07,00,0,Diagnosticul

sarcinii

07,01, Definiţie
07,02, Diagnosticul clinic
1) Diagnosticul în prima ½ sarcinii
a) Semne subiective
b) Semne obiective (inspecţia, palparea
examenul genital)
2) Diagnosticul paraclinic:
1) Laborator
2) Radiologie
3) Echografie
07,04, Diagnosticul diferenţial
07,05, Stabilirea vârstei sarcinii
07,01,a1a,
Definiţia

Starea de gestaţie (sarcină, graviditate)

produce în organismul femeii
numeroase şi importante modificări
morfofunctionale.
Aceste modificări se manifestă variat şi
succesiv.
 07,01,a2,
tabloul general al
semnelor

Starea de gestaţie
(sarcină, graviditate)
produce în organismul
femeii numeroase şi
importante modificări
morfofunctionale.
Aceste modificări se
manifestă variat şi
succesiv.
0701,0,a2,Definiţia

Diagnosticul de sarcină se bazează pe:

1) Diagnosticul clinic, care cuprinde:
a) Semnele clinice subiective obţinute din
anameneză
b) Semne obiective obţinute prin inspecţie,
palpare, examen genital
2) Diagnosticul paraclinic realizat de:
1) Laborator
2) Radiologie
3) Echografie
0702,0,0,Diagnosticul clinic al sarcinii

In prima jumãtate a sarcinii, semnele clinice (subiective

si obiective) sunt;
-incerte;
-nesigure;
-de prezumptie.

2) In a doua jumãtate a sarcinii semnele clinice

(subiective, dar mai ales cele obiective) sunt:
-sigure;
-de certitudine.
0702,1,a1a1,Diagnosticul sarcinii în

prima jumătate, semne subiective

1) Amenoreea =suprimarea
menstruaţiei=amenoreea fiziologică, care
trebuie deosebită de amenoreea patologicã
 0702,1,a1a,Diagnosticul sarcinii în

prima jumătate, semne subiective

1) Amenoreea =suprimarea
menstruaţiei=amenoreea fiziologică,
care trebuie deosebită de amenoreea
patologicã
 0702,1,a2a1,
Diagnosticul sarcinii în
prima jumătate, semne
subiective

2) Tulburări digestive – sunt

numeroase:
- Lipsa de apetit
- Apetit exagerat
- Sialoreea
- Greaţa
- Vărsături
- Constipaţie
- Meteonism
 0702,1,a2a2,
Diagnosticul sarcinii în
prima jumătate, semne
subiective, gingivita

2) Tulburări digestive – sunt numeroase:

- Lipsa de apetit
- Apetit exagerat
- Sialoreea
- Greaţa
- Vărsături
- Constipaţie
- Meteonism
 0702,1,a2a3,
Diagnosticul sarcinii în
prima jumătate, semne
subiective, epulis

2) Tulburări digestive – sunt numeroase:

- Lipsa de apetit
- Apetit exagerat
- Sialoreea
- Greaţa
- Vărsături
- Constipaţie
- Meteonism
0702,1,a3a1,
Semne
subiective

3) Tulburări nervoase:
- labilitate afectivă
- astenie
- adinamie
- somnolenţă
4) Tulburări ale vezicii urinare:
-polakurie, disurie
5) Tulburări ale glandelor mamare:
- tensiune în glandele mamare
- chiar mastodinie
 0702,1,a3a2,
Semne subiective:

creşterea în greutate

1) În trimestrul întâi la sarcinii creşterea în greutate

este, în medie, cu 0,5 kg pe lună, adică 3 luni ori
0,5 kg =1,5 kg. Excepţie fac gravidele cu vărsături
grave de sarcină.
2) În trimestrul doi al sarcinii, creşterea în greutate a
gravidei în medie, este de 1 kg pe lună adică l IV +
V+VI=1+1+1=3kg.
Trimestrul 1+2 = 1,5 kg+3 kg=4,5 kg, adică în 6 luni
jumătate din creşterea totală.
3) În trimestrul III al sarcinii, creşterea în greutate este,
în medie, cu 1,5 kg pe lună, adică l VII+VII+IX =
1,5+1,5+1,5= 4,5 kg.
Regula franceză ½ kg pe săptămână
 0702,1,a3a3,
creşterea în
greutate

Creşterea în greutate, în medie, pe

parcursul celor 9 luni (40 săptămâni
de amenoree=40 SA) este 9 kg.
Din cele 9 kg:
-fătul are……………….. 3,5 kg;
-lichidul amniotic…….. 0,5 kg;
-placenta………………. 0,5 kg
-iar uterul gravid……... 1,5 kg
------------------------------------------------
-Total ,,sarcină”..............6,0 kg
 0702,1,b1a1,Diagnosticul în prima
jumătate: semne obiective, cloasma

La inspecţie:
1) Cloasma gravidică sau
masca de sarcină este o
pigmentare a feţei, mai
ales în sezoanele cu
mult soare.
2) După naştere nu
dispare complet
pigmentarea feţei (decât
la ,,machiajul feminin”).
0702,1,b2a1,glandele mamare

