Sunteți pe pagina 1din 44

Particularitatile

pietei

turistice
Cererea

turistica cererii

Determinantii

turistice

PIATA

TURISTICA

reprezinta

locul

de

confruntare al ofertei turistice (materializata in producia specifica) cu cererea turistica (expresia trebuinelor, dorinelor i aspiraiilor turitilor);

- este parte integranta a pieei serviciilor (n particular) i a pieei globale (n general);

complexitate,

dat

de

componentele i servicii,

produsului

turistic

(bunuri

elemente tangibile i intangibile);

opacitate,

dat de elementele intangibile

ale produsului

Opacitatea

parial:

pieei turistice este datorat

insuficienei definiri a cerinelor de ctre turiti; invizibilitii ofertei; dificultii de sintetizare a informaiilor primite; experienelor anterioare

Alte caracteristici importante turistice sunt reprezentate de:

ale

pieei

hipersensibilitatea acesteia la variaiile mediului (elasticitatea i dinamismul); mobilitate; concentrarea (n timp i spaiu).

Piata bunurilor materiale

Piata turistica

Locul de productie poate fi diferit deProductia si consumul coincid in spatiu locul de consum al bunurilor si timp Bunurile sunt produse si apoiTuristul se deplaseaza spre locul de consumate consum Bunurile pot fi livrate la locul de consum Locul de formare al cererii pentruLocul de formare al cererii turistice bunuri poate fi acelas cu locul dedifera de locul de consum consum Oferta de bunuri materiale destinateOferta turistica poate fi mai mare sau vanzarii poate fi cel mult egala cucel putin egala cu productia turistica productia Procesul productiv al bunurilorProdusul turistic poate fi o combinatie materiale inglobeaza atat materiede elemente materiale si imteriale prima cat si tehnologie si know-how Existenta si inregistrarae stocurilor deServiciile nu sunt stocabile, deci bunuri materiale productia turistica va fii intodeauna egala cu consumul

determinani, avnd la baz teoriile comerului internaional, explic poziionarea rilor n comerul internaional cu servicii turistice:
teoria

dotrilor factoriale OFERT teoria costurilor comparative teoria avantajului absolut teoria cererii CERERE Aceti patru determinani explic distribuia fluxurilor turistice internaionale, precum i tendinele acestora.

Cererea

turistica:

reprezinta ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat acela de a presta o activitate remunerata. turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului pe care il numim bazinul cererii caracterizat prin diferite trasaturi etnice, economice, sociale si politice ale teritoriului national.

Cererea

cererea turistica diferentiata in functie de: tipologia socio-profesionala a clientului; forma de turism; caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat; sursele financiare disponibile; motivatiile de consum turistic. cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri. cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profund personala si subiectiva). cererea turistica este: dinamica; diversa eterogena cu o sezonalitate accentuata

piata opaca

Importul

de turism survine, in principiu, in urmatoarele situatii:

turismul importat completeaz oferta intern similar, adresndu-se cererii interne ce rmne neacoperit; condiiile din ara importatoare nu sunt corespunztoare pentru producerea eficient a ofertei necesare satisfacerii cererii interne cererea intern este interesat de un tip de turism complementar i diferit fa de cel disponibil pe piaa intern; oferta intern, caracterizat prin calitate i preuri ridicate, este exportat, iar pentru satisfacerea cererii interne se apeleaz la importul de turism.

forma
include

de materializare a cererii;

totalitatea cheltuielilor efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei implicand deplasarea realizeaza in mai multe etape:

Se

Inainte de deplasare In timplul deplasarii La locul de destinatie

Cosul de consum turistic este alcatuit din: cazare; restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul consumului); transport, agrement si alte consumuri specifice (30%50%); alte cheltuieli.

Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp , spatiu si in motivatie.

Transforma cererea in consum efectiv.

