Spefe

Copitolul lX

Secfiuneo ll
Spefe
Spefa nr. 1
Instanfa dejudecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu despre sdvArsirea infracfiunii de gestiune frauduloasd. in cadrul cercetdrii judecdtoregti, martorii au fost ?ntrebati dacd ?si mentin declaratiile date in fafa organelor de urmlrire penald. Aceqtia au confirmat cele declarate anterior, aspect consemnat in incheierea de sedinfd. Incuipatul, la rindul sdu, a afirmat cd igi menfine declarafiile date in fpfa organelor de urmirire penald, aspect de asemenea, consemnat in incheierea de sedint6. In aceste conditrii, martorii 9i inculpatul nu au mai fost audiafi de cdtre instanld. inbaza materiaiului de urmdrire penai6, confirmat in gedinfa de judecatd, instanfa a dispus
condamnarea inculpatului.

Intrebne
Este legald hotdrdrea instansei de judecatd? Argumentafi.

In partea introductivd a incheierii prin care s-a admis cererea procurorului de prelungire a arestdrii preventive apar doud menliuni, ,,gedin[a din camera de consiliu" $i ,,$edintra publicd". In dispozitivul incheierii, mentiunea ,,camera de consiliu" este tdiatd ti inlocuitd cu cuvintele ,,9edinfa publicd", modificarea nefiind, insi, confirmatd in scris de cdtre cei care au semnat acful. De asemenea, modificdri 9i gtersdturi care creeazd, dubii in ceea ce prive;te pubiicitatea Wdinfei de judecatd sunt prezente gi in conlinutul minutei. innebwe
Se

PPefa

nr.2

poate invoca, in speSa, incalcarea dispozisiilor relative la pubkcitatea qedingei de judecatd?

Speta nr. 3 La data de 20.08.1996 ?mpotriva inculpatuiui minor care nu a implinit ve.rsta de 16 ani, s-a dispus ?nceperea urmaririi penale pentru sdvdrqirea infracliunilor de distrugere ;i semnaiizare
falsd.

Infracliunile au fost comise in zilele de 26 9i 27.05.1995. La dosarul cauzei existd, in copii xerox, un referat de evaluare intocmit la 30"05.1996 gi un raport de expertizd medico-legali psihiatricd dafat 6.08.1996. Instanta de judecatd, in considerarea ca.racterului de anterioritate al celor doui acte fatd de momentul inceperii urmflririi penale, a dispus, potrivit art. 300 alin. (2) C.pr.pen., resrituirea ca,rzei la parchet pentru refacerea urmdririi penale cu respectarea dispozitriilor art. 480 qi urmitoareie C.pr.pen.
Intrebare
Este

justificatd dispozisia instanlei de restituke a cauzei la parchet pentru refacerea unndririi

penale?

Spela nr. 4 La data de 19.02.2001, parchetul a emis rechizitoriul impotriva inculpafilor penuu savArqirea infiactiunii de fals material in inscrisuri oficiale. La data de 21.02.1997, s-a efectuat o noud prezentare a materialului de urmdrire penald, dupd care dosarul cauzei a fbst trimis in instantS. fntebare S-au incdlcat dispazigiile relative la sesizwea instanlei de judecatd? Spela nr.5 Organul de cercetare penald a intocmit referatul de terminare a urmdririi penaie la data de 26.02.1997 . La data de 28.A2J997 , organul de cercetare penali a prezentat inculpafului mate-

rialul de urrnfire penald. Inculpatul a fosf in permanentd asistat de apdrator.

Drept procesual penal

21C

Copilolul lX

Spefe

Astfel instrumentat, prin rechizitoriul procurorului, dosarul a fost inaintat instan{ei

de judecatd.

infebare S-au incalcat dispoziSiile relative Ia sesizarea instanfei

Spefa

de judecatd?

nr.6

Inculpatul a solicitat instanlei de judecatd sd dispund, potrivit art. 303 C.pr.pen., suspendarea judecdfii. Cererea de suspendare este insolita de un raport de expertizd medico-legald din care reztltd ca boala gravd a inculpatului il impiedicd sd participe la judecatd. La dosarul ca.uzei existd probe din care reiese cd boala invocatd de cdtre inculpat reprezintd rezultatul propriei sale activitAd.

Intebare

in

aceste circumstanfe se va admite cererea inculpatului

de suspendare

judecdfii?

Speta

nr.7

Cererea inculpatului de suspendare ajudecdtrii este respinsd de cdtre instanfa dejudecataprin

incheiere. i, Incheierea de respingere este atacatd separat cu recurs de cdtre inculpat.

Intebare
Este admisibil recursul inculpatului? Spe{a

nr.8

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdr;irea infracfiunii de tdlhdrie. Dezbaterile au avut loc la termenul din 18.05.2002. La acelagi tsrmen, instanfa a dispus amdnarea pronun{arii pentru o datd ulterioard.

Din dosarul cauzei lipseqte incheierea de qedinld din 18.05.2002. inrebari a). Ce consecinSe juridice produce lipsa incheierii de Sedinfd la termenul c6nd s-a dezbdnt cauza gi s-a amdnat pronunfarea? b). in ipoteza ?n care din dosn lipseSte o ?ncheiere intermediard de aminare a pronunldrii hoffiririi judecdtoreSti de eondamnare, ce solufie se impune?
Spe{a nr.9 Instanla de judecatd a dispus prelungirea arestdrii preventive a inculpatului pe o duratd de 30 de zlle.

in

cuprinsul incheierii nu se precizeazd, dacd inculpatul a fost sau nu asistat de avocat

(apdrarea fiind obligatorie) Ei nici dacd

i s-a dat sau nu cuvAntul.

Impotriva incheierii inculpatul a declarat recurs, criticdnd-o pentru nelegalitate.

Intebarc
Este fondat recwsul inculpatului?

Incheierea de gedinfd prin care s-a dispus amdnarea pronunJdrii a fost semnatd de preqedintele completului gi de cdtre grefier. HotdrArea a fost atacatd de inculpat care a apreciat-o ca fiind nelegald, in considerarea faptului ca incheierea de ;edinfd nu a fost semnatd de cdtre to{i membrii completului de judecatd. intrebare s-au respectat dispoziliile legale relative la redactarea incheierii de sedintd?

lP"tu nr.

