Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul ,roman realist mitic

de Mihail Sadoveanu
Opera lui Mihail Sadoveanu ,Baltagul este o arhiva a unui popor primitiv ,ireal in care sunt prezentate dragostea ,moartea ,viata agrara ,viata pastorala ,razboiul ,asceza (retragerea in sihastrie). Romanul "Baltagul" a fost publicat in 1930 ,George Calinescu o considera una dintre cele mai bune scrieri ale lui M. Sadoveanu. Criticul literar Paul Georgescu surprinde caracterul sferic de capodopera a lumii romanului in care destinul uman se integreaza ca in balada "Miorita" ,in ciclurile reale ale existentei evocand o civilizatie astrala in care faptele umane sunt ?????/ Corespondentele romanului cu balada populara "Miorita" apare in motoul romanului "Stapane ,stapane mai cheama si-un cane" prin tematica si prin dezvoltarea ultimului motiv al cautarii. Tema romanului urmareste stabilirea adevarului in legatura cu disparitia lui Nechifor . Incipitul romanului se situeaza intr-un timp mitic prin legenda biblica a rostuirii etniilor;D-zeu a dat fiecarui popor cate o insusire ,muntenii ajung ultimii pentru ca ei "urca si coboara" , lor li se da taramul inalt apropiat de cer si fiind muritori sa se veseleasca ,o consolare de care sa profite cat au timp. Lumea oierilor conserva un mod de viata ce se conduce dupa semne naturale ,dupa o randuiala carmica ce reprezinta legatura dintre om si univers . Intriga romanului consta in intarzierea lui N. Lipan ,plecat la Dorna pentru a cumpara niste oi. Intarzierea lui ii produce Vitoriei ingrijorare ,visuri rele si simbolice ,munteanca simte ca se intampla ceva ce iese din randuiala normala a lucrurilor ,apoi isi formeaza convingerea ca drumurile lui Nechifor s-au frant intr-un punct necunoscut. Un prim semn funebru se dezvolta la inceputul romanului in visul pe care-l are Vitoria ,in care Lipan apare trecand calare o apa mare si tulbure ,semn al trecerii pe taramul celalalt. Apoi cocosul canta in mijlocul zilei cu ciocul indreptat spre drum dand semn de plecare. Soarele care se stinge e un alt semn funebru prevestind moartea initiatica la apusul soarelui a pastorului mioritic. Vitoria Lipan se raporteaza celor doua instante ale satului romanesc , preotul satului Daniel Milies si baba Maranda vrajitoarea ,o reprezentanta a unei religii precrestine. Vitoria anunta autoritatile de la Piatra avand credinta ca sotul ei s-a prapadit si

se pregateste de marea calatorie. Eroina repeta scenariul mitic al lui Orfeu care pleaca in infern pentru a o gasi si a o aduce inapoi pe sotia lui Euridice. Marea calatorie pe care trebuie sa o intreprinda Vitoria se bazeaza pe aplicarea unei legi nescrise; Sufletul mortului trebuie sa-si gaseasca linistea prin inmormantare si prin pedep0sirea ucigasului. Vitoria pleaca in cautarea sotului dupa 73 de zile de zile de absenta ,pe 10 martie dupa o riguroasa pregatire ,vinde produse din curte pentru a face rost de bani si o duce pe minodore la manastirea Varatec ,pune sa i se confectioneze lui Ghiorghita un baltag si ia cu ea chiar o pusca . Impreuna cu Ghiorghita strabate drumul spre Dorna cum presupune ca a mers si Nechifor ,sunt insotiti la inceput de carciumarul David pe o vreme rea cu ninsoare si viscol . Ajung la Farcasa unde mos Pricop isi aminteste ca a potcovit calul unui oier ce purta o caciula brumarie Traseul trece pe la Paltinis ,Brosteni ,Borca ajungand la Sabasa ,apoi la Suha, Iorgu Vasiliu ii spune ca la carciuma lui au ajuns doar doi calareti Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Vitoria isi da seama ca intre Suha si Sabasa a fost curmat firul vietii sotului ei confirmanduse premonitiile anterioare . Intr-o ograda din Sabasa il gaseste pe Lupul ,cainele lui Nechifor care o conduce la ramasitele sotului ei aflate intr-o rapa dominata de Crucea Talienilor. Vitoria incepe cautarea ucigasilor chiar inainte de a descoperii osemintele sotului ei. Cei doi sunt pacaliti de femeia ce vorbeste mult si face supozitii din care ei lipsesc. Dupa ingroparea osemintelor ,la parastasul de pomenire demascarea faptasilor constitue punctul culminant al naratiunii, Vitoria dovedeste tarie de caracter ,povesteste pretinzand ca stie in tocmai cum s-au intamplat lucrurile deoarece le aflase de la Lipan cat timp a stat cu el in rapa. Ea isi imagineaza in tocmai scena crimei ,uimindui si pe ucigasi ,agresiunea psihologica ii face pe cei doi sa reactioneze in mod diferit. Calistrat Bogza nemaiputand suporta atacurile verbale ale femeii se infurie ,arma crimei ,baltagul devine ca in miturile vechi simbol al sacrificiului ,arma crimei si a restabilirii adevarului. Dupa inmormantarea sotului si parastasul de pomenire Vitoria se intoarce la rosturile ei obisnuite ,recupereaza oile ,o ia pe Minodora pentru a vedea mormantul tatalui ei , incheie socotelile cu ''Lumea de jos" si se intoarce la Magura Tarcaului pentru "a lua de coada toate cate a lasat". Personajul principal al romanului are un caracter dinamic ,e multi functional si arhetipal. In conceptia sa despre lume traditiile au un rol hotarator ,este inzestrata cu anumite calitati : statornicie morala ,inteligenta ,perseverenta este apriga si indarjita.

Dupa ce trece printr-un proces de interiorizare eroina incepe sa fie tot mai sigura ca sotului ei i sa intamplat o nenorocire datorita viselor ce-i confirma ideea mortii . Portretul static la inceput ,devine dinamic realizat din acumularea faptelor narate inainte de a pleca din "Tara de jos" . Eroina urmareste un drum al labirintului prin calea serpuita pe care o urmeaza , simbol al vietii spre moarte.Drumul Vitoriei si al lui Ghiorghita se desfasoara in mod simbolic de la rasarit pana la apus . Vitoria Lipan este animata de sentimentul datoriei fata de sotul ei cat si de sentimentul justitiei ,personajul este caracterizat in mod direct de catre narator dar si indirect de propriile actiuni simtiri si ganduri ,modul in care traieste sugerand o femeie cu caracter conservator. Fata de cei doi copii nu manifesta aceeasi dragoste ,pe Ghiorghita il iubeste dator faptului ca-i aminteste de sotul disparut ,iar cu Minodora este mai aspra deoarece nu trebuie sa se abata de la traditiile in care a fost si ea crescuta. Fata de sotul disparut are sentimente "mustata neagra","sprancene aplecate" sunt dragostea ei de mai bn de douazeci si cva de ani. Pleaca insotita de Ghiorghita pentru ca trebuie sa contribuie la maturizarea feciorului pentru a prelua rolul de conducator al familiei. Limbajul este arhaic ,regional si caracterizat prin oralitate.