Teoria cererii st la baza explicrii dezvoltrii i intensitii circulaiei turistice internaionale Teoria cererii a fost fromulat de Linder (1961) Nou teorie a comerului internaional - bazat pe cererea intern sau cererea reprezentativ Specializarea internaional a unei ri - existena unei cereri turistice interne suficient de mari i de puternic motivate nct s creeze condiiile existenei unei industrii turistice adecvate Concluzii: - dezvoltarea turismului internaional este rezultatul condiiilor create de cererea intern - o alt explicaie a schimburilor internaionale este cererea pentru elemente de ofert diferite - a demand for difference Cererea explic nu numai cauza specializrii n turism, dar i intensitatea aesteia.

Factorii endogeni genereaza cererea sunt: 1. MOTIVATIA


2. VENITUL 3. TIMPUL LIBER

care turistica

1. Etapa transformarii motivatiei in reactii. 2.Etapa transformarii demersului comercial in consum.

Kotler 3 stadii n apariia nevoii:


stimuli externi sau interni ce determin predispoziia spre o anumit clas de produse nevoile vor putea fi satisfcute prin achiziionarea unui anumit produs din acea clas nevoile identificate activeaz dorinele Stimuli -> nevoi -> dorine -> motivaii Din perspectiva operatorilor din turism, nelegerea nevoilor satisfcute prin consum turistic nu este suficient pentru dezvoltarea imaginii produsului turistic i a atributelor destinaiei turistice. Satisfacerea dorinelor este un factor mai important pentru procesul decizional. Cea mai bun metod pentru nelegera dorinelor este examinarea motivaiilor (n calitate de dorine exprimate).

Ierarhia nevoilor - Maslow

Selfactualization needs Esteem needs Belongingness needs Safety needs Physiological needs

Oamenii cltoresc (Dann, 1977) pentru c sunt: - activai ca urmare a aciunii unor factori interni (push factors) - atrai ca urmare a manifestrii unor factori externi, dependeni de caracteristicile destinaiei (pull factors)

n mod tradiional, factorii de activare explic dorina de a pleca n vacan, n timp ce factorii de atractivitate explic alegerea destinaiei.
Factorii de activare: - motivaii socio-psihologice - explic dorina de a pleca n vacan - aciunea lor se refer la orice destinaie de pe piaa turistic Factorii de atractivitate: - motivaii determinate de o anumit destinaie - explic alegerea unei destinaii - aciunea lor se refer la o anumit destinaie de pe piaa turistic

1.

Motivatia de evadare- din mediul de resedinta, considerat a fi generator de stres (cel mai mare segment de piata).

2. Motivatia de relaxare- recuperare fizica sub forma turismului de sanatate (oferta specializata); 3. Motivatia ludica: necesitatea intoarcerii spre copilarie, perioada lipsita de griji. Calatoriile spre parcurile de distractie sau participarea la anumite jocuri. (oferta compllexa, parcuri tematice). 4. Motivatia familiala-necesitatea de intarire a legaturilor intre membrii familiei (Motivatia etnica- ex romanii care stau in Spania si se intorc in Romania);

5. -Mentinerea sau cresterea prestigiului social vizitarea anumitor destinatii turistice care demonstreaza statutul social (Londra, New-York, Paris) 6. Interactiune sociala:- calatorii cu cei care au in comun hobby-uri; 7. Oportunitate sexuala (turism tolerat) 8. Motivatie educationala: 9. Autoregasire- turism religios 10.Activitate onirica: destinatii la care au visat de mult timp 11. Achizitionarea de bunuri (shopping tourism)

Middleton

Crompton

De afaceri Fiziologice Culturale/psihologice/educai onale Sociale/de comunicare interpersonal i etice Recreative/de divertisment
Religioase

De evadare De auto-regsire De relaxare, recuperare Meninerea sau creterea prestigiului social Ludic Familial Interaciune social Oportunitate sexual Economic achiziionarea de bunuri Activare oniric Educaional

Venit = sursa de finantare a oricarui consum Repartitia venitului national si formarea veniturilor individuale definesc locul consumului turistic in consumul total. Venit total individ= venit satisfacere nevoi vitale + venit satisfacere alte nevoi create de individ (turism). Structura consumului individual este strans legata de structura societatii, grad de dezvoltare economica, mentalitate etc Tari bogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai mare decat ritmul de crestere a veniturilor individuale.