10

Spefa nr. 11 Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracliunii de tAlhdrie. Sentinla a fost atacatd cu apel de cdtre reprczentantii Ministerului Public. S-a invocat faptul cd doud incheieri de qedintd, precum ;i incheierea de dezbateri, prin care s-a amdnat pronuntarea, nu au fost semnate de preqedintele completului de judecatd.

intre\ari a). Este fondat apelul declarat de Ministerul Public? b). Ce solufie se impune in ipoteza in carc incheierea prin care s-au consefiinat dezbateile nu este semnatd de grefierul de Sedinfa, in
220

Drept procesuol penol

Spele

Copilolul lX

condifiile fut care furcheierea este semnati de preSedintele completului iar partea care a invocat ?ncdlcarea legii nu a invederat cd i s-ar fi cauzat vrco vdtimareT Spela nr.12
Instan{a de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdv6rgirea infractriunii de ingeldciune. Sentinla a fost atacatd de cdtre Parchet. in acest sens, se invocd faptul c6 incheierea din data de 2O.12.2n3, aflati la fila 3 din dosar, prin care s-a dispus prelungirea arestdrii preventive gi amdnarea judecdtrii pentru data de 12.0I.2ffi4, nu este semnatd de preEedintele completului de judecatd. fntrebare Ce consecinle juridice produce nesennarea incheierii de cdte preSedintele completului in aceste circumstanfe? Spefa nr. 13

Tribunalul Militar Teritorial a condamnat pe inculpatul A.A. pentru savdrgirea infracfiunilor de omor gi de cdlcare de consemn. Hotardrea a fost atacatd de cdtre inculpat, care invocd nesemnarea minutei de cdtre grefierul
de tedinfd.

fnrebare S-au incalcat dispozifiile relative la redactarea minuteiT

Spela nr. 14 Hotdrdrea instantrei de judecaL{ a fost atacatd cu apel de cdtre inculpat. Printre motivele de apel se numdrd gi acela potrivit cdruia minuta a fost semnatd gi de cdtre grefierul de gedin{d, care insd nu face parte din compunerea completului de judecatd, ceea ce conduce la constatarea incdlcdrii dispozifiilor zu.t.3O9 C.pr.pen. innebare Este fondat apelul inculpatului?
Spe{a nr. 15 Inculpafii au fost condamnatri pentru sdvdrgirea infractriunii de delapidare. in dosar, minuta prin care s-a consemnat rezultatul deliberdrii nu este semnatd de tofi membrii completului de judecatd.

intebari
a). Ce consecinte jwidice produce nesemnarea minutei de cdte membii completului de judecati? b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori decdt cel prevdzut de lege, ce solulie se impune?

Spefa nr. 16

Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat. Hotdrdrea primei instanfe de judecatd a fost atacatd in considerarea omisiunii judecdtorului de a semna minuta pe fiecare pagin6 qi la sfdr;it.

intebare
Ce semnificafie juridicd prezintd aceasti omisiune?

Spefa nr. 17 Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. Sentinfa a fost atacatd cu apel, in considerarea lipsei de la dosar a minutei in care s-a consemnat rezultatul deliberdrii. inrcAari Este fondat apehul declarat de inculpafi? Care este semnificafia juridicd a lipsei de Ia dosnul cauzei a minutei?

Spefa nr.18 Instanfa de judecatd

prevdzutd

l-a condamnat pe inculpat pentru

sdvArgirea infractriunii

in

de omor

art. 174 C.pen.

221

Drept procesuol penol

Copitolul lX

Spele

Apelul declarat de inculpat impotriva sentin{ei este motivat, printre altele, prin aceea cd, din minuta primei instan{e nu rezultd cd pronunfarea hotdrArii a fost fdcutd in gedinfd publicd. Intrebare Ce consecinfe juridice produce lipsa din minutd a meniiunii cd pronunfarea s-a fdcut in
gedinfd publicd
?

Spefa nr. 19

Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului minor

pendarea condifionatd a executdrii pedepsei.

la 1 an inchisoare, cu sus-

solulionarea laturii civile, instanfa a dispus obligarea inculpatului in solidar cu parrea responsabild civilmente la plata sumei de 75.000.000 lei (ROL) daune morale cdtre partea civild, A.A., qi 3.900.000 lei (ROL) despdgubiri cdtre partea civild, Spitalul clinic de oftalmologie, cu dobdnda aferentd de la rdmdnerea definitivd a sentinlei de condamnare la achitarea debitului. in minuta existentd la dosar, fila 85, nu este menlionat cd suma este purtdtoare de dobdnzi. intrebare Care sunt consecingele neconcordanpei inte minuti gi dispozitiv? Spela nr.20 Prin incheiere, prima instanfd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdrgirea infrac{iu-

in

nii de luare de mitd.

intrebare Care sunt consecinSele faptului cd hotdrArea primei instanle poartd denumirea de ,jncheiere"
Si

nu de ,,sentinSd"?
Spe{a

w.2l

HotdrArea instanfei a fost atacatd pe considerentul cd inculpatului aflat in stare de delinere nu i s-a comunicat copia actului de sesizare a instanfei de judecatS, potrivit dispozitriilor art. 313 alin. (2) C.pr.pen.

Intebare
Ce efecte determind nerespectarca dispozifiilor legale mai sus-menfionate?

Spefa nr.22
Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracflunii de omor, prevdzutd de art. 174 C.pen. La termenll de judecata la care a avut loc audierea a doi martori, inculpatul arestat a refuzat sd participe. In acest sens, din referatul gefului de escortd gi din adresa administra{iei penitenciarului rezultd, cd inculpatul a refuzat sd fie adus in instanfd, intrucdt nu este de acord cu incadrarea juridicd. De asemenea, inculpatul nu a fost adus la judecatdla termenul la care au avut loc dezbaterile, avAndu-se in vedere cd la aceea datd se afla in refuz de hrand.

fntrebare

in raport cu prevederile art. 314 C.pr.pen. si at. 291 ahin. (2) C.pr.pen., potivit cdrora neprezentarea pdrlilor nu impiedicd judecarea cauzei, este legaLd hotdrdrea instanlei de judecati?
Spefa nr.23
Instanfa de judecatd, constatAnd inexistenfa faptelor, a dispus achitarea inculpatului, inbaza art. 11 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) C.pr.pen. Pentru faptele imputate inculpatului, inainte de infrarea in vigoare aL,eglinr. 14011996, maximul special al pedepsei era sub 3 ani inchisoare.Lajudecata in fond, potrivit noii legi penale, pedeapsa prevdzutd de lege este mai mare de 3 ani. In considerarea vechii reglementdri, la judecata in fond a cauzei, procurorul nu a pus con-

cluzii, neparticip And.

Intebare
Este obligatorie participnea procurorului la judecati in primd instanfd,
descrise in speSa?
222

in circumstanfele

Drept procesuol penol

Spefe

Copilolul lX

pnela nr.24 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect solufionarea unei infracfiuni rdmase in faza tentativei,
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, la termenul de judecatd la care au fost audiafi inculpatul qi un martor, instanla s-a constituit fdrd procuror.

