Sunteți pe pagina 1din 12

CIOC! CIOC! CIOC!

de Emil Gârleanu
Emil Gârleanu ( 1878 – 1914 )

Cea mai cunoscută operă a lui Emil


Gârleanu este Din lumea celor care nu
cuvântă (1910), în care a relatat
întâmplări alegorice din viața gâzelor,
păsărilor, animalelor și plantelor. El a
surprins viata micilor vietăţi si dramele
acestora, deschizând o pagină plină de
duioşie si sensibilitate spre lumea
miraculoasă a acestui univers. Alături de
naraţiunea ,,Cioc!, Cioc!, Cioc!”, în
volumul ,,Din lumea celor care nu
cuvântă”(1910) mai pot fi
citite ,,Gândacelul”, ,,Fricosul ”,
,,Căprioara”, ,,Sărăcuţul!... ”,,Frunza ” etc.
Într-o toamnă aurie ca acum,
veveriţa apornit să-şi caute
provizii pentru iarnă. A căutat
prin toată pădurea şi, într-o
bună zi, a dat peste un pom
ciudat. Avea roada rotundă,
tare, dar cu miezul gustos.
Dăduse peste alun.
I-AU PĂCUT ALUNELE ŞI, FIINŢĂ
PREVĂZĂTOARE, A CĂRAT TOATĂ TOAMNA, PÂNĂ
ŞI- A UMPLUT SCORBURA. SE BUCURA CĂ
DĂDUSE NOROCUL PESTE DÂNSA. FĂCEA
PLANURI SĂ NU SE MIŞTE TOATĂ IARNA DIN
CĂSUŢĂ.
Într-o bună dimineaţă, se zgârie la picior într-o coajă de alună.
De unde? Că ea nici nu se atinsese de merindele strânse.
Cercetează:un sfert din alune- mâncate!
S-a mâniat veveriţa şi s-a pus la pândă să prindă hoţul. S-a
ghemuit în fundul scorburii.
Ce era? Ciocănitoarea, cum e
ea: sai ici, vâră-te colea, a
dat de scorbură, în
scorbură alune, şi...craţ-
craţ-craţ! S-a pus pe
mâncat. Din ziua aceea
venea în fiecare amiază
să-şi ia prânzul...
A sosit şi acum tot aşa grăbită, dar de-abia intră în scorburăşi veverita
se şi repezi asupra ei.Ciocănitoarea voi să o zbughească afară, dar
veveriţa o prinse de coadă. Dă-i în sus, dă-i în jos, lăsă coada în laba
veveriţei şi...pe-aici ţi-i drumul!
Mai târziu, când i-a venit inima
la loc şi s-a văzut fără coadă,
s-a intors la veveriţă să se roa-
ge de dânsa. N-a mai intrat in
scorbura. A bătut cu ciocul :
Cioc! Cioc! Cioc! Dar veveriţa
îşi mutase culcuşul.
De atunci, mereu ciocăneşte
la fiecare copac, dar nici că dă
de răspuns.
Găsiţi povestirea,apoi citiţi, pe
rând, fragmentele în care se
povesteşte despre:
a) Timpul şi locul în care veveriţa a
descoperit alunele:
b) Strângerea proviziilor pentru iarnă;
c) ,,Hoţul’’ care fura alunele;
d) Prinderea,,hoţului’’ de către
veveriţă;
e) Încercarea ciocănitoarei de a-şi lua
coada de la veveriţă.
Alcătuiţi enunţuri cu expresiile:

,,s-a pus la pândă”, ,,s-a


ghemuit”, ,,să o zbughească”,
,, pe-aici ţi-i drumul’, ,,i-a
venit inima la loc’’.
Puneţi în ordine ideile
principale
 Veveriţa descoperă lipsa alunelor.
 Veveriţa descoperă alunul cu fructe
gustoase.
 Ea prinde ciocănitoarea furând şi îi
smulge coada.
 Ciocănitoarea intră să se ospateze cu
alune.
 Ciocănitoarea caută să-şi ia coada
înapoi de la veveriţă.
 Veveriţa îşi face provizii pentru iarnă.

S-ar putea să vă placă și