VENITUL
venitul - cererea de turism internaional venitul nu va determina cererii preurile nu vor determina cererii preurile rapid a cererii Cererea turistic:

Elastic la creterea veniturilor & inelastic la creterea preurilor

ECV > 1 Esv < 1

ECP < 1 Esp > 1

Ineastic la scderea veniturilor & elastic la scderea preurilor

Corelaia venituri (discreionare) cheltuieli turistice



Et = f(Ydis) = f {[ ( Ya) - ( Eb), S ]} Ya = f( Y-T ) Eb = f(P1....n, I)

Ct = cheltuieli turistice Ydis = venit discreionar Ya = venit disponibil Eb = cheltuieli pentru bunuri i activiti consumate n afara timpului liber S = economisiri Y = venit brut T = taxe P1...n = preurile produselor i serviciilor consumate n afara timpului liber I = rata dobnzii

Concluzie: variaiile cererii turistice nu pot fi anticipate numai pe baza dinamicii factorilor ecoomici

CAUZE MODIFICARE TIMP LIBER:


Cresterea duratei de viata Scaderea timpului de munca manifestata in 4 diresctii (reducerea duratei zilnice de lucru, reducerea duratei saptamanale de lucru, reducerea numarului de saptamani de lucru, flexibilitatea programului de munca) Dezvoltarea progresului tehnic Cresterea duratei de scolarizare Cresterea demografica, satisfacerea revendicarilor sociale Cresterea calitatii vietii Consumul turistic coexista sau poate intra in competitie cu alte activitati de timp liber (cultura, sport, recreere etc)

Modalitati de percepere a timpului liber(Zuzanek & Manell): De alternativa- individul trebuie sa decida daca munceste mai mult pentru a avea venituri mai mari sau va munci mai putin pentru a avea TL mai mult De compensare: TL este privit ca o compensare a dezavantajelor si a eforturilor generate de timpul de munca De intrepatrundere: De neutralitate: munca este perceputa individual fata de TL. TL este perceput in functie de motivatiile si caracteristicile fiecarui individ.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Costruri-preturi Distanta Cursul de schimb Modificarile demograficeilor Progresul tehnic Factorii politici Turismul durabil si mediul Protectia sanatatii Dezvoltarea resurselor umane Comportamentul consumatorilor Diversificarea produselor si concurenta

preurile relative ale produselor turistice:

Elasticitate ncruciat reacia cererii pentru un produs la modificarea cererii preului unui alt produs
produse produse

concurente sau substituibile semn pozitiv complementare semn negativ

Preul produselor turistice n comparaie cu preul altor produse

Rata inflaiei i cursul de schimb

Diferentele

intre lungimile sejurului niveleaza diferentele intrepreturile fob preturilor fob intre doua destinatii turistice diferite se poate obtine si prin diferentierea calitatii ofertei turistice se modifica si cuprinde pretul parcurgerii distantei intre cele doua repere.

Nivelarea

Pretul

Cererea

turistic influenat de urmtorii factori:

gravitaia

stimuleaz cltoriile, atrgnd turitii spre o anumit destinaie friciunea ngreuneaz deplasarea ineria de pronire mpiedic declanarea micrii, independent de distan ineria de micare reduce efectul friciunii distana marginal stimuleaz cltoria peste un anumit punct fora centrifug atracia destinaiilor periferice

Erorile de estimare a distanei cognitive percepii false utilizate n procesul decizional:


Supraestimarea

distanei costuri ridicate, cltorii lungi, risc crescut potenial de a angaja cltoria sczut Subestimarea distanei:

iniial crete atractivitatea destinaiei, precum i potenialul de a angaja cltoria. Conduce la ateptri/anticipri nerealiste - insatisfacie