Intebdri
a). Este obligatorie pnticipnea procurorului la judecarea unor inftacsiuni rdmase in faza tentativei, avfutd fui vedere cd in cuprinsul art. 315 C.pr.pen. se utilizeazd expresia ,,infracsiune sdvdtsitd"? b). Ce solulie se impune cu privire la participarea procurorului fui cauzele penale Ia care se solutioneazd doar latura civild? Spefa nr.25
Prin incheiere, instanfa de judecatd a dispus efectuarea unei cercetdri la fata locului. pentru a clarifica unele aspecte necesare ldmuririi catzei. Sesizarea instanlei de judecatd s-a fdcut prin rechizitoriu.

in timpul efectudrii cercetfii la fafalocului, a$a cum rcntltd,din procesul-verbal intocmit 9i ataqat la dosar, s-a consemnatprezen+apddii vdtdmate, a inculpatului, a apdrdtorului acestuia qi a unui expert.
Procurorul a lipsit de la efectuarea respectivului act de cercetare judecdtoreascd.
Intrebare in circumstanfele spefei, fut care Sedinta de judecatd ticiparea procuroralui era obligatorie?

nu

s-a desfdgurat

la sediul instanfei, par-

Spefa nr.26
Instan{a de judecatd l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrgirea infrac{iunilor de lovire sau alte violentre gi ameninfare. Din actele dosarului reztltA cd procurod nu a participat la judecarea cauzei care a avut loc in ;edinfd publicd, la data de 20.03.2003, avdnd in vedere cd legea prevede pentru faptele deduse judecdtii qi pedeapsa altemativd a amenzli.

Intebdri
a). Este legald solufia instanlei de judecatdT b). Ce soluSie s-ar impune cu privire la participarea procutotului irt ipoteza in care existenla infracliunii prevdzuti fu art. 180 alin. (2) C.pen. nu ar fi confirmatd print-un ceftilicat medico-legal depus la dosar? Spefa nr.27 Fafd de inculpat s-a dispus trimiterea in judecatd de cdtre parchet pentru sdvdrqirea infracfiunii de firt calificat. in cuprinsul rechizitoriului se aratd cd inculpatul a intrat in locuinfa pd(ii vdtdmate de unde
a sustras o butelie de aragaz, un magnetofon, un dublu radiocasetofon, un transformator electric si mai multe casete audio.

in timpul cercetdrii judecdtoregti, instanfa de fond a mai refinut cd inculpatul a sdvfirgit qi o infractriune de tdlhdrie. Nu s-a dispus extinderea procesului penal cu privire la infracfiunea de tilhdrie, in condi{iile art. 336 C.pr.pen. In considerarea acestot aspecte, instanfa dejudecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvArgirea infracfiunii de furt calificat si tdlhdrie.
inrebare Este legald hotdrArea instanlei de judecatd, prin pisma dispoziSiilor care reglementeazd. obiectul judecdfii?
Spela nr.28 Prima instanfd de judecatd, aflatd in cursul judecdrii unei cauze penale avAnd ca obiect solufionarea unei infracliuni de furt comisd in cursul anului 200I, a fost sesizatd, printr-un memoriu, de cdtre o terfd persoand, cu privire la sdvdrgirea de cdtre acelagi inculpat a unei alte infracfiuni de furt, in cursul anului 2000, impotriva sa, infracfiune cu privire la care solicitd
extinderea procesului penal.

Din materialul de urmdrire penald rezultd, cd prin rechizitoriu parchetul a limitat obiectul
Drept procesuol penol
223

Copilolul lX

Spefe

judecdtrii la activitatea infracfionald desfdgurad de cdtre inculpat in anul 2001. De asemenea, Pnltre persoanele vdtamate nu se evidenfiazd gi persoana semnatard. a memoriului. In dosarul de urmdrire penald nu existd o pldngere a acestei persoane, dupd cum nu existii nici o sesizare din oficiu cu privire la furtul comis in anul2001. fntrebare Ce solusie se impune cu privire Ia memoriul inaintat instanlei de fond prin care se soliciti extinderea procesului penal asupra unei alte fapte?

FPeta nt.29 In expozitivul rechizitoriului a fost expusd urmdtoarea stare de fapt: inculpa{ii au acostat-o pe victimd intr-o stafie de metrou, determindnd-o, prin fortd gi ameninfare, sd-i insofeascd in timpul cdldtoriei cu metroul gi apoi sd se urce intr-un taxi, contrar voin{ei sale, dupd care au condus-o intr-un apartament unde au avut, prin violenfd, raport sexual cu victima. Ulterior consumdrii infracfiunii de viol, victima a fost refinutd in apartament timp de 3 ore, dupd care a fost eliberatd. Prin dispozitivul rechizitoriului, procurorul a dispus trimiterea in judecatd a inculpaSilor pentru sdvdrsirea infracfiunii de viol, forma calificatd. innebare Avind fut vedere cd in dispozitivul rechizitoriului nu estc nominalizatd in mod expres si infracfiunea de lipsire de libetate ?n mod ilegal, poate insknfa de judecatd sd. se pronunfe Si cu pivire la aceastd faptd?

FP"t" nr.30 In cursul cercetdrii judecatoregti, partea vdtdmatd s-a aflat in sala de gedin{a pe perioada
audierii martorilor de cdtre instantii. in considerarea acestui aspect, instanta de judecatd a rcfuzat audierea pd4ii vdtdmate motivdnd cd aceasta a incdlcat dispozitriile art.3I9 C.pr.pen., conform cdlora, dupd apelul martorilor, experfilor qi interprefilor, pdrfile, la cererea pre;edintelui, trebuie sd pdrdseascd sala de
gedinfd.

inrebare
Este legald hotdrArea instantei de judecatd?

Spefa nr.3L

in fafa organului de urmdrire penald cd, degi in urma accidentului de circulafie produs de inculpat, a rdmas cu o invaliditate de 50Vo,nu se constituie parte civild. Ulterior, totinfaza urmdririi penale, a revenit ;i a declarat cd se constituie parte civild. in fatra instanfei de judecata, partea civild a declarat cd iqi mentrine prima declara{ie datd in
Persoana vifidtmatd, a declarat

faza de urmdrire penald, de nesolicitare a despdgubirilor bdneEti. Ludnd act de aceastd declarafie, instanfa dejudecatd nu a solufionat latura civild a cauzei.

intrebne
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd? Argumentafi.