2) Glandele mamare:
- areola mamară este
hiperpigmentată;
- se formează areola
secundară;
- areola, din profil, are
aspect de,,sticlă de
ceasornic”;
- tuberculi lui Montgomery;
- apare reţeaua venoasă
mamară a lui Haller
0702,1,b3a1,
Vergeturile
şi
pigmentarea
liniei albe

3) – vergeturile pe pielea abdomenului şi pe

coapse;
-la început sunt roze, apoi, devin violacee;
-după naştere se păstrează şi au aspect
violaceu.
4) Pigmentarea liniei albe (pe abdomen)
0702,1,b3a2,
3) – vergeturile pe pielea abdomenului şi pe
Vergeturile
coapse;
şi -la început sunt roze, apoi, devin violacee;
pigmentarea -după naştere se păstrea şi au aspect violaceu.
liniei albe
4) Pigmentarea liniei albe (pe abdomen)
0702,1,b4a1
,Examenul
clinic genital
1).Inspectia:
a).labiile mici prezintã o culoare violacee
(expresie a impregnatiei progesteronice) –
semnul clinic denumit al lui Jacquemier
(dupã francezi) sau al lui Chadwick (dupã
englezi);
b).examenul cu valve: epiteliul vaginal si al
exocolului este colorat violaceu (expresaie
a impregnatiei progesteronice). Secretia
vaginalã este abundentã (deseori prezintã
candidozã vulvo-vaginalã).
0702,1,b5a1a,
Tuseul vaginal

2).Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominalã.

In sarcinã vaginul, colul uterin, corpul uterin suferã modificãri
de consistentã, volum si formã specifice sarcinii.
a).Colul uterin este înmuiat, ramolit, (senzatia de “deget pe
buzã” sau “deget pe obraz”, iar în afara sarcinii el este
ferm, la palpare senzatia este de “vîrf al nasului”).
b).Istmul uterin este înmuiat.
c).Corpul uterin este cresut de volum si de consistentã
înmuiatã.
Deja putem concluziona:
Amenoree + uter mãrit de volum si înmuiat = sarcinã.
 0702,1,b5a1b,
Tuseul
vaginal

2).Tuseul vaginal combinat cu

palparea abdominalã.
In sarcinã vaginul, colul uterin,
corpul uterin suferã
modificãri de consistentã,
volum si formã specifice
sarcinii.
a).Colul uterin este înmuiat,
ramolit, (senzatia de “deget
pe buzã” sau “deget pe
obraz”, iar în afara sarcinii
el este ferm, la palpare
senzatia este de “vîrf al
nasului”).
b).Istmul uterin este înmuiat.
c).Corpul uterin este cresut de
volum si de consistentã
înmuiatã.
Deja putem concluziona:
Amenoree + uter mãrit de
volum si înmuiat = sarcinã.
0702,1,b5a1c,
Tuseul vaginal

Amenoree +
uter mãrit de volum
si
înmuiat
= sarcinã.
 0702,1,b6a1,Semnele clinice obiective de sarcinã

Se descriu mai multe semne:

1).Semnul lui Hegar = ramolirea istmului.
2).Semnul lui Mac Donald = semnul balamalei. Datoritã înmuierii
istmului, corpul uterin poate fi mobilizat fatã de colul uterin.
3).Semnul lui Holzapell = uterul este moale ca o “pastã” si poate
“sta în palma suprasimfizarã” (uterul negravid “fuge ca un
sîmbure de cireasã”).
4).Semnul lui Noble-Budin = fundurile de sac vaginale sunt
“ocupate” de uterul gravid, care este crescut de volum si
“globulos”.
5).Semnul lui Piskacek = uterul este dezvoltat asimetric, cînd
sarcina se aflã într-un corn uterin, care este si “pãstos”.
6).Semnul lui Bonnaire = semnul untului, adicã uterul este moale,
pãstos si degetul care palpeazã “se înfundã ca ín unt”.
 0702,1,b6a2,Semnele clinice obiective de
sarcinã
Se descriu mai multe semne:
1).Semnul lui Hegar = ramolirea istmului.
 0702,1,b6a4a,Semnele clinice obiective de sarcinã

4).Semnul lui Noble-Budin = fundurile de sac vaginale

sunt “ocupate” de uterul gravid, care este crescut
de volum si “globulos”.
 0702,1,b6a4b,Semnele clinice obiective de sarcinã

4).Semnul lui Noble-Budin = fundurile de sac vaginale

sunt “ocupate” de uterul gravid, care este crescut
de volum si “globulos”.
 0702,1,b6a5a,Semnele clinice obiective de sarcinã

5).Semnul lui Piskacek = uterul este dezvoltat

asimetric, cînd sarcina se aflã într-un corn
uterin, care este si “pãstos”.
 0702,1,b7a
1,Volumul
uterului