Relaia distan & dorina de cltorie


Ct = f( F, O, Da) + f( R) Dc = f [ ] = f [(p, t, 1/v, 1/,1/ )+ f(P)] TD = f(Ct, Dc) Accessibility = Da + Dc + P
Ct = costul transportului F = costul carburantului O = alte costuri, inclusiv administrative R = rata profitului companiilor de transport Da = distana obiectiv Dc = distana subiectiv = mijlocul de trasport

p = preul t = timpul destinat transportului v = viteza = confort, efort sczut = agrement TD = cererea de transport P = permeabilitate

CURSUL DE SCHIMB:

Variatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar datorat diferentei intre momentele de decontare Aprecierea valutei tarii exportatoare determina micsorarea numarului de turisti si orientarea lor catre alte destinatii

MODIFICARILE DEMOGRAFICE

Populatia= izvor pentru cererea turistica Tarile in curs de dezvoltare: intre cresterea demografica si consumul turistic exista o relatie inversa. Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului, stimulandu-l in acele regiuni in care exista conditii: materiale, sociale si culturale

Studiu realizat asupra turistilor din Canada si Statele Unite ale Americii cu privire la motivatia de calatorie in functie de segmentele de varsta:

Grupul tanar (youth market) (18-35 ani, fara copii mai mici de 20 de ani acasa), 20%, au venituri mai mici decat media, energie puternica si dorinta de a calatori, spirit de aventura, utilizeaza internetul ca modalitate de rezervare (iubesc sporturile extreme) Grupul de familie(family market)(cu copii mai mici de 20 de ani acasa), 33%, educatie si venituei peste medie, sunt putin predispusi sa exectueze calatorii sau excurii de scurat durata, marea majoritate a cheltuielilor de vacanta sunt destinate activitatiilor recuperative. Grupul matur (matur market) (36-65)- fara copii, 32%, relativ bine educati, predispusi la activitati de expluatare in timpul vacantelor, iubesc calatoriile in natura si cele destinate culturalizarii Grupul varsnicilor (senior market), peste 65 de ani, fara copii acasa, 15%, venituri si educatie sub medie, nu vad vacanta ca pe o oportunitate de relaxare, sunt dispusi sa faca calatorii de expluatare, sa angajeze ghizi, se informeaza si apleleaza la pliante turistce, deci apeleaza la servicii cu valoare adaugata.

URBANIZAREA

Cu cat gradul de urbanizare este mai ridicat , si aglomerarile urbane sunt mai dense, cu atat creste in mod absolut volumul cererii turistice. Locuitorii centrelor urbane au tendinta de a se indrepta spre zone mai putin poluate si urbanizate, prefera destinatiile din tarile in curs de dezvoltare.

COMPORTAMENT CONSUMATOR
PROGRESUL TEHNIC

Dubla actiune asupra cererii turistice: Dezvoltarea progresului tehnic a condus la cresterea cererii turistice (trenuri de mare viteza, servicii hoteliere de inalta calitate) Progresul tehnic poate reprezenta un factor negativ in calea turismului traditional( exemplu aparitaia bookingului online a condus la falimentarea agentiilor de turism ).

TURISMUL DURABIL SI MEDIUL

Turism durabil= capacitatea unei destinatii traditionale de a-si mentine competitivitatea in raport cu noile destinatii, de a atrage noi vizitatori, de a-si pastra caracterul original, unic si de a nu prejudicia mediul ambiant Ecoturismul si turismul ecologic

PROTECTIA

SANATATII

Factorii cheie care determina riscul din punvct de vedere al sanatatii la care este expus turistul: Destinatia Durata si sezonul calatoriei Scopul calatoriei Standarde de acomodare si de igiena Comportamentul calatorului Specificatii cu privire la sanatatea calatorului

FACTORUL POLITIC (Harta risc politic)