Spefa
cat.

nr.32

Inculpalii A.A. ti B.B. au fost trimiqi in judecata pentru sdvdrgirea infracliunii de furt califi-

in cadrul cercetdrii judecdtoregti instanla a audiat partea vi$itmatd.,partea responsabild civilmente ;i pe inculpatul A.A. Inculpatului B.B., prezent in sald, nu i s-a dat cuv6ntul. Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpalilor A.A. ti B.B. Intebare Ce consecinSe juridice poate determina omisiunea instantei de judecatd de a proceda ]a
audierea inculpatului A. A. ?

Spefa nr. 33
Pd4ile au convenit ca unii din martorii audiafi in cursul urmdririi penale sd nu mai fie audiali de cdtre instanla, urmAnd ca la judecarea cauzei sd se find seama de declaratiile date anterior de ei.
224

Drept procesuol penol

Spete

Copitolul lX

In

considerarea acestei infelegeri intervenite intre pddi, prima instanfd

procedat la

solufionarea procesului fdrd a stdrui in audierea acelor martori.

fnrebare
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd? Argumentafi.

Spela nr. 34 Prin rechizitoriul parchetului de pe l6ngd judecdtorie, inculpatul a fost trimis in judecatd sub
aspectul sdvdrqirii infracfiunii de delapidare. Instanfa de fond a stabilit cd probatoriile administrateinfaza de urmdrire penald qi in cadrul cercetdrii judecdtoregti conduc la concluzia cd inculpatul a sdvdrqit infracfiunea de trafic de influenld (aft.257 C. pen.), infracfiune de competenfa de primd instanfd a tribunalului. in acest sens, judecdtoria a dispus restituirea catzei la procuror, pentru ca urmdrirea penald sd fie efectuatd de cdtre procurorul competent, 9i anume cel din cadrul parchetului de pe l6ngd tribunal.

intebare
Este legald hotdrirea instanlei de judecatd? Argumentafi.

Spefa nr. 35 Cu prilejul dezbaterilor in fond, procurorul a ardtat, in gedinfa de judecati, cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdv0rgite de inculpat din infrac{iunea de luare de mitd (menfionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenfd, solicitdnd condamnarea penffu aceastd din urmd infractiune. Instanfa de judecatd a pronuntat condamnarea inculpafului pentru sdvdrgirea infracfiunii de luare de mitii, hotdrdrea fiind atacatd de Parchet pentru incdlcarea dispozitriilor art.334 C.pr.pen., in considerarea omisiunii instanfei de a schimba incadrarea juridicd.

inrebare
Este legaJd hotiirilrea instanfei de judecatd? Argumentafi?

Drept procesuol penol

225

Copitolul lX

Sectiuneo lll
Grile
1. Instanfa poate declara secleti gedinfa de judecatl fn urmltoarele situafii: a). dacd judecarea in qedintd publicd ar putea aduce atingere unor interese de stat; b). cdnd are loc judecarea cererilor de liberare provizorie; c). daca prin publicitatea gedinfei de judecatd ar fi.lezate interese patrimoniale; d). cdnd dosarul cauzei are ca obiect solufionarea infractiunilor de spdlare de bani.

2. Lajudecarea unei qedinte secrete: a). pot asista pdrfile, reprezentan{ii acestora, apdrdtorii; b). au dreptul de a participa rudele apropiate ale pd4ilor; c). prezen{a procurorului nu este obligatorie; d). asistenla juridicd a inculpatului este obligatorie.

3. Completul de judecaff se poatc schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba pdna la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; b). nu, completul de judecatd trebuie sd rdmdna acelagi in tot cursul judecdrii cauzei, in virtutea principiului nemijlocirii; c). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoreqti; d). completul de judecatd se poate schimba doar in cauzele in care sesizarea instanfei s-a fdcut prin plAngerea prealabild a persoanei
vdtd.mate.

4. Judwata se poate desfdsura: a). in alt loc decdt sediul instanfei competente, dacd intervine o lege ce modificd normele relative la competenta teritoriald; b). la sediul instanfei; c). fdrd participarea procurorului, atunci c6nd pedeapsa prevdzutd de lege este inchisoarea mai micd de 5 ani; d). cu un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege.
5. Exceptr de la regula obligativitnfii citlrii pldilor: a). martorii, experfii 9i interprefii nu se mai citeazd in situa{ia in care judecata se amdnd; b). cAnd instanfa considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pd4i; c). partea prezentd la un termen nu mai este citata penffu termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; d). inculpatii militari 9i inculpatriii detrinuli nu se citeazd decdt la primul termen de judecatA.

6. Termenul de afi$arc a listei cauzelor fixate pentnr judecat{ este: a). 48 de ore inaintea termenului de judecatd; b). 24 de ore inaintea termenului de judecatd;

c). 3 zile inaintea termenului de judecatd; d). 24 de ore inaintea termenului de judecatd, in catzele cu inculpatul aflat in stare de arest; 5 zile inaintea termenului de judecatd in celelalte

canti.
$edintei de judecatl a). numai inculpatul 9i partea responsabild civilmente au dreptul sd ia la cunogtinfd de continutul dosarului in tot cursul judecdlii; b). accesul la dosar este permis, in cursul judecdtrii, numai inculpatului aflat in stare de arest gi parfilor care, din motive temeinice, nu s-au putut prezenta la termen; c). inculpatul, celelalte pa4i li apdrdtorii au dreptul sd ia cunogtinld de dosar in tot cursul judecdlii; d). accesul la dosar este permis pd4ilor numai in cauzele care nu vizeazd siguranfa nafionald a fdrii.

Z.ln timput

8.

ln ipoteza ?n care
rcvin

se dispune ?ndeplrtarea uneia dintue

p{rf din sala de judecafi,

ce obli-

gafii

ii

pme.Sedintelui instantei?

a). de a chema partea

in

sald inainte de inceperea dezbaterilor; b). de a-i aduce la cunostinta

toate actele efectuate

proces-verbal despre aceastd imprejurare; d). de a sesiza procurorul despre motivul care a determinat indepdrtarea din sald a pa(ii respective.
Drept procesuol penol
227

in lipsa ei; c). de a intocmi

Copitolul lX

Grile

9. Sdinp de judecatl a). este publicd in cauzele in care inculpafii sunt majori; b). este declaratd secretd numai in urma unei cereri exprese a procurorului; c). nu se poate desfagura decdt la sediul instantei; d). poate fi declaratd secretd de cdtre instanfa de judecatd, dar numai in cadrul unei qedinfe publice. 10. Regimul ilaceriitncheierfi date tn fond prin carc s-a dispus suspendarea cavpi penftr boala gravil a inculpafirlui estc urmifonrl: a). incheierea poate fi atacatd cu apel, care nu este suspensiv de executare; b). incheierea nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; c). incheierea poate ft atacatA cu recurs, suspensiv de executare; d). incheierea poate fr atacatd separat cu recurs, care nu este suspensiv de executare.
1 1. Se poale dispune suspendareatnfegii cauze penale dactr motivul suspendnrii privegte doar pe tmul dinte inculpafi? a). da; in ipoteza in care disjungerea nu este posibild; b). nu; judecarea cauzei continud, inculpatului absent comunicdndu-i-se actele esenfiale efectuate in lipsd; c). da, in ipoteza in care sesizarea instanlei s-a fdcut prin pldngere prealabild; d). suspendarea intregii cauze nu se poate dispune, in aceste condilii, dec6t dacd celelalte pdrfi sunt de acord in acest sens.