Uterul gravid creste si din organ pelvian devine organ

abdominal.
1).In luna I-a etse cât o mandarinã (ou de gâinã).
2).In luna II-a este cãt un pumn de femeie (ou de gîscã).
3).In luna III-a este cât un pumn de bãrbat si fundul uterului este
la ½ distantã pubo-ombilicalã.
4).La luna IV-a fundul uterului este la 1-1½ degete sub ombilic.
5).La luna V-a fundul uterului este la nivelul ombilicului.
6).La luna VI-a fundul uterului este la 2 degete supraombilical.
7).La luna VII-a fundul uterului este la ½ distantã xifo-ombilicalã.
8).La luna VIII-a fundul uterului este la1-2 degete sub xifoid.
La 8½ uterul atige cea mai înaltã pozitie, adicã pînã la nivelul
xifoidului.
9).La luna IX-a fundul uterului este la 1-1½ degete sub xifoid.
0702,1,b7a2,Volumul
uterului
Uterul gravid creste si din organ pelvian
devine organ abdominal.
1).In luna I-a etse cît o mandarinã (ou de
gâinã).
2).In luna II-a este cã un pumn de femeie
(ou de gîscã).
3).In luna III-a este cít un pumn de bãrbat si
fundul uterului este la ½ diastantã
pubo-ombilicalã.
4).La luna IV-a fundul uteruli este la 1-1½
degete sub ombilic.
5).La luna V-a fundul uterului este la
nivelul ombilicului.
6).La luna VI-a fundul uterului este la 2
degete supraombilical.
7).La luna VII-a fundul uterului este la ½
distantã xifo-ombilicalã.
8).La luna VIII-a fundul uterului este la1-2
degete sub xifoid.
La 8½ uterul atige cea mai înaltã pozitie,
adicã pînã la nivelul xifoidului.
9).La luna IX-a fundul uterului este la 1-1½
degete sub xifoid.
0702,1,b7a3,Volumul uterului

Uterul gravid creste si din organ pelvian

devine organ abdominal.
1).In luna I-a etse cît o mandarinã (ou de
gâinã).
2).In luna II-a este cã un pumn de femeie
(ou de gîscã).
3).In luna III-a este cít un pumn de bãrbat si
fundul uterului este la ½ diastantã
pubo-ombilicalã.
4).La luna IV-a fundul uteruli este la 1-1½
degete sub ombilic.
5).La luna V-a fundul uterului este la
nivelul ombilicului.
6).La luna VI-a fundul uterului este la 2
degete supraombilical.
7).La luna VII-a fundul uterului este la ½
distantã xifo-ombilicalã.
8).La luna VIII-a fundul uterului este la1-2
degete sub xifoid.
La 8½ uterul atige cea mai înaltã pozitie,
adicã pînã la nivelul xifoidului.
9).La luna IX-a fundul uterului este la 1-1½
degete sub xifoid.
 0702,1,b7a4,Volumul uterului

Uterul gravid creste si din organ pelvian

devine organ abdominal.
1).In luna I-a etse cît o mandarinã (ou de
gâinã).
2).In luna II-a este cã un pumn de femeie
(ou de gîscã).
3).In luna III-a este cít un pumn de bãrbat si
fundul uterului este la ½ diastantã
pubo-ombilicalã.
4).La luna IV-a fundul uteruli este la 1-1½
degete sub ombilic.
5).La luna V-a fundul uterului este la
nivelul ombilicului.
6).La luna VI-a fundul uterului este la 2
degete supraombilical.
7).La luna VII-a fundul uterului este la ½
distantã xifo-ombilicalã.
8).La luna VIII-a fundul uterului este la1-2
degete sub xifoid.
La 8½ uterul atige cea mai înaltã pozitie,
adicã pînã la nivelul xifoidului.
9).La luna IX-a fundul uterului este la 1-1½
degete sub xifoid.
0702,1,b8a1,Proba terapeuticã.

1).Proba lui Kaufmann.

Atunci cînd o pacientã prezintã o amenoree si nu suntem siguri cã este
gravidã (elemente clinice si paraclinice dubioase), se administreazã:
a).Progestron 25 mg per fiolã, o fiolã pe zi intramuscular (progestronul este
liposolubil, fiind disolvat în oleunm helianti = ulei de floarea soarelui),
timp de 6 zile (total 6 fiole).
Dacã nu este gravidã, si are o pregãtire estrogenicã, dupã3-6 zile apare
menstruatia.
Dacã nu vine menstruatia, între timp (6 + 6 = 12 zile) uterul creste si atunci
vom avea semne cline obiective de sarcinã: uterul crescut de volum,
moale, mobil, globulos,etc.
b).In prezent aceastã probã poate fi fãcutã cu utrogestan (produ Bessin-
Iscovesco, Paris, Franta).
Se administreazã 6 capsule pe zi (1 capsulã contine 100 mg. progestron
micronizat), timp de 5 zile, total 30 capsule (1 cutie). Interpretarea este
aceaiasi de la progesteronul injectabil.
2).Proba lui Reeb: pentru utere mai mari (fundul uterului aproape de
ombilic) se administreazã ocitocinã 2 UI intravenos, iar o mînã “stã pe
uter”.Dacã este sarcinã, uterul se contractã.
Astãzi avem probe de laborator si ecografie foarte bune, încît probele
terapeutice au devenit “istorie”.
 0702,2,a1a1,Diagnosticul sarcinii în a 2-a jumãtate.

