REGELE CAROL

I AL ROMÂNIEI  
CÂND ȘI UNDE S-A
NĂSCUT REGELE CAROL I
?
Carol s-a nascut la Sigmaringen, in ziua de 20
aprilie 1939, fiind al doilea fiu al Principelui Carol
Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si al sotiei
sale, Josefina. 
FAMILIA REGELUI
Familia sa, Hohenzollern-Sigmaringen era o ramură a marii familii de Hohenzollern care conducea
Prusia, prin regele Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al
Prusiei şi un personaj influent în Berlin. Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu
Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte. În 1866, împăratul
Napoleon al III-lea, cel mai important lider european al momentului, şi-a exprimat satisfacţia că
la Bucureşti va domni o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac.
Când a fost ales Principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform constituției
române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine
română. În 1869, principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi
o mireasă.
A întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, pe care a văzut-o „harnică, iubitoare de oameni, cultă
și talentată”. După o convorbire care nu a ținut mai mult de o oră, prințul a cerut-o de soție și în
aceeași zi s-a întors ca logodnic al ei. În final, s-a căsătorit cu Elisabeta de Neuwied la 3
noiembrie 1869.
Relația  lor a fost una dintre cele mai
puțin potrivite, el fiind un bărbat rece și
calculat, iar ea o visătoare notorie. Au
avut doar un copil, principesa Maria,
născută pe 8 septembrie 1870 și decedată
pe 9 aprilie 1874. Aceasta a dus la o
înstrăinare a celor doi membri ai cuplului
regal, Elisabeta nereușind să-și revină
complet din trauma pierderii unicului
copil.
Spre sfârșitul vieții lor, Carol și
Elisabeta au reușit să găsească o
modalitate de a se înțelege reciproc și au
fost descriși ca fiind buni prieteni, deși
regina considera, de manieră evident
naivă, ca o formă republicană de
guvernare, îndepărtând regii și împărații
de la putere, ar scuti națiunile de
indolența și corupția conductorilor
 Dupa terminarea cursurilor
CE CURSURI A secundare, Carol a urmat
URMAT  scoala de cadeti din Munster,
iar apoi, in 1857, scoala de
REGELE? artilerie de geniu din Berlin.
 El a venit în România la cererea autorităților de la
București, mai precis a Locotenenței Domnești.
Alcătuită din conservatorul moldovean Lascăr
Catargiu, liberalul muntean Nicolae Golescu și
DE CE A VENIT colonelul Nicolae Haralambie, această regență
CAROL I ÎN conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan
Cuza la 11 februarie 1866. Domnitorul Unirii
ROMÂNIA ? Principatelor devenise autoritar, se înconjurase de o
camarilă coruptă și încerca să întemeieze o dinastie
personală, ceea ce era contrar cererii românilor
exprimate în Adunările Ad-Hoc din 1857-1858, de a
avea în frunte un monarh constituțional din Europa
Occidentală.
VIAȚA POLITICĂ A
REGELUI
Ce s-a întâmplat cu relațiile dintre
Carol I și guvernul liberalilor
radicali?
În anul 1868, guvernul liberalilor radicali a fost silit să se
retragă de la putere din cauza diferendelor puternice cu
Domnitorul Carol. Radicalii își manifestaseră opoziția față de
planurile lui Carol de reorganizare a armatei și de construcție a
căilor ferate și aveau intenția de a transforma tronul într-un
simplu instrument al politicii lor interne.
Relațiile dintre Carol
și conducătorii radicali și
moderați s-au deteriorat atât
de mult încât spre toamna
anului 1870, acesta intenționa
să abdice. . Într-o scrisoare
publicată
anonim în Ausburger Zeitung  Venirea conservatorilor la putere a condus la sfârșitul instabilității
din 27 ianuarie 1871,
Domnitorul îi acuza pe
liberali care, consemna
el, fuseseră educați în
străinătate, de faptul că
aplicau acasă,
fără discernământ, ideile
politice și sociale, aflate în
Europa Occidentală.