12. Cjlre tntocme$te lncheierea de $edi{n gi fu ce termen? a). pregedintele completului, in termen de 20 de zile de la terminarea tedintei; b). grefierul, in termen de24 de ore de la terminarea $edinfei; c). grefierul, in termen de 3 zlle de la terminarea qedinfei; d). preqedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea gedinfei. 13. Deliberarea 9i prronunfarea hotir6rii: a). se fac de indatd, dupd incheierea dezbaterilor; b). au loc in termen de l0 zile de la incheierea dezbaterilor; c). pot fi amdnate fafd de momentul incheierii dezbaterilor cel mult 25 de zile, pentru motive temeinice; d). se desfdqoard in condifii de publicitate limitatd, deoarece la aceste activitdti pot participa pd4ile in procesul penal. 14. Luarea hotir8rii tn ipoteza tn care ln urma deliberlrii rezulti mai mult de 2 p{rcri: a). in aceastdipotezd, hotdrArea se ia cu majoritate de voturi; b). judecarea cauzei se reia in complet de divergenfd; c). judecdtorul care a opinat pentru solutia cea mai blandA ffebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa; d). judecdtorul care a opinat penffu solufia cea mai severd trebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa.
a cauzei pen15. lncheierca dafl fn prin[ instanfl prin care s-a respins cererea gravi a inculpatului tru boala a). nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate ft atacatd direct cu recurs la Inalta

de

Curte de Casafie ti Justitie; c). poate fi atacatd odatd cu fondul cauzei; d). poate fi atacatd separat cu recurs la instanfa superioard, in termen de24 de ore de la pronun{are, pentru cei prezen{i, Ei de la comunicare, pentru cei lipsd.
16. Hotnr6nea judecgmeasce pnal* a). se redacteazd.de cdtre grefierul de ledinfd; b). se semneazdde toJi membrii completului de judecata gi de grefier; c). se rcdacteazd in cel mult 20 de zile de la pronuntare; d). se redacteazd in cel mult 30 de zile de la pronunfare. 17. Pronuntarea

hotir6rii:

a). presupune citarea obligatorie a pd4ilor; b). se face de cdtre pregedintele completului de judecatd asistat de grefier; c). se face in ;edinfd public6, cu excepfia cazurilor in care judecata a fost secretd; d). se face numai dupd redactarea hotdr0rii. 18. Participarea procurorului

la Wdintele d judcatfl fn priml insfanp la judec{torie

sesizatd

este

obligatorie: a). in cauzele

228

in care instanta de judecatd a fost

prin pldngere prealabild; b). in

Drept procesuol penol

Grile

Copifolul lX

ca;l'zele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare; c). in cauzele in care fatd de unul dintre inculpati s-a dispus mdsura de siguranfd a intemdrii medicale; d). in cauzele in care inculpatul a solicitat suspendarea procesului penal.

h starc do libertat. Citafia trebuie si fl fie ?nmfnattr acesfuic a). cu cel pu{in 5 zile inaintea termenului de judecatd; b). cu cel pufin 3 zile inaintea termenului de judecatd; c). cu cel pufin 48 de ore inaintea termenului de judecatd; d). numai pentru primul termen de judecatd.
19. Inculpatul este trimis fn judecate

inculpafrlui aresht la judeca6 aste obligatorie? a). da, in cauzele in care inculpatul nu are apdrdtor; b). da, in cauzele in care pedeapsa prevdantd pentru infracfiune este mai mare de 5 ani; c). da; d). nu; participarea inculpatului la qedinfa de judecatd nu poate fi asiguratd impotriva voinfei acestuia.
2.0. Aducerea

civill poafe fi reprezentafi la judecahfn primn inshnfl? a). da, doar in cauzele in care pedeapsa prevazutd de lege pentru fapta
2l.PafiEA
de

supusd judecdfii este

amenda sau ?nchisoarea de cel mult un an; b). da, doar in cauzele in care sesizarea instantei s-a fdcut prin plAngere prealabild; c). nu; stabilirea intinderii prejudiciului se face de cdtre instanfa

judecati numai in urma solicitdrii personale a pdrfii civile; d). da.

22. Momentrrl-limittr penn la care instanp de judeca$ poate dispune rcstituirca cauzei la pfocllrotr pentru ci cercetarea penaH a fost efecfuafi de un organ de cercetare pnaH necompetent: a). inainte de terminarea dezbaterilor; b). inainte de terminarea cercetdrii iudecdtoresti: c). in tot cursul judecdtrii; d). pdnd la citirea actului de sesizare.
23. Minuta, act prin care se consemneuzi rezultatul

deliberirii:

a). se redacteazd,de cdtre grefierul de gedintd 9i se semneazd de cdtre membrii completului de judecatS; b). nu este obligatoriu a fi redactatd in cazurile in care judecdtorul dispune asupra mdsurilor preventive; c). se intocmegte in doud exemplare originale, dintre care unul se atageazd la dosarul cauzei, iar celdlalt se depune la dosarul de minute al instanlei; d). se intocmeEte in termen de 30 de zile de la terminarea cercetdrii judecdtoreqti.

24. Se constati in cursul judecilii ci incadrarea juridici dati faptei prin actul de sesizare urmeazi a fi schimbati. Instanla de judecati: a). intocmegte un proces-verbal de constatare a schimbdrii incadrdrii juridice; b). pune in discufie noua incadrarejuridicd; c). atrage atenfia inculpatului cd are dreptul la sistenfdjuridicd obligatorie; d). dispune suspendarea procesului penal.
25. Completrl de judecatl se poate schimba pe parcrnsul solufion{rii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoregti; b). completul de judecatd se poate schimba qi dupd inceperea cercetarii judecdtoreqti, consecinfa fiind reluarea de la inceput a fazei de judecatd; c). completul de judecatd se poate schimba Ei dupd inceperea dezbateilor, consecinfa fiind reluarea de la inceput a dezbateilor; d). completul de judecati nu se poate schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale, in virtutea princi-

piului nemijlocirii.
26. E)rceptii de la regula obligativitnfii cit{rii p[rfilon a). cdnd instanla considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pa4i; b). paftea prezentd la un termen nu mai este citatd pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; c). partea prezentd,la un termen nu mai este citatd pentru urmdtorul termen; in ipoteza in care partea lipsegte la urmdtorul termen, ea va fi citatd in mod obligatoriu; d). legea de procedurd penald nu prevede excepfii de la regula citdrii pddilor la fiecare termen de judecatd; in acest mod se asigurd exercitarea dreptului la apdrare pe parcursul solufiondrii catzei penale.
Drept procesuol penol
zzY