1).Semnele sunt sigure, certe, de

certitudine, mai ales cele obiective.
2).In a doua jumãtate a sarcinii, semnele
subiective, deobicei cele neuro-
vegetative, se atenueazã.
3).Uterul gravid creste foarte mult în
volum.
4).Apar semne fetale de mare valoare si
care sunt specifice.
 0702,2,a1a2,Diagnosticul sarcinii în a 2-a jumãtate.

1).Semnele sunt
sigure, certe, de
certitudine, mai
ales cele obiective.
2).In a doua jumãtate
a sarcinii, semnele
subiective, de
obicei cele neuro-
vegetative, se
atenueazã.
3).Uterul gravid creste
foarte mult în
volum.
4).Apar semne fetale
de mare valoare si
care sunt specifice.
 0702,2,a1a3,Diagnosticul sarcinii în a 2-a jumãtate.

1).Miscãrile fetale active.

2).Balotarea.
3).Palparea = cei 5 timpi ai lui Leopold.
4).Bãtãile cordului fetal si frecventa
cordului fetal.
0702,2,a2a1,Miscãri fetale active.

1) Mişcările fetale active

Sunt receptate de gravidă în luna a IV-a (la
multipare) sau în luna a IV½ ( la primipare):
-neregulate;
-nedureroase;
-active (din partea fătului).
Se simte sub palma pusă pe abdomenul
gravidei.
Cu stetoscopul obstetrical sunt chiar ,,auzite”.
0702,2,b1a1,Balotarea

2a) Balotarea simplă şi dublă

0702,b2a0,Palparea.

2b) Palparea abdominală: se simt

elementele fetale.
Tehnica palpãrii cuprinde 5 timpi:
Timpul 1.Acomodarea, tonusul uterin;
Timpul 2.Fundul uterului;
Timpul 3.Continutul polului inferior;
Timpul 4.Continutul polului superior;
Timpul 5.Continutul flancurilor uterine.
0702,b2a1,Palparea.

Timpul 1.Acomodarea, tonusul uterin;

0702,b2a2,Palparea. Timpul 2.Fundul uterului;
0702,b2a3,Palparea. Timpul 3.Continutul polului inferior;
0702,b2a4,Palparea. Timpul 4.Continutul polului superior;
0702,b2a5,Palparea.

Timpul 5.Continutul
flancurilor uterine.
0702,b2a6,Palparea. Tehnica palpãrii cuprinde 5 timpi:
0702,2,c1a1,BCF-urile.

3).Bãtãile cordului fetal = BCF-urile.

a).Ascultatia bcf-urilor cu stetoscopul obstetrical,
dupã luna 5-a de sarcinã:
-se aud ca “tic-tac-ul unui ceasornic ascuns în
batistã”;
-120-140 pe minut;
-zgomotele sunt 2 cîte 2 cuplate;
-diagnosticul diferential al bcf-urilor se face cu:
-suflul aortei materne (60-70/minut);
-suflul funicular (120-140/minut);
-suflul placentar (ca “o rafalã de vînt prin
pãdure”);
-suflul arterei uterine (60-70/minut).
0702,2,c1a2,BCF-urile.

3).Bãtãile cordului fetal = BCF-

urile.
a).Ascultatia bcf-urilor cu
stetoscopul obstetrical, dupã
luna 5-a de sarcinã:
-se aud ca “tic-tac-ul unui
ceasornic ascuns în batistã”;
-120-140 pe minut;
-zgomotele sunt 2 cîte 2 cuplate;
-diagnosticul diferential al bcf-
urilor se face cu:
-suflul aortei materne (60-
70/minut);
-suflul funicular (120-
140/minut);
-suflul placentar (ca “o
rafalã de vînt prin pãdure”);
-suflul arterei uterine (60-
70/minut).
0702,2,c1a3,BCF-urile.

3).Bãtãile cordului fetal = BCF-

urile.
a).Ascultatia bcf-urilor cu
stetoscopul obstetrical, dupã
luna 5-a de sarcinã:
-se aud ca “tic-tac-ul unui
ceasornic ascuns în batistã”;
-120-140 pe minut;
-zgomotele sunt 2 cîte 2 cuplate;
-diagnosticul diferential al bcf-
urilor se face cu:
-suflul aortei materne (60-
70/minut);
-suflul funicular (120-
140/minut);
-suflul placentar (ca “o
rafalã de vînt prin pãdure”);
-suflul arterei uterine (60-
70/minut).
0702,2,c1a4,BCF-urile.

3).Bãtãile cordului fetal = BCF-

urile.
a).Ascultatia bcf-urilor cu
stetoscopul obstetrical, dupã
luna 5-a de sarcinã:
-se aud ca “tic-tac-ul unui
ceasornic ascuns în batistã”;
-120-140 pe minut;
-zgomotele sunt 2 cîte 2 cuplate;
-diagnosticul diferential al bcf-
urilor se face cu:
-suflul aortei materne (60-
70/minut);
-suflul funicular (120-
140/minut);
-suflul placentar (ca “o
rafalã de vînt prin pãdure”);
-suflul arterei uterine (60-
70/minut).
0702,2,c2a1,FCF sau
RCF

