce vrem sa fim? Ce trebuie sa facem in interior pentru schimbare? Autoevaluarea - Cum ne autopercepem si ne autointerpretam? Cum ar trebui sa ne evaluam? Unde gresim? Imaginea altora - Cum suntem perceputi? De cine suntem vazuti negativ? Cum vrem sa fim perceputi si interpretati? Ce facem pentru o imagine externa favorabila?

palierele de investigare a imaginii sociale

eficacitatea organizaiei; locul, rolul i funciile organizaiei n societate; modul de ndeplinire a funciilor n situaii de criz; valorile, normele, simbolurile, climatul intern al organizaiei; capacitatea organizaiei de a corela dinamic resursele cu scopul asumat, pe baza unei concepii moderne de organizare i funcionare; activitatea extern/internaional a organizaiei; aciunile derivate din tranziia politico-economic i social a structurilor statului romn;implicarea organizaiei n viaa societii romneti; nivelul de reprezentare a organizaiei n structurile de decizie administrative i politice; aciuni desfurate de organizaie pentru materializarea relaiilor cu partenerii sociali.

Elemente de interes la nivelul instituiilor

Scopul aciunilor Legalitatea Aciunea social Relaiile cu publicul Transparena Personalitile Finanarea

Instituii de nvmnt/ Elemente de interes

instituiile cadrul legislativ statutul cadrelor didactice vs codul Muncii programe de nvmnt nvmnt de stat vs nvmnt privat evoluia sistemului n raport cu ,,comanda social corpul profesoral elevii/studenii viaa campusurilor

Instituii de nvmnt / Elemente de interes

conflicte, greve, revendicri, prinii, nvmntul minoritilor (naionale, rasiale), relaiile sistemului cu alte structuri (guvernul/parlamentul,biserica, instituiile culturale, Primria, Poliia) dinamica profesional-tiinific (congrese, simpozioane, sesiuni de comunicri, dezbateri); autonomia universitar; dinamica administrativ (cldiri, dotri); sponsorizri;

caliti ale unei tiri

noutatea; impactul alegerea informaiilor se face n raport cu consecinele pe care faptele respective le au sau le pot avea asupra publicului; proximitatea; amploarea numrul participanior este perceput ca un indice al importanei

caliti ale unei tiri

proeminena singurele ntmplri cu puini eroi care atrag atenia publicului sunt cele care implic personaliti ale lumii culturale, politice, sportive, economice etc.; unicitatea; conflictualitatea; interesul uman acest criteriu poate fi perceput ca o sintez a tuturor celorlali factori care asigur calitatea de tire a unei informaii; familiaritatea tirile trebuie s se refere la lucruri pe care oamenii le cunosc i le neleg; valoarea educaional; dinamismul; concreteea; contextul de actualitate.

O stire
Care prezint elemente de interes clare Este de calitate Satisface condiiile legilor proximitii (spaiale, temporale, sociale, psihoafective) Poate prezenta , n situaia reflectrii negative, elementele de debut ale unei crize de imagine, sau ale adncirii acesteia

Imaginea dorita imaginea dezirabila

imagine dorita exprimat aceea care se face publica si se incearca a fi promovata imagine dorita ascunsa aceea nemarturisita, uneori foarte diferita de imaginea promovata atat la nivel individual, cat si la nivel de grup exista dorinte care nu vor fi niciodata indeplinite pentru ca nu corespund cu realitatea

imagine dorita
in multe cazuri imaginea de sine este o imagine idealizata, conforma cu o serie de dorinte profunde Oamenii tind sa reflecteze nu numai asupra Eurilor actuale, ci si asupra Eurilor posibile ceea ce ei ar putea, le-ar placea ori se tem ca ar putea sa devina in viitor Conceptiile despre Eurile posibile ne furnizeaza schite imaginare ale telurilor si planurilor noastre viitoare

existenta unei diferente intre dorinta si realitate

neobservarea unei astfel de discrepante intre dorinta si realitate duce la erodarea imaginii, la scaderea performantelor la aparitia starii de frustrare, instaurarea situatiei de criza constientizarea si recunoasterea problemei reprezinta o mare parte din solutia cautata

Elemente care concura la formarea unei imagini

Imaginea organizaiei este un cumul de imagini care au la baza mai multe perceptii procese prin care oamenii ajung sa se inteleaga atat pe ei insisi, cat si unii pe ceilalti autoimaginea - imaginea despre sine - reprezentarea pe care si-o face fiecare despre ceea ce este, despre aspectele sale pozitive, despre punctele slabe pe care le are, despre comportamentele sale previzibile, despre gusturile si posibilitatile sale - autocunoastere - autoperceptie - autoevaluare

imaginea publica (imaginea sociala)

imaginea celorlalti despre tine/grup imaginea celorlalti autoimagine influenteaza toate tipurile de comunicare sociala prin filtrarea informatiilor si orientarea perceptiilor contribuie la formarea atitudinilor si a comportamentului determina stabilitatea si sensul reprezentarii, atat pozitiva, cat si negativa.