Copilolul lX

Grile
2T.Iaintrcmfoealistei cauzelor s f.e seama de: a). ca:uzele in care inculpafii nu sunt cetdfeni romdni; b). cauzele in care inculpafii se afld in stare de definere; c). cauzele in care inculpafii se afld in stare de recidivd; d). intinderea prejudiciului cauzat prin sdvdrqirea infracfiunii.
28. Plegedintele comptehrlui dispune indep{rtarca plrfii v[tdmate din saH, pe motiv do tulburare a rcdintei de judecan a). preqedintele de complet are obligafia de a chema partea in sald inainte de inceperea cercetdrii judecdtoreqti; b). procedura este nelegald, intrucdt pddile din dosar nu pot fi indepdrtate din sala de judecatd; in acest cM se poate refine incdlcarea dreptului la apdrare; c). ;edin{a de judecatd se va suspenda; partea vdtdmatd va fi amendatd contraventrional pentru tulburarea ordinii 5i solemnitdtrii gedinfei; d). preqedintele de complet poate dispune aplicarea unei amenzi

judiciare.

29. Suspendarea judecn{ii: a). se dispune prin incheiere motivatd sau prin ordonanfd, in func{ie de cauzade suspendare; b). presupune existenfa unei boli grave a inculpatului care il impiedicd pe acesta sd participe la judecatd, constatd printr-o expertizd medico-legald; c). se poate dispune dacit afost ridicata o excepfie de necompetenfd materiald; d). presupune constatarea de ciitre instanfa de judecatd a
existentrei vreunei cauze de nepedepsire.

30. Parta

judecitii.

vifimafi ridictr o excepfie

dc neconstitrfionalitab. Instanp disprme suspendarea

ataca separat cu recurs, in 24 de ore de la pronun{are ori de la comunicarea dispozitriei de suspendare; d). incheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 3 zile,de la pronuntare. pentru cei prezen\i, gi de la comunicare, pentru cei lipsd.

a). dispozitria de suspendare se ia prin ordonan!{ motivatd; b). ?ncheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 5 zile de la data pronunfdrii; c). incheierea de suspendare se poate

31. Participarea procuonrtui la gedinple de judecati fn Finn instanF la judec#orie aste obligatorie: a)' in cauzele in care instanfa de judecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu; b). in cauzele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 arn sau mai mare; c). in cauzele in care tofi inculpafii sunt minori; d). in cauzele in care instanfa de judecatd fost a sesizatd prin plAngere prealabild.
32. Pentnr o infrac{iune de vdtimare corporall instanfa de judecate a@azd,eAinculpafirl nu p-ar putea face singur apdrarca Consecinfe: a). asistenfa juridicd devine obligatorie; b). prezentra procurorului devine facultativd, deoarece inculpatului i se asigurd dreptul la apdrare prin intermediul unui apdrdtor din oficiu; c). gedinfa de judecatd se va desfSgura in condilii de nepublicitate, vdtdmarea corporald fiind o infracfiune contra persoanei; d). se va dispune suspendarea procesului penal pdnd cdnd inculpatul va putea
sd

iqi angajeze un apdrdtor.

menul de judecatd nu poate fi mai mare de 48 de ore de la primirea dosarului; c). participarea procurorului este facultativd; d). instanfa de judecatd are obligafia de a prelungi starea de arest preventiv din 30 in 30 de zile.

33. Inculpafirl este timis in judecafnfo stare de arest Consecintc: a). asistenfa juridicd este obligatorie, cu condilia ca pedeapsa prevdnutir de lege pentru infractriunea sdvArgitd sd fie deten{iunea pe viafd sau inchisoarea de 5 ani sau mai mare; b). ter-

afl{tn foamel Acqsta refirz{ sI participe la $edinta de judecatd- PeNfu acqst motiv doun &rmene de judecat{ se &sfiqoar[tn lipsa i""ofprtrfoi. a). nulitatea care poate fi invocatii este nulitatea relativd; dacd se dovedegte existenfa vreunei vi[tdmdri, sentinta poate fi desfiintrati; b). in condiliile in care lucrdtorii de la locul de detinere au
34. Inculpatul arestat se greva
230

Drept procesuol penol

Grile

Copitolul lX

intocmit un proces-verbal prin care au consemnat declarafia inculpatului de arefuzaparticiparea la gedin{a de judecatd procedura a fost legal indeplinitd; c). s-au incdlcat dispozilii privitoare la participarea obligatorie a inculpatului la judecatd, sancfionate cu nulitatea absolutd; d). inculpatul poate solicita achitarea intrucdtjudecata a avut loc in lipsa sa.
35. ultimul cuv8nt al inculpatului: a). inculpatul poate lua cuvAntul, personal sau prin apdrdtor; b). pe parcursul ultimului cuvAnt inculpatului nu i se pot pune intrebdri; c). chiar dacd inculpatul relevd fapte sau imprejurdri noi, esenfiale pentru solufionarea caazei, instanfanu poate dispune reluarea dezbaterilor; d). nu se impune in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor inculpatul a fost ultimul care a luat cuvdntul.

Drept procesuol penol

231

Solufiile spefetor

Copilolul lX

Copitolul lX
DISPOZITII GENERALE PRIVIND FAZA DE JUDECATA. JUDECATA iN PRIMA INSTANTA ,

fdrd a efectua cercetarea judecdtoreascd. Proceddnd in acest mod, instanla a incdlcat principii fundamentale ale desfdgurdrii procesului penal, cum sunt aflarea adevdrului, exercitaria rolului activ nemiilocirea. $i Spe{a

in faza de urmdrire penald' evident, in mdsura in care este posibil. Astfel, martorul care a fost audiat in ancheta penald nu mai poate fi audiat 9i in cadrui cercetdrii judecdtoregti dacd, intre timp, a decedat, este dispdrut sau este plecat in strdindtate. In spefa datd, instanfa de judecatd a solufionat cauza numaiinbazadovezilor administrate in cursul urmdririi penale, fdrd a proceda la adminisffarea vreunei probe in mod nemijlocit,

probele' Acest aspect presupune ca instanta sd readminisffeze probele care au fost administrate

pPeta nr. 1 In baza principiului nemijlocirii, instanfa de judecatd este obligatd sd perceapd nemijlocit

adicii

nr.2
j udecdtrii.

