Sunteți pe pagina 1din 8

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU SARCINĂ


PATOLOGICĂ

ÎNDRUMĂTOR: As. Med. Dr. DINESCU SORIN


ABSOLVENT: CRĂCIUN MARA-GABRIELA
• MOTIVAȚIE
• Mi-am ales această temă deoarece sunt mamă a doua fete . Prima sarcină a fost una foarte usoara și fără
nici un fel de probleme ,insă a doua a fost foarte grea și stresantă deoarece in saptămâna a 12-a de
sarcină ,la recomandarea medicului am efecuat testele serologice cu ajutorul cărora sunt detectați anticorpii
IgM și IgG ,în urma cărora valorile IgM au ieșit crescute si am fost diagnosticată cu Toxoplasmoza
gondii(O boală infecțioasă determinată de un parazit intracelular din genul Toxoplasma ,care are predilecție
pentru sistemul nervos central: neuroni,microglii,retina,precum și pentru celulele aparținâd sistemului
reticuloendoterial).
• Primul trimestru - Fondul esenţial al patologiilor din primul trimestru îl constituie
riscurile de naştere falsă, sarcinile extrauterine şi complicarea sarcinilor cu vărsături
incoercibile. Ameninţările de naştere falsă se traduc prin dureri pelviene şi prin
sângerări vaginale. Dacă ecografia nu evidenţiază afectări ireversibile ale oului (oprirea
dezvoltării, dezlipirea, ou transparent), un tratament hormonal cu progesteron,
asociat cu odihnă, permite uneori ca sarcina să-şi continue cursul. La începutul
gestaţiei, sarcină extrauterină, în care oul este implantat în afara uterului, prezintă o
reală gravitate cu riscul ei de ruptură tubara; tratamentul ei este de cele mai multe ori
chirurgical şi constă în ablaţia oului şi, uneori, a trompei deteriorate. Vărsăturile
incoercibile provocate de modificările hormonale pot, de asemenea, să marcheze
acest prim trimestru. odihnă, un tratament antiemetic (împotriva vărsăturilor), postul
- urmat de reintroducerea prudentă a alimentaţiei - sunt de cele mai multe ori eficace.
Spitalizarea poate fi necesară. În sfârşit, în cursul acestui trimestru, rubeola sau
toxoplasmoza, dacă afectează puţin sănătatea mamei, pot fi foarte grave pentru făt.
Al doilea trimestru - Ameninţarea de naştere prematură reprezintă principala patologie a celui de
al doilea trimestru, dar ea se mai prelungeşte şi în al treilea trimestru. Ea se traduce prin
contracţii uterine nedureroase care modifică treptat colul uterin. Cea mai bună metodă de
tratament a ameninţării de naştere prematură este odihna însoţită, dacă este nevoie, de
tratamente care micşorează sau opresc contracţiile uterine. O naştere se numeşte prematură
dacă survine înainte de 37 săptămâni de amenoree. În cursul celui de al doilea trimestru, se
întâmpla uneori că apariţia contracţiilor să antreneze o beanta a colului uterin, descoperită cu
ocazia unui examen. Atunci se efectuează, între a 12-a şi a 21-a săptămâna de amenoree un
serclaj al colului uterin.
• Al treilea trimestru - În cursul celui de al treilea trimestru, diferite boli ale mamei pot complica o
sarcină: anemia, toxemia gravidica, infecţiile urinare şi renale. Mai pot interveni cauze legate de fat:
un exces al dezvoltării (macrosomie fetală) sau o întârziere a creşterii intrauterine, un exces de
lichid amniotic (hidramnios) sau o insuficiență a acestuia (oligoamnios). Inserţiile anormale ale
placentei, de exemplu placenta praevia, sunt, de asemenea, factori de risc din cauza hemoragiilor
pe care le produc. În sfârşit, constatarea în uter a malformaţiilor 5 fetale compatibile cu viaţa şi care
permit continuarea cursului sarcinii necesita şi ele o supraveghere crescută.
• ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU SARCINĂ PATOLOGICĂ