b).Frecventa cordului fetal = FCF, dupã francezi ritmul

cordului fetal = RCF.
Se obtine prin:
1). Cardiografie internã (directã) electrocardiograma
fetalã, cu electrod pe pielea pãroasã a capului, dupã
ruperea membranelor si la o dilatație
corespunzãtoare;
2).Cardiografie externã transabdominalã, prin
ultrasunete (sonocardiogramã), cu detectorul pus pe
abdomen.
Este o manevrã neinvazivã, deosebit de mult folositã
astãzi.
FCF normalã este de 120-140 ±5-20 per minut.
0702,2,c2a2,FCF sau
RCF
b).Frecventa cordului fetal =
FCF, dupã francezi ritmul
cordului fetal = RCF.
Se obtine prin:
1). Cardiografie internã (directã)
electrocardiograma fetalã, cu
electrod pe pielea pãroasã a
capului, dupã ruperea
membranelor si la o dilateție
corespunzãtoare;
2).Cardiografie externã
transabdominalã, prin
ultrasunete
(sonocardiogramã), cu
detectorul pus pe abdomen.

Este o manevrã neinvazivã,

deosebit de mult folositã
astãzi.
FCF normalã este de 120-140 ±5-
20 per minut.
0702,2,c2a3,FCF sau
RCF
0703,0,a,Diagnosticul paraclinic al
sarcinii.

1).Laborator.
2).Radiologie.
3).Echografie.
4).Mãsurarea temperaturii
bazale.
0703,1,Probe de laborator

Ele sunt:
a).Chimice.
b).Citologia
vaginalã.
c).Biologice.
d).Imunochimice.
0703,1,a1a1,Probele chimice.

Urina gravidei (deobicei urina matinalã,

care are cea mai mare concentratie
de hormoni sau metaboliti ai
hormonilor) este fiartã cu acid
clorhidric sau cu acid sulfuric, si
hormonii “se coloreazã în maro”.
0703,1,b1a1,
Citologia vaginalã.

Indicele
acidofilic si
cariopicnotic
(IA si IK) ín
sarcinã, se
mentine
constant la
valori
scãzute, pînã
la nastere.
nastere
0703,1,c100,Probele biologice

In trecut au fost cele mai folosite.

Astãzi, odatã cu întroducerea metodelor
imunochimice (mai ales cele zise
“uscate”, adicã pe hârtie tip sugativã,
tip “Barzâ”), probele biologice se
folosesc în cercetare si în
laboratoarele de medicamente, pentru
cuantificartea efectelor produselor
medicamentoase.
0703,1,c1a1,Proba Ascheim-
Zondek

Se
Se face
face pe
pe soarece
soarece femelã
femelã
impuberã
impuberã (de(de 21-25
21-25 zile,
zile, de
de
cca.
cca. 7-8
7-8 gr.).
gr.).
Urina
Urina de
de gravidã
gravidã este
este
injectatã
injectatã intraperitoneal.
intraperitoneal.
Dupã
Dupã 55 zile
zile animalul
animalul este
este
sacrificat.
sacrificat.
Se
Se constatã,
constatã, pentru
pentru reactia
reactia
pozitivã
pozitivã de
de sarcinã:
sarcinã: foliculi
foliculi
hemoragici
hemoragici si si corpi
corpi
galbeni..
galbeni
 0703,1,c2a1,Proba Ascheim

Aceasi tehnicã ca la reactia Ascheim-

Zondek, dar este efectuatã pe sobolan
femelã impuberã.
0703,1,c3a1,Proba Friedman-
Brouha

Este efectuatã pe
iepure femelã adultã.
Urina de la gravidã
este injectatã în
vena de la ureche.
Sacrificarea se face
dupã 2 zile.
Se constatã ovulatia.
0703,1,c4a1,Testul Galli-Mainini.

Este efectuat pe broscoiul Ranna esculenta (la noi

în tarã se face pe broscoiul obisnuit0.
2 ml. de urinã de la gravidã sunt injectati în sacul
limfatic dorsal.
Hormonii din urina gravidei sunt rezorbiti si vor
determina în testicolii broscoiului eliminarea
spermatozoizilor în cloacã.
Dupã 2 ore (broscoii se pãstreazã la întuneric) se
recolteazã secretie din cloacã.
La microscop se vãd spermatozoizii.
Dupã 2-3 injectãri, broscoii mor.
In luna martie nu se fac aceste analize, deoarece
este luna de rut la broaste.
Rezultatul pozitiv este ~ 60% (eroare mare = 40%)
0703,1d0,Probele imunochimice

1).Dozarea progesteronului (elissa).

2).Dozarea hCG în sânge (elissa).
3).Dozarea beta-hCG în sânge (RAI).
4).Proba Wide-Gemzell.
5).Proba cu hematii marcate – RIS.
6).Proba cu latex – reactia pregnostisec.
7).Proba uscatã pe bandeletã de hârtie
(tip Barza, etc).
0703,1d1,Dozarea progesteronului.