impa4ialitatea

Publicitatea qedinlei de judecatil, constand in posibilitatea pe care o are orice persoand de a asista la desfd'gurarea judecd{ii, rcprezintd o importantd g'aranlie

privind obiectivitatea qi

Regula de bazd a judecdlii, publicitatea, i;i gase$te consacrarea in Constitutie (art. 126\. Codul de procedurd penald (ant.290 C.pr.pen.) L,egea nr. 304/2004, 9i republicata, privind organizarea iudiciard. Din datele spe{ei nu rezultd cu certitudine cd judecarea cererii de prelungire a arestdrii preventive a avut loc in camera de consiliu ori in gedin{d publicd. Spre aceast6 concluzie conduc modificdrile qi stersdturile prezente amt in incheiere, cdi in cuprinsul minutei. 9i i";il, aceste modificdri nu sunt certificate de cdtre seflmatarii actului, potrivit art. 194 c.pr.p"n. in aceste conditii, incheierea de prelungire a arestdrii preventive este nuld, deoarece, pot iuit art. lg7 alin' (2) qi (3) c.pr.pen., dispoziliile relative la publicitatea judecati sunt prevdzute ;edintrei de sub sancfiunea nulitdtrii absolute, nulitate ca.re nu poate fi inldturatd in nici un mod.
Spefa
infdtri

nr.3

regularitatea actului de sesizare. Cu aplicare la spela datd, instan{ei de judecatd ii revenea obligafia de a verifica dacii rechi. zitoriul, ca act de sesiza.re, indeplineqte conditiile prevdzute de lege. in ipoteza constatdrii faptului cd rechizitoriul nu confine toate men{iunile prevdzute in art' 263 C'pr.pen., instanfa va putea fie sd procedeze la eliminarea omisiunilor, prin acordarea unui termen in acest scop, fie la restituirea dosarului la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare.

Potrivit art. 300 C.pr.pen., instan{a este datoare sd verifice, din oficiu, la prima zi de gare,

despre refacerea,,acestuia", qi nu a,,acesteia-.. Totodatd, depunerea referatului de evaluare gi a raportului de expertizd medico-legala psihiatricd anterior ?nceperii urmdririi penale nu are nici o legdturd cu actul de sesizare, ictele susmenfionate fiind mijloace de probd.

Se observd cd instanfa de judecatd a dispus restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmdririi penale invocAnd prevederile art. 300 C.pr.pen., care insd justificd restituirea numai pentru refacerea actului de sesizare, iar nu a intregii urmdriri. in sprijinul acestei pozitriivine ;i interpretarea din punct de vedere gramatical a art. 300 alin. (2) C.pr.pen., in care se menfioneazd

In concluzie, procedeul instanfei de judecatd de a dispune restituirea cauzeila parchet, inbaza art' 300 alin' (2) C.pr.pen., este nelegal, atdta vreme cdt se invocd refacerea or-a.irii penale, iar nu refacerea actului de sesizare.
Drept procesuol penol
367

Copifolul lX

Solufiile spefelor

Spefa

nr.4

Potrivit afi. 250 C.pr.pen., dupd punerea in migcare a acfiunii penale, dacd au fost efectuate toate actele de urmdrire penald, organul de cercetare penald trebuie sd prezinte inculpatului materialul de urmdrite penald; dacd dupd aceea s-au efectuat noi acte de urmdrire penald, potrivit art- 253 C.pr.pen., o noud prezentare a materialului de urmiirire penald este obligatorie. Cercetarea penald se considerd terminatd dupd indeplinirea dispozitriilor privitoare la ptezentarea materialului de urmdrire penal5; ulterior, dacd se constatd cd urmd"rirea penald este completd, adicd terminatd, conform afi.262 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., procurorul dd rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecatd, dosarul urmdnd sd fie trimis instanfei, potrivit aft. Z& C.pr.pen., in termen de 24 de ore de la darea rechizitoriului. In raport cu aceste proceduri legale, se constatd cd, in spefd, sesizarea instanfei nu s-a fdcut cu respectarea legii, cdci rechizitoriul a fost dat (la 19.02.1997) anterior terminfii cercetdrii penale. Procedura legal desfdquratd impunea intocmirea actului de sesizare a instanfei de judecatd dupd efectuarea celei de-a doua prezentlri a materialului de urmdrire penald. in concluzie, At spefd, se impune iestituirea cauzei la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare a instanfei de judecatd.

Spela

nr.5

tuirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare a instanfei de judecatd (art. 300 alin. (2) C.pr.pen.), iar pe de altd parte, restituirea dosarului in vederea refacerii urmdririi penale (art. 332 C.pr.pen.). in spetra datd, se observd cd sesizarea instanfei dejudecatd, din punctul de vedere al regularitdJii actului de sesizare, este legald, neimpundndu-se, in consecinfd, restituirea ?nbaza art.300 alin. (2) C.pr.pen. in ipoteza in cate, prin prezentarea materialului de urmdrire penald ulterior redactdrii referatului de terminare a urmdririi penale, s-ar fr cauzat inculpatului o vdtdmare, instan{a de judecatd ar fi putut sd dispund restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii urmdririi penale, inbaza dispoziliilor afi.332 C.pr.pen., iar nu prin raportare la con{inutul art. 300 C.pr.pen.
Spefa

Este necesar a distinge intre urmdtoarele doud institu{ii procesuale penale: pe de o parte, resti-

nr.6

Potrivit art. 303 C.pr.pen., pentru a se putea dispune suspendarea judecdfii, trebuie sd se constate indeplinirea urmdtoarelor 3 conditrii: 1) inculpatul sd sufere de o boal6 gravd; 2) boala sd fie constatatd in baza unei expertize medico-legale ;i 3) boala sd fie de naturd aJ impiedica pe inculpat sd participe la qedin{a de judecatd. Se observd cd textul de lege nu distinge intre boli curabile sau incurabile, de ordin fizic sau psilic, temporare (de scurtd ori de lungd durata) sau permanente. in acelagi sens, nu prezintd importantrd dacd boaia invocatd reprezintd rezultatul activitafii inculpatului, fiind suficient pentru instan{d (9i in acelaqi timp constituind o obligafie) sd constate indeplinirea cumulativd a celor trei conditii. In ceea ce prive;te conduita inculpatului, aceasta va fi asimilatd de organul judiciar cu incercarea de a se sustrage de la procesul penal, spre a refuza colaborarea in vederea afldrii adevdrului la timp qi in mod complet, aspect care poate conduce la agravarea rdspunderii penale la momentul individualizdrii judiciare a pedepsei.
Spela nr. 7 Potrivit art. 303 alin. (2) C.pr.pen., incheierea datd in primd instanfd prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacatd. separat cu recurs, la instanla superioard ?n termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenfi, ;i de la comunicare pentru cei lipsd. Din economia acestor dispozifii rezultd", printr-o interpretare ,,per a contario", cd nu pot fi. atacate separat cu recurs incheierile prin care instantra nu dispune (respinge) suspendareajudecdtrii. in concluzie, tecutsul separat diclarat impotrlva unor astfel de incheieri este inadmisibil. Aceste incheieri nu pot fi atacate decAt odatd cu fondul cauzei. Speta nr. 8
a). Potrivit art. 305
368

