Curs 1

Caz clinic

Maria, 20 ani, a observat ca ori de cite ori bea lapte se

balonează, are diaree şi colici abdominale. Aceste
simptome nu le-a avut dintotdeauna, ci de vreo patru
ani. A observat ca a început să le manifeste după ce a
avut o parazitoză intestinală cu Giardia lamblia.

Care este diagnosticul cel mai probabil?

Explicaţi dpdv biochimic simptomatologia Mariei.

Digestia glucidelor
Zaharidaze de pe suprafaţa
membranei celulelor intestinale
Substratul Enzima Legǎtura Produşi
hidrolizatǎ
Amilozǎ exo 1,4-glucozidazǎ  1,4-glucozǎ glucozǎ
Maltozǎ Maltazǎ  1-4 glucozǎ glucozǎ
Izomaltozǎ Izomaltazǎ  1,6-glucozǎ glucozǎ
Zaharozǎ Zaharazǎ -glucozǎ Glucozǎ + fructozǎ
Trehalozǎ ,- trehalazǎ  1,1-glucozǎ glucozǎ
Lactozǎ Lactazǎ -galactozǎ Glucozǎ + galactozǎ
glucozilceramid -glucozidazǎ -glucozǎ Glucozǎ + ceramid
SOLUTIE CAZ CLINIC
Ce se intimpla cu lactoza in intestinul
unei persoane cu deficit de lactaza?

 Lactoza nu este hidrolizata in IS si ajunge intactă în colon.

Microorganismele din colon fermenteaza lactoza la acid lactic-
generează CH4, CO2 şi H2 (balonare)

 Monozaharidele acumulate + Acidul lactic = particule osmotic active –

atrag apa in lumenul tubului digestiv şi produc diaree.

 Acidul lactic- iritant pentru mucoasa- dureri

 Acidul lactic- creste permeabilitatea mucoasei: absorbtie dizaharide

care se elimina prin urina
Microscopie electronică Lactobacillus
(creaza un pH acid prin fermentarea glucozei la acid lactic)
Absorbţia glucidelor

se face prin intermediul unor sisteme proteice de transport

localizate în membrana plasmaticǎ luminalǎ a enterocitelor
- sunt caracterizate prin: saturabilitate, inhibiţie
specificǎ de cǎtre unii compuşi, stereospecificitate, etc.
Existǎ douǎ sisteme de transport ale monozaharidelor din
lumenul intestinal în celulele intestinale:
 un cotransportor proteic (I) pentru glucozǎ, galactozǎ şi
xilozǎ (monozaharide cu aceeaşi configuraţie la C2)
 un transportor proteic (II) pentru fructozǎ şi alte
monozaharide
 ABSORBŢIA GLUCOZEI- via TRANSPORT ACTIV

SIMPORT

DIFUZIUNE
FACILITATĂ
 Sistemul de transport II este tot o proteinǎ
din membrana plasmaticǎ a enterocitului (polul
apical) ce mediazǎ transportul fructozei. Aceastǎ
proteinǎ nu necesitǎ Na+, nici ATP.
Ieşirea fructozei din enterocit este mediatǎ de
aceeaşi proteinǎ (din membrana bazalǎ) ca şi
pentru glucozǎ şi galactozǎ.
Căi de metabolizare a
glucozei
 Faza anabolică-faza catabolică
FAZA ANABOLICĂ FAZA CATABOLICĂ

-bogăţie în substrat energogen (glucoză) -sărăcie în substrat energogen (glucoză)

-postprandial -interprandial, efort

-consumă glucoză drept combustibil (fac -consumă glucoză drept combustibil (fac
glicoliză) TOATE ţesuturile, atât ţesuturile glicoliză) DOAR ţesuturile glucodependente
glucodependente, cât şi ţesuturile (glucoză provine din glicogenoliză sau GNG)
glucoindependente - combustibilul principal: AG şi P

- guvernată de insulină - guvernată de glucagon, catecolamine

Ţesuturi glucodependente=
insulinoindependente
SN
Eritrocite
Muschi in contractie
Retina
Cristalinul
Rinichiul
Transportori care permit intrarea si iesirea glucozei
din celule
Familia GLUT1 –GLUT5
12 domenii transmembranare
Reglarea captării celulare a
glucozei
Ţesuturi glucodependente (SN, eritrocite):
GLUT-1 are afinitate mare (Km mic) pentru glucoză şi
este ÎNTOTDEAUNA saturat cu glucoză.
 Asigură permanent glucoză pentru SN şi eritrocite.
Ficat:
GLUT-2 are afinitate mică (Km mare) pentru glucoză, dar
capacitate mare.
 Captează glucoză postprandial direct proporţional cu glicemia
Mm & ţesut adipos:
GLUT-4 este sensibil la insulină
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
GLICOLIZA

(calea Embden Meyerhof)