Dozarea progesteronului seric se

face cu aparatul Seronno.
Valorile de peste 25 ng/ml. = sarcinã.
Valori între 5-25 ng./ml. = sarcinã
intrauterinã incipientã sau opritã în
evolutie sau sarcinã ectopicã.
Analiza se repetã peste câteva zile.
Valori sub 5 ng./ml. = sarcinã moartã
sau absentã.
0703,1d2,Hormonul corionic
gonadotrop.

hCG-ul seric se determinã cu aparatul

Seronno.
Valorile mari, dar si valorile mici, care
se tripleazã la 2-3 zile = sarcinã.
Valori foarte mari = molã hidatiformã.
 0703,1d3,Beta hormonul corionic gonadotrop.

Pentru determinarea sericã a beta-hCG-

ului se foloseste o metodã de radio-
imuno-assay, care este foarte scumpã,
complicatã, necesitã un laborator
special de izotopi radioactivi, dar este
de mare precizie.
0703,1d4,Proba Wide-Gemzell.

1).Urina gravidei contine hCG.

2).Se adaugã ser anti-hCG, preparat pe
iepure, de cãtre firme de specialitate.
3).hCH-ul din urinã se cupleazã cu serul anti-
hCG (reactie molecularã invizibilã).
4).Se adaugã hematii (deobicei de berbec)
tanate + legate cu hCG.
Deoarece serul anti-hCG este deja blocat de
hCG-ul din urina gravidei, aceste hematii
nu mai sunt “precipitate” cu serul anti-
hCG.
Dacã urina de la pacientã nu contine hCG
(femeia nu este gravidã), aceste hematii
tanate si legate cu hCG se vor cupla cu
serul anti-hCG si vor precipita.
Reactia este specific în 90% (eroare micã
10%).
0703,1d5,Proba RIS (reactia imunologicã de
sarcinã)

Este o probã româneascã, a Institutului Cantacuzino din

Bucuresti, realizatã dupã reactia Wide-Gemzell.
Principiul.
Diagnosticul imunologic al sarcinii se bazeazã pe o reactie de
inhibare a hemaglutinãrii; gonadotropina corionicã (hCG)
din urina centrifugatã (adicã fãrã celule) de la gravidã
inhibã aglutinarea hematiilor încãrcate cu hormon hCG si
atunci hCG-ul din urinã se cupleazã cu antigenul hCG, iar
hematiile rãmase “libere” se vor “aseza” pe fundul
eprubetei, sub formã de inel.
Reactia este pozitivã 85-90%.
0703,1d6,Reactia pregnostisec – cu
latex.

Reactia este dupã principiul lui

Wide-Gemzell, dar hematiile
sunt legate de latex,apoi de
hCG.
Reactia este mai rapidã: 2-3
minute si mai exactã: 95-96%
pozitivã (eroare micã 4-5%).
0703,1d7,Testul pe
hârtie.

Aceastã reactia imunochimicã este denumitã

“uscatã” si este realizatã pe hârtie specialã tip
“sugativã”, în care sunt încorporati toti reactivii.
Bandeleta de hârtie se afundã în urina gravidei pânã
la linia orizontalã.
Urina urcã prin hârtie, unde se aflã reactivii.
Dacã apar 2 benzi maronii, reactia este pozitivã
pentru sarcinã.
Dacã apare numai o singurã bandã moronie, atunci
reactia este negativã pentru sarcinã.
Dacã nu apare nici o bandã coloratã, atunci testul
este alterat.
alterat
 0703,2a1,Diagnosticul
radiologic.

Astãzi este foarte rar utilizat.

Se apeleazã rareori, numai pentru sarcini mari,
(dupã luna V-a), si numai în cazuri deosebite:
-în prezentatia pelvianã, pentru cap deflectat;
-pentru malformatii grave: anecefalia,
hidrocefalia;
-pentru sarcini triple;
-pentru fãt mort in utero.
0703,2a2,Diagnosticul radiologi,
occipitalã.

Astãzi este foarte rar

utilizat.
Se apeleazã rareori, numai
pentru sarcini mari,
(dupã luna V-a), si numai
în cazuri deosebite:
-în prezentatia pelvianã,
pentru cap deflectat;
-pentru malformatii grave:
anecefalia, hidrocefalia;
-pentru sarcini triple;
-pentru fãt mort in utero.
0703,2a3,Diagnosticul radiologic., pelvianã

Astãzi este foarte rar

utilizat.
Se apeleazã rareori, numai
pentru sarcini mari,
(dupã luna V-a), si numai
în cazuri deosebite:
-în prezentatia pelvianã,
pentru cap deflectat;
-pentru malformatii grave:
anecefalia, hidrocefalia;
-pentru sarcini triple;
-pentru fãt mort in utero.
 0703,2a5,Diagnosticul radiologic, asezare transversalã.

Astãzi este foarte

rar utilizat.
Se apeleazã rareori,
numai pentru
sarcini mari,
(dupã luna V-a),
si numai în
cazuri
deosebite:
-în prezentatia
pelvianã, pentru
cap deflectat;
-pentru malformatii
grave:
anecefalia,
hidrocefalia;
-pentru sarcini
triple;
-pentru fãt mort in
utero.
 0703,3,0a1,Echografia.

Aduce enorm de multe informatii privind

confirmarea sarcinii, viabiltatea ei,
localizarea placentei, vârsta sarcinii,
greutatea estimatã a fãtului, biometria
fetalã, fluxmetria Doppler
arteriovenoasã fetalã, frecventa
cordului fetal, imaginea tridimensionalã
a fãtului, etc.
0703,3,0a2,Echografia.
 0703,3,0a2a,Echogra
fia,fisaCOG2.