• Procesul de îngrijire în sarcina patologică implică mai multe etape și acțiuni importante pentru asigurarea
siguranței și bunăstării mamei și a fătului. Iată o descriere a procesului de îngrijire în sarcina patologică:
• 1. Evaluarea inițială: În această etapă, se efectuează o evaluare detaliată a stării generale a pacientei,
antecedentelor medicale și obstetricale, precum și a simptomelor și semnelor prezente. Se pot efectua
examinări fizice și investigații paraclinice pentru a obține informații suplimentare.
• 2. Diagnostic și planificare: Pe baza evaluării inițiale, se stabilește diagnosticul sarcinii patologice și se
elaborează un plan de îngrijire individualizat. Acest plan poate include medicamente, intervenții și
investigații suplimentare.
• 3. Monitorizare și gestionare: În timpul sarcinii patologice, pacienta este monitorizată îndeaproape pentru
a detecta orice semn de deteriorare a stării sale. Aceasta poate include monitorizarea constantă a
semnelor vitale, a stării fătului, a nivelurilor de laborator și a simptomelor specifice afecțiunii. Gestionarea
simptomelor și a complicațiilor se face conform protocoalelor și ghidurilor medicale.
• 4. Educație și consiliere: Pacienta și familia să sunt informate despre afecțiunea sa,
riscurile și opțiunile de tratament. Educația include informații despre modificările
stilului de viață, regimul alimentar, administrarea medicamentelor și recunoașterea
semnelor de alarmă. Consilierea psihologică și emoțională sunt, de asemenea,
importante pentru a sprijini pacienta și familia în gestionarea stresului și incertitudinii.
• 5. Colaborare interdisciplinară: Îngrijirea în sarcina patologică implică colaborarea
strânsă între diferite specialități medicale, cum ar fi obstetricienii, asistenții medicali,
neonatologii, anesteziștii și alți profesioniști din domeniul sănătății. Ei lucrează
împreună pentru a asigura o îngrijire comprehensivă și coordonată.
• 6. Planificare nașterii: În funcție de afecțiunea specifică și de starea mamei și a fătului,
se va lua o decizie cu privire la momentul și modul nașterii. În unele cazuri, poate fi
necesară nașterea prin cezariană de urgență, în timp ce în alte situații, se poate opta
pentru inducerea nașterii sau monitorizarea atentă a stării până la termenul normal
de naștere.
• 7. Îngrijire postnatală: După naștere, pacienta va continua să primească îngrijire
postnatal
• CONCLUZII
• Îngrijirea pacientei cu sarcină patologică este un aspect esențial al medicinei perinatale și necesită o abordare atentă și
specializată. Concluziile referitoare la îngrijirea acestei categorii de paciente pot fi sumarizate astfel:
• Monitorizarea continuă: Pacientele cu sarcină patologică necesită o monitorizare atentă și constantă a stării de sănătate a
mamei și a fătului. Acest lucru poate implica teste și analize regulate, precum ecografii, monitorizarea ritmului cardiac fetal,
măsurarea presiunii arteriale și analize de sânge specifice.
• Echipă medicală specializată: Îngrijirea unei sarcini patologice implică o abordare multidisciplinară, cu implicarea medicilor
obstetricieni, perinatologi, neonatologi și alți specialiști, în funcție de caz. Colaborarea eficientă dintre membrii echipei
medicale este esențială pentru a asigura un plan de tratament adecvat și coordonat.
• Evaluarea riscurilor și beneficiilor: În funcție de tipul și gravitatea afecțiunii, se va evalua constant riscul pentru sănătatea
mamei și a fătului în comparație cu beneficiile posibile ale intervențiilor medicale. Această evaluare va ajuta la luarea
deciziilor privind tratamentul și managementul sarcinii.
• Planificarea nașterii: Pentru cazurile în care continuarea sarcinii prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea mamei sau a
fătului, poate fi necesară planificarea nașterii premature sau prin cezariană. Decizia privind momentul și modalitatea
nașterii va fi luată în funcție de starea de sănătate a pacientei și de condiția fătului.
• Consilierea și suportul emoțional: Pacientele cu sarcină patologică pot experimenta anxietate și stres semnificativ din cauza
situației lor medicale. Oferirea de consiliere și suport emoțional este deosebit de importantă pentru a le ajuta să facă față
acestor provocări.
• Educația pacientei: Informarea pacientelor cu privire la afecțiunea lor și opțiunile de tratament este esențială pentru a le
ajuta să ia decizii informate și să fie implicate activ în propriul proces de îngrijire.
• Abordarea personalizată: Fiecare caz de sarcină patologică este unic, de aceea este important ca îngrijirea să fie
personalizată și adaptată nevoilor și condițiilor specifice ale fiecărei paciente.
• În concluzie, sarcina patologică reprezintă o situație medicală complexă și necesită o îngrijire specializată, implicând o echipă
medicală bine coordonată și o atenție deosebită acordată stării de sănătate a mamei și a fătului. Prin monitorizare continuă,
evaluarea riscurilor și beneficiilor, și prin abordarea personalizată a fiecărui caz, se poate asigura cel mai bun management
posibil al sarcinii patologice, cu scopul de a obține rezultate pozitive pentru sănătatea mamei și a copilului.

S-ar putea să vă placă și