-calea centrală de degradare a glucozei-

1922 Premiul Nobel

pt cercetarea met. muscular
inclusiv descifrarea glicolizei

Otto Meyerhof
Caracteristicile glicolizei
Faza anabolică
Sediu: citoplasmă
Proces puternic exergonic
Rol: 1) furnizează ATP
2) furnizează intermediari pentru alte căi
metabolice, ex:
- Pyr pentru reacţia Pyr Deh
- glicerol fosfat pentru sinteza TG
 Etapele şi reacţiile glicolizei
Poate fi împǎrţitǎ în mod convenţional în 3 etape:
 iniţierea
 scindarea
 oxido-reducerea şi fosforilarea
I) Etapa de iniţiere/consumatoare de ATP,cuprinde 3 reactii chimice,
implicǎ utilizarea a douǎ molecule de ATP pentru fiecare moleculǎ
de glucozǎ introdusǎ în proces.
II) Etapa de scindare, cuprinde douǎ reacţii chimice prin care
fructozo-1,6 bisfosfat este transformat în douǎ molecule de
gliceraldehid 3 fosfat.
III) Etapa de oxido-reducere, cuprinde cinci reacţii chimice (în
glicoliza aerobǎ) sau saşe (în glicoliza anaerobǎ). În aceastǎ etapǎ
douǎ molecule de gliceraldehid 3 fosfat sunt transformate în douǎ
molecule de lactat, cu producerea a 4 moli de ATP.

ETAPELE GLICOLIZEI
1) Etapa hexozelor
(transformare gluc în fr-1,6-diP)

2) Scindarea fr-1,6-diP în 2 trioze

3) Etapa triozelor
(oxidarea triozelor la Pyr cu
producerea de ATP)
Fosforilarea glucozei- prima etapă din glicoliză
necesară pentru rămanerea glucozei în celulă
HEXOKINAZA GLUCOKINAZA
Localizare Ţesuturi extrahepatice Ficat
KM KM mic (0.1mM) KM mare (10 mM)
= =
Afinitate mare pentru glucoză Afinitate mică pentru glucoză
Reglare Este inhibată alosteric de NU este inhibată de gluc-6-P
alosterică gluc-6-P şi AG Este inhibată de fructozo-6-P şi
stimulată de fructozo-1-P (!ATS)
Reglare Este indusă de insulină
cantitativă
Condiţii de Lucrează şi la concentraţii mici Lucrează DOAR la concentraţii
lucru de glucoză (esenţial pentru mari de glucoză (cum sunt cele
ţesuturile glucodependente) postprandiale din circulaţia
portală); rol în depozitarea
glucozei ca glicogen hepatic
Reglarea concentraţiei fructozo-2,6-
bisfosfatului în hepatocit
 Galactose 1- phosphate
uridyl transferase

Glucose 6-phosphate Glucose 1-phosphate

Şuntul 2,3-bisfosfoglicerat kinazei în
eritrocit
Glicoliza anaerobă
 Reglarea glicolizei
REGLARE CALITATIVĂ REGLARE
CANTI-
REGLARE ALOSTERICĂ REGLARE TATIVĂ
(control metabolic) COVALENTĂ
(control hormonal)
+ - + - + -
(defosfo)
GK/HK Gluc6P insulină glucagon insulină
(doar HK)
+ gluc *transloc.
FFK1 Fr2,6diP ATP, citrat insulină glucagon
AMP (indică AG sau
CC disponibili)
PyrK Fr1,6diP ATP insulina glucagon insulină
Feed- acetilCoA
forward+ acilCoA
(indică AG sau
CC disponibili)
Ala (indică
proteoliză mm)
Reglarea glicolizei
D Precursorii Acetil-CoA
A
E
C Glicogen Proteine Lipide (Trigliceride)
OP
A glicogenolizã
XI proteolizã
R
I R lipolizã
B
D U Glucoza
O Aminoacizi
A V glicolizã
X
TA Acizi grasi liberi
I
I T Piruvat dezaminare
L
VU si proteolizã
A oxidare
ĂL beta-oxidare
R
U
E
I Acetil-CoA
D
A
E
C
OP
A
XI
R
I R
B
DU
O
AV
X
TA
I
I T
L
VU
A
ĂL
R
U
E
I
D Organizarea complexului
A
E piruvat-dehidrogenazǎ
C
OP
A
XI
R
I R
B
DU
O
AV
X
TA
I
I T
L
VU
A FILM:
ĂL
R
U
E
I 1
D Transformarea piruvatului în acetil-CoA în
A
E complexul piruvat-dehidrogenazǎ
C
OP
A
XI
R
I R
B
DU
O
AV
X
TA
I
I T
L
VU
A
ĂL
R
U
E
I
D Reglarea activitǎţii piruvat dehidrogenazei
A
E
C
OP
A
XI
R
I R
B
DU
O
AV
X
TA
I
I T
L
VU
A
ĂL
R
U
E
I