Fisa echo COG 2

0703,3,0a2b,Echogra
fia,fisaCOG2.

Fisa echo COG 2

0703,3,0a2c,Echogra
fia,fisaCOG2.

Fisa echo COG 2

0703,3,0a2d,Echogra
fia,fisaCOG2.

Fisa echo COG 2

0703,3,0a3,Echografia.
0703,3,0a4,Echografia, vârsta
sarcinii
0703,3,1a1a,Echografia, scan A.

Echografia unidimensionalã sau scan

A.
0703,3,2a1a,Echografia, scan B,trim 1

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1e,Echografia, scan B,trim 1, 7 SA

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1c,Echografia, scan B,trim 1, 7 SA,
vaginalã

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1d,Echografia, scan B,trim 1, 8 SA

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1e,Echografia, scan B,trim 1,
gemelarã

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1f1,Echografia, scan B,trim 1, LCC

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1f2,Echografia, scan B,trim 1, LCC,
tabel

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a1fg1,Echografia, scan B,trim 1, T21,
tabel

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a2a,Echografia, scan B,trim 2

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2ab,Echografia, scan B,trim 2, 22
SA

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a2c,Echografia, scan B,trim 2, 27 SA,
salut

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a2d1,Echografia, scan B,trim 2, 30 SA,
sexul

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a2d2,Echografia, scan B,trim 2, 30 SA,
sexul

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3a,Echografia, scan B,trim 3

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3b,Echografia, scan B,trim 3

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3c,Echografia, scan B,trim
3,tabel dbp,lf,

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3d,Echografia, scan B,trim 3,
DBP

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3e,Echografia, scan B,trim 3, LF

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3f1,Echo,san B,raport
DBP/LF,grafic.
0703,3,2a3f2,echo,raport DBP/LF

ţ3i .i 0. . D i s c u

3 .1 .C r ite r iu l c e l m a i e x a c t, c e l m a i b u n p e n tru s ta b ilir e a v â r s te i

ăs a( rccr ianni i oe-sp tee l vlui sn) g, i mn e a c r a n i o - c a u d a l
ăt r i(m7 -e1 s0 t rSuAl )I , dceâ ns da r ec rino a r e a e s t e d e n u m a i + / -
3 z ile (c e a c e e s te fo a r te e x a c t).

3ş i. 2a. Vina dl oi ca er elua i DD BB PP ,/ LL FF e s t e d i f e r i t ă d u p â

ăa uz too nr ie,d, eu tpcâ. r a s e , d u p

T o k io O saka H o h le r

36 SA 8 7 /6 5 = 1 ,3 3 9 0 /6 5 = 1 ,3 8 8 8 /7 1 = 1 ,2 3
38 SA 8 9 /6 8 = 1 ,3 0 9 2 /6 8 = 1 ,3 5 9 2 /7 5 = 1 ,2 2
40 SA 9 1 /7 0 = 1 ,3 0 9 4 /7 1 = 1 ,3 2 9 5 /8 0 = 1 ,1 8
0703,3,2a3g,Echografia, scan B,trim 3, CA

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3h,Echografia, scan B,trim 3, LA

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3i0,Echografia, scan B,trim 3, placenta,
gradul 0.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3i1,Echografia, scan B,trim 3, placenta,
gradul 1.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3i2,Echografia, scan B,trim 3, placenta,
gradul 2.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a3i3,Echografia, scan B,trim 3, placenta,
gradul 3.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

07,3,3,2a3j1,Echografia, scan B, placenta, molã.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a4a,Echografia, scan B,trim 3, colul uterin.

Echografia bidimensionalã sau scan B.

0703,3,2a4b,Echografie scan B,col uterin, schemã.
0703,3,2a5a,Echografie, scan B, hidrocefalie
internã
0702,2,c2a4,Echografie scanB+TM,FCF la 7
SA
0703,3,3a1a,Echografia, 3D.

Echografia tridimensionalã .
0703,3,3a1b,Echografia, 3D.

Echografia tridimensionalã .
0703,3,3a1,Echografia, 3D.

Echografia tridimensionalã .
0703,3,3a1d,Echografia, 3D.

Echografia tridimensionalã
polidactilie.
0703,3,4a1a1,Echografia Doppler,
schema

Echografia Doppler (alb-negru) .

0703,3,4a1a2,Echografia Doppler,
indici

Echografia Doppler (alb-negru) .

0703,3,4a2a1,Echografia Doppler artera ombilicalã,
normal

Echografia Doppler (alb-negru) .

0703,3,4a2a2,Echografia Doppler artera cerebralã mijlocie,
normal

Echografia Doppler (alb-negru) .

0703,3,4a2a3a,Echografia Doppler .De Vore, schema

Echografia Doppler (color+alb-negru) .

Doppler vena cavã inferioarã,
aspect normal (S,D a)
Doppler ductus venos,
aspect normal
0703,3,4a2a5a,Echografia Doppler ,artera uterinã.