elementele care concura la formarea imaginii

Autoimaginea
In cazul grupurilor autoimaginea unui grup se constituie din imaginile despre sine (sinele perceput in forma sa colectiva) care sunt componente ale apartenentei la organizatie si presupun comparatii, imbogatire prin imaginea despre altul si prin elementele imaginii noastre din perspectiva altuia. Ele implica aderarea la valorile organizationale (miturile si credintele, simbolurile, ceremonialurile si ritualuri, limbajul specific, sistemul de valori si norme) si constientizarea importantei elementelor de identitate a organizatiei (scopul organizational,obiectivele, structura, personalul organizatiei, cultura organizationala)

autoimaginea
este o perceptie rezultata din orizontul de asteptare al performarii personale/de grup este influentata, direct proportional, de ateptri este o reflectare a coeficientului de inteligenta si a nivelului de instruire

Imaginea publica
Ansamblul criteriilor si regulilor si interpretarilor implicite, care se formeaza de-a lungul timpului, mostenite si transmise prin traditie si cultura, modificate si imbogatite succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de grup, in functie de context, in modalitati care nu pot fi transparente pentru oamenii implicati

Elementele de identitate ale unei organizatii

- scopul organizational reprezinta insasi

ratiunea constituirii si existentei organizatiei. - obiectivele organizatiei traducerea in practica a scopului general; - structura organizationala; - personalul organizatiei calitatea oamenilor determina calitatea organizatiei; - cultura organizationala mituri, credinte, simboluri, ceremonialuri si ritualuri, limbaj specific, sistem de valori si norme care orienteaza comportamentul

imaginea celorlalti despre autoimagine

Disonanta cognitiv ne percepem diferit fata de perceptia celorlalti Influenta autoperceptiei pozitive asupra celorlalti - autoimaginea unui individ/grup este la superlativ si foarte bine conturata, pana la urma parerea celor din jur va converge in aceeasi directie

Cultura organizationala
element comun pentru autoperceptie si imaginea sociala Cultura organizationala reprezinta un sistem complex de simboluri, eroi, ritualuri si ceremonii norme si atitudini, reguli ale jocului, filozofia si valorile, impartasite, mai mult sau mai putin, de toti membrii organizatiei, care influenteaza comportamentul acestora

efecte
Cultura organizationala reprezinta un factor de succes sau un factor de esec pentru organizatie poate contribui la succes prin faptul ca participa la supravietuirea organizatiei si a grupurilor de salariati, la adaptarea organizatiei contextului spatial si temporal al mediului ambiant si la realizarea integrarii interne a salariatilor

efecte
Modul in care cultura influenteaza performantele organizatiei depinde de asemanarea cu mediul exogen in care aceasta acioneaz Stabilitatea sau instabilitatea mediului induc elemente particulare de tipul reactiilor imediate sau pe termen mediu pe care trebuie sa le manifeste organizatia

Cultura organizationala
influenteaza in mod direct deciziile si actiunile managerilor, chiar si perceptiile si modul lor de a gandi, prin sugerarea cailor sau modalitatilor de actiune corecte si adecvate contextului Un puternic instrument strategic, folosit pentru a orienta toate unitatile si toti oamenii catre teluri comune, pentru a mobiliza initiativa salariatilor, a asigura loialitatea si a usura comunicarea

evaluarea nivelului in care o organizatie apreciaza urmatoarele

1. Initiativa individuala, gradul de responsabilitate, libertate si independenta de care se bucura indivizii; 2. Toleranta data de risc, gradul in care salariatii sunt incurajati sa fie aserivi, inovativi si asumarea riscului; 3. Directia, gradul in care organizatia creaza obiective clare si performanta asteptata, scontata; 4. Integrarea, gradul in care unitatile din organizatii sunt incurajate sa opereze si sa actioneze intr-o maniera coordonata; 5. Sprijinul managementului, gradul la care managerii prevad comunicare clara, asistenta si sprijin pentru subordonatii lor;

6. Controlul numarului de reguli si reglementari si cantitatea supravegherii directe care este folosita pentru a supraveghea si controla comportarea salariatului; 7. Identitatea, gradul in care membrii se identifica cu organizatia ca un intreg mai mult decat cu propriul lor grup de munca sau domeniul experientei profesionale; 8. Sistemul de recompensare, gradul in care alocatiile de recompensare sunt bazate pe criteriile de performanta ale salariatilor, in contrast cu vechimea, favoritismul etc.; 9. Toleranta conflictului, gradul in care salariatii sunt incurajati sa rezolve conflictele si sa fie deschisi la critica; 10. Modelele de comunicare, gradul in care comunicatiile organizationale sunt restrictionate la autoritatea ierarhiei formale.