CE S-A ÎNTÂMPLAT DUPĂ
VENIREA CONSERVATORILOR
LA PUTERE ?
guvernamentale, iar Carol și-a recăpătat încrederea în capacitatea sa de
a domni și a renunțat la gândurile de abdicare. Sub președinția lui
Lascăr Catargiu, conservatorii au condus neîntrerupt între 1871 și
1876, cea mai lungă perioadă de guvernare de până atunci. Guvernul
conservator al lui Titu Maiorescu a dus România în cel de al doilea
război balcanic, iar prin pacea semnată la București la 10 august 1913,
Bulgaria a fost obligată să renunțe la majoritatea teritoriilor pe care le
dobândise în primul război balcanic și a cedat Dobrogea de Sud
României, recunoscând linia Turtucaia-Balcic drept noua frontieră între
cele două țări.
În aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nouă Cameră a Deputaților ce urma să fie
și Adunare Constituantă, iar noua Adunare și-a început lucrările la 10 mai 1866. Între
14 și 20 aprilie 1866 s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobată alegerea lui
Carol ca domn al României.
Imediat după sosirea în țară, parlamentul României a adoptat la 29 iunie1866
prima constituție a țării cu votul unanim al celor 91 de deputați din Adunarea
Electivă,[ una dintre cele mai avansate constituții ale timpului, aceasta fiind inspirată
din constituția Belgiei, care dobândise independența din 1831. Constituția din 1866 îi
conferă domnului României dreptul de a numi titularii tuturor funcțiilor publice, de a
conferi gradele militare, de a comanda armata, de a bate monedă, de a sancționa
legile sau de a le refuza semnarea, de a amnistia condamnați sau de a le comuta
pedepsele. Aceasta era liberală, însă nu și democratică.[ Constituția a permis
dezvoltarea și modernizarea țării. S-a decis ca aceasta să ignore dependența curentă a
țării de Imperiul Otoman , acțiune care s-a constituit într-un prim pas spre
independență.

PRIMA CONSTITUȚIE A
ROMÎNIEI
CUM S-A TERMINAT
DOMNIA REGELUI CAROL I?
Domnia îndelungată a lui Carol a ajutat dezvoltarea rapidă a statului român. Statul însuși
însă – sub domnia lui Carol s-a dezvoltat într-un mod în care administrația era una
coruptă și ineficientă, iar puterea marilor proprietari de pământ – care-l siliseră să abdice
pe Alexandru Ioan Cuza rămăsese intactă.
Spre sfârșitul domniei sale și începutul Primului Război Mondial, Regele dorea să intre
în război de partea Puterilor Centrale, în timp ce opinia publică era de partea Antantei.
Carol a semnat un tratat secret în 1883, care lega România de Tripla Alianță și, deși
tratatul trebuia activat doar în cazul în care Rusia imperialistă ar fi atacat unul dintre
membrii tratatului, Carol era convins că cel mai onorabil ar fi fost intrarea în război de
partea Imperiului German. În 21 iulie / 3 august 1914 a fost convocată o întrunire de
urgență a Consiliului de Coroană unde Carol le-a comunicat acestora existența tratatului
și și-a exprimat dorința sa. A întâmpinat o opoziție fermă din partea majorității
membrilor Consiliului de Coroană. Carol I moare pe 27 septembrie/10 octombrie 1914. 
ȘTIAȚI CĂ...
1. Carol I a ajuns în România cu un paşaport fals,
călătorind deghizat ca om de afaceri. A recurs la
această metodă pentru că la acea vreme între Austria
şi Germania era o relaţie tensionată şi el era nevoit să
treacă prin Austria pentru a ajunge în România.
 2. Când a sosit la Bucureşti, Carol I şi-a rostit
jurământul în limba franceză pentru că nu ştia nici un
cuvânt în limba română. „Jur de a fi credincios
legilor țării, de a păstra religiunea României precum
și întegritatea teritoriului ei, și de a domni ca domn
constituțional”, a spus Carol. 
3. Soția sa, Regina Elisabeta, îl
caracteriza ca „o persoană care își poartă
coroana și în somn”. 
4. În timpul unei bătăli cu otomanii la
Vidin, Carol I a rostit o propoziţie
celebră la prima lovitură românească de
tun: „Asta-i muzica ce-mi place”.
 5. Se spune că a murit pe 10 octombrie
1914 din cauza unei supărări după ce a
fost pus să aleagă de partea cui să intre
România în primul război mondial: de
partea Germaniei, ţara sa de origine însă
împotriva voinţei consiliului şi
intereselor naţionale, sau împotriva ţării
sale de origine. Decizia pentru Carol a
fost cu atât mai grea cu cât acesta
semnase în secret un tratat în 1883 care
lega România de Tripla Alianţă.
T