Echografia Doppler (color+alb-negru) .

0703,3,4b1a,Echografia Doppler.

Echografia Doppler color .

0703,3,4c1a1,Echografia Power-Doppler, arterea
utrinã .

Echografia Power Doppler .

0703,3,4c1a2,Echografia Power-Doppler, arterea uterinã
dublã .

Echografia Power Doppler .

0703,3,4c1b,Echografia Power-Doppler,
placenta.

Echografia Power Doppler .

0704,Diagnosticul diferential al
sarcinii.

Se face dupã principalele simptome sau

semne obiective, adicã dupã:
1.Amenoree;
2.Cresterea în volum a uterului.
3.Tumorile parauterine.
4.Cresterea în volum al abdomenului.
5.Tulburãrile digestive.
6.Tulburãrile neuro-vegetative.
0704,1a,Dupã amenoree.

Amenoreea din:
-anemii severe;
-clorozele tinerelor femei;
-tuberculoza avansatã, casecticã;
-insuficienta hormonalã ovarianã;
-insuficienta tiroidianã;
-climax precoce;
-hiperprolactinemii (Chiari-Frommel,etc);
-hematometrie.
0704,2a,Dupã cresterea în volum a
uterului.

Cresterea în volum a uterului

din:
-metritele cronice;
-fibromul uterin;
-cancerul uterin;
-perimetroanexitele cronice.
0704,3a,Cu tumorile
parauterine.

-chiste ovariene;
-tumori solide de ovar;
-sarcina ectopicã tubarã,
ovarianã sau abdominalã;
-vezica urinarã plinã
(examenul genital se face
întotdeuna dupã golirea
vezicii urinare!).
0704,4a,Cu crestrea în volum a
abdomenului.

-tumorile intestinale;
-tumori de mezenter;
-tumori renale, ptoza
renalã;
-ascita;
-ascita
0704,5d,Cu tulburãrile digestive
(greatã, vãrsãturi,
balonare, constipatie).

-gastritele;
-apendicita;
-colecistopatiile;
-enterocolitele cronice;
-vãrsãturile din tumorile
cerebrale,
uremie;
0704,6d,Cu tilburãrile neuro-
vegetative.

-somnolenta;
-crize histeroide;
-sarcina psihicã.
0705,Stabilirea vârstei
sarcinii.

1.Clinic, dupã mãrimea

uterului;
2.Anamnestic, dupã prima zi a
ultimei menstruatii;
3.Echografic;
4.Radiologic.
 0705,1a1,Vârsta
sarcinii.

Prin examen clinic:

1.Inãltimea fundului
uterului:
Vezi figura anexatã:

2.Circumferinta
abdominala la
nivelul ombilicului
= 92 cm., la
termen.
 0705,2a1,Vârsta
sarcinii.

1.Dupã data ultimei menstruatii: data

primei zile a ultimei menstruatii + 10
zile +(sau -) 9 luni = data probabilã a
nasterii = 9 luni = 40 SA.
2.Astãzi cu “sablonul” circular se
stabileste dupã prima zi a ultimei
menstruatii, vârsta sarcinii în
sãptãmâni de amenoree.
0705,2a2,Vârsta
sarcinii.

1.Dupã data ultimei

menstruatii: data
primei zile a
ultimei menstruatii
+ 10 zile +(sau -) 9
luni = data
probabilã a
nasterii = 9 luni =
40 SA.
2.Astãzi cu “sablonul”
circular se
stabileste dupã
prima zi a ultimei
menstruatii, vârsta
sarcinii în
sãptãmâni de
amenoree.
0705,2a3,Vârst
a sarcinii.

1.Dupã data ultimei

menstruatii: data
primei zile a
ultimei menstruatii
+ 10 zile +(sau -) 9
luni = data
probabilã a
nasterii = 9 luni =
40 SA.
2.Astãzi cu “sablonul”
circular se
stabileste dupã
prima zi a ultimei
menstruatii, vârsta
sarcinii în
sãptãmâni de
amenoree.
0705,3a2,
Vârsta sarcinii,echo

Dupã echografie:
-biometria diametrul biparietal;
-biometria femurului;
-raportul DBP/LF;
-puncte osificare femur si tibie.
-greutatea estimativã:
G = (1,07xDBP) + (3,42xAPTD)xTTDxLF
=……..gr.
0705,3a2,
Vârsta sarcinii,echo

Dupã echografie:
-biometria diametrul
biparietal;
-biometria femurului;
-raportul DBP/LF;
-puncte osificare
femur si tibie.
-greutatea estimativã:
G = (1,07xDBP) +
(3,42xAPTD)xTTDx
LF =……..gr.
0705,3a3,
Vârsta sarcinii,echo

Dupã echografie:
-biometria diametrul
biparietal;
-biometria femurului;
-raportul DBP/LF;
-puncte osificare
femur si tibie.
-greutatea estimativã:
G = (1,07xDBP) +
(3,42xAPTD)xTTDx
LF =……..gr.
.0705,4a1,Vârsta sarcinii,
radiologie

Dupã radiografie
simplã:
-punctul de
osificare femural
inferior=38SA;
-punctul osificare
tibial
superior=41SA.
superior=41SA