Leadership-ul
Managementul este legat de desfasurarea eficienta a unor activitati complexe, intr-un context dat. Leadership-ul este, spre deosebire de management, legat de procesul de schimbare

Identificarea profilului de imagine

Erodarea imaginii Criza de imagine

Alterarea imaginii sociale a organizatiilor se datoreaza, in primul rand, erodarii proceselor care au loc in interiorul lor credibilitatii diferitelor componenete organizationale indeosebi a componentelor cele mai vizibile erodarea poate fi si o consecinta a gestionarii defectuoase a imaginii organizatiilor

Pentru a evita erodarea imaginii

Discutie. Putem defini criza de imagine?

definitie
Criza de imagine este acel stadiu de deteriorare a gradului de notorietate, a reputatiei si increderii publice ce pune in pericol functionarea sau existenta unei organizatii

Cauzele care pot genera aparitia unei crize de imagine

incapacitatea organizatiei de a-si crea si gestiona o identitate puternica, relevanta atat in interior, cat si in cadrul extraorganizational; lipsa de preocupare a managementului pentru promovarea si gestionarea unei imagini coerente; imposibilitatea organizatiei de a avea control total asupra mesajelor care creaza vizibilitatea in spatiul public incapacitatea organizatiei de a asigura o imagine coerenta, credibila si stabila prin compatibilizarea mesajelor

Caracteristicile crizei de imagine

nu apare brusc se suprapune si este determinata de o criza de identitate specifica culturii organizationale este mai greu de identificat, pana la manifestarea maxima efectele se manifesta pe termen lung

Efectele crizei de imagine

inducerea in mentalul colectiv a unor elemente generatoare de atitudini negative, cu mari implicatii in functionarea de ansamblu a acestora: - aparitia neincrederii in managementul organizatiei; demoralizarea personalului organizatiei; - slabirea coeziunii interne si aparitia tendintelor centrifuge; - slabirea disciplinei organizatorice; - diminuarea responsabilitatilor si discernamantului personalului

criza de imagine
poate declansa o criza organizationala poate afecta credibilitatea, legitimitatea si dezvoltarea intregii ramuri sau a domeniului de activitate; poate schimba sensul misiunii strategice a unei organizatii in perceptia publica; afecteaza cultura organizationala si latura psihologica a salariatilor si beneficiarilor

exercitiu
Construiti profilul de imagine al organizaiei dv.

Indicatorii de imagine
Eficacitatea organizaiei
concepia modern de organizare; cifr de afaceri semnificativ; profit substanial; poziie bine definit pe segmentul de pia specific; politic activ de investiii; adaptare la climatul social-politic; adaptare la climatul economic; resurse financiare suficiente; resurse materiale suficiente; resurse de personal suficiente; starea moral bun a angajailor; protecia social corespunztoare a angajailor

Competena managerilor
profesionalism ridicat; experien semnificativ; moralitate ireproabil; capacitate real de gestionare a crizelor; transparena actului decizional n condiiile legii; politic de personal coerent.

Competena/abilitile personalului
nivel corespunztor de calificare profesional; corectitudine indubitabil; experien profesional semnificativ; profesionalism ridicat n exercitarea atribuiilor.

 participarea la nlturarea efectelor unor calamiti naturale; participarea la aciuni umanitare; sponsorizarea unor aciuni culturale; sponsorizarea unor aciuni sportive; sprijinirea unor activiti ale organelor locale.

Implicarea n societate/relaiile cu comunitatea

Relaia dintre imaginea ideal i imaginea dezirabil

structura imaginii dezirabile trebuie s in cont de imaginea ideal pentru a-i asigura corespondena cu orizontul de ateptare al publicului int Dimensiunile dezirabile proiectate trebuie s conin o marj de aciune

Exemplu dimensiunile de imagine ale unui actor politic(dup ANALIZA IMAGINII ORGANIZAIILOR Halic i Chiciudean)
Indicatorul de imagine /Semnificaia Asumarea funciei Cum intr actorul politic n sarcin; acest indicator de imagine vizeaz aspectele legate de atribuiile funcionale i reprezint elementul de specificitate. Dimensiunea politic Care este activitatea n cadrul partidului/n domeniul politic; indicatorul se refer ndeosebi la calitatea prestaiei actorului politic analizat.

Exemplu
Dimensiunea profesional Care este pregtirea profesional a actorului politic analizat; indicatorul vizeaz ndeosebi antecedentele profesionale care pot furniza elemente de competen n anumite domenii. Dimensiunea uman Ce caliti umane are actorul politic; indicatorul se refer exclusiv la viaa personal a acestuia, fcnd abstracie de elementele care faciliteaz prestaia politic sau asumarea funciei