ulit"u@d

in care nu este obligatorie intocmirea

Drept procesuol penol

Solufiile spetelor

Copilolul lX

unei incheieri separate o reprezinl'd pronunfarea hotdrArii in ziua in care a avut loc judecata. Per a confrario, in cazul amdndrii pronuntrarii hotdr6rii, desfdgurarea dezbaterilor se consemneaza intr-o incheiere care trebuie sd cuprindd menjiunile prevdzute in aft. 305 atin. (1) C.pr.pen. Or, din actele dosarului rezulta cddezbatenle au avut loc la 18.05.2002, dar s-a omis consemnarea lor intr-o incheiere de qedinfd separatd, in circumstan{ele amAndrii pronun{drii. Lipsa acestei incheieri nu dd posibilitatea de a se cunoa$te mersul dezbaterilor, respectiv dacd procurorul a participat la judecatd qi ce concluzii a pus, dacd instanfa a fost legal constituitd, dacd s-au respectat dispozifiile relative la publicitatea qedintei de judecata, la asisten{a juridicd, dacd inculpatului i s-a acordat ultimul cuvdnt etc. Totodatd, prin lipsa acestei incheieri, este imposibil a se verifica dacd judecdtorul care a pronuntat este cel in fa{a cdruia au avut loc dezbaterile. in concluzie, in considerarea faptului c6 o parte ?nsemnatd a menfiunilor prevdzute pentru incheiere au ca obiect institulii prevdzute sub sancfiunea nulitd1ii reglementate in m. I97 alin. (2) gi (3) C.pr.pen., se impune constatarea nulitdtii absolute a hotdrdrii pronuntate, lipsind incheierea de dezbateri, parte integrantd a hotdrhrii. b). Incheierea intermediard de amAnare a pronunffii este un act procedural fdrd semnificafie sub aspectul operei de judecatd, avdnd un caracter predominant administrativ. Simpla dispozifie (am6narea pronunfdrii) luatd de instanfd printr-o asemenea incheiere este lipsitd de orice influenfd asupra situatriei ;i, ca atare, a considera cd lipsa acesteia este sancfionatd cu nulitatea absolutd a hotdrdrii, in baza art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ar fi lipsitd de orice rafiune 9i justificare legald, fiind expresia unui formalism excesiv. In acelaEi sens, in spefd, nu poate fi vorba nici despre o nulitate absolutd, atdta vreme cdt prin omisiunea de a intocmi sau de a ata$a la dosar una sau mai multe incheieri intermediare, de simpld amAnare a pronunfiirii, ?n mod vddit nu s-a ca.uzat nimdnui vreo vdtdmare. In concluzie, lipsa din dosar a incheierii intermediare de amdnare a pronunfarii nu poate fi invocatd ca o catzd. de nulitate a hotdrArii. Spefa

nr.9

Potrivit prevederilor art. 305 C.pr.pen., desfd;urarea Sedinfei de judecatd se consemneazd intr-o incheiere a cdrei structurd este detaliatd in text. in spe1d, omisiunea instanfei de judecatd de aprecizadacd inculpatul a fost asistat de avocat (in conditrii de obligativitate a asistenfeijuridice), precum 9i dacd i s-a dat cuvdntul echivaleazit cu imposibilitatea practicd de a verifica respecta.rea unor dispozilii previzute sub sancfiunea
nuHtAfii absolute.

in concluzie, dacd incheierii ii lipsesc men{iuni esenfiale, dintre cele prevdzute in art. 305 C.pr.pen., care pun instanfa in imposibilitatea de a aprecia asupra legahtitii qi temeiniciei
hotar6rii, consecinfa este nulitatea, in condiliile art. 797 alin. (2) qi (3) C.pr.pen.
Spefa nr. 10 Potrivit art. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea se intocmegte de grefier in24 de ore de la terminarea qedinfei 9i se semneazd de pregedintele completului de judecata gi de grefier. A;adar, incheierea intocmitd pentru qedinfa cdnd au avut loc dezbaterile $i s-a amanat pronuntarea nu este necesar a fi semnatd de toti membrii completului de judecati. Spefa nr. 11

a). Potrivit afi. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea de ;edinfd se semneazd de pregedintele completului de judecata ;i de grefier. In practica judiciard, inbaza acestui text de lege, s-a apreciat cd nesemnarea incheierii de catre pregedintele completului de judecatd atrage anularea respectivei incheieri, aspect care determind imposibilitatea verificdrii regularitdlii compunerii instanfei de judecatd, publicitdtrii
qedinfei gi a altor prevederi legale existente sub sancfiunea nulitdlii absolute. In legdturd cu aceeaqi problematicd, instanfa supremd a statuat cd nesemnarea de pregedintele completului a incheierii de amdnare a pronun{drii nu atrage nulitatea acesteia dacd pregedintele a participat, mai departe, la judecatd, semnAnd gi sentinfa. Nesemnarea incheierii ar putea sd atragd, cel mult, sanc{iuni disciplinare pentru cei in cauzd, insd nu trebuie sd se ajungd la anularea hotdrdrii dacd nu existd nici un temei pentru a pune la

indoiald continutul actului nesemnat.

Drept procesuol penol
369

Copitolul lX

Solufiile spefelor

b). Nesemnarea de cdtre grefierul de sedintd a incheierii prin care sunt consemnate dezbaterile nu este sancfionatd cu o nulitate absolutd gi nu poate atrage anularea hotdrArii atdta vreme cdt incheierea este semnatd de pregedintele completului de judecat d., iar parteacare invocd incdlcarea

legii nu invedereazd cd i s-ar

Spefa

fi cauzat vreo vdtdmare.

nr.t2

au avut loc dezbaterile, echivaleazd cu lipsa incheierii gi se sanc(ioneazd cu nulitate absolutd. Astfel, principala consecinfd care derivd din aceastd incd.lcare constd in imposibilitatea verificdrii regulatei compuneri a completului de judecatd In spe{a insd, ne afldm in prezenta unei incheieri prin care s-a solufionat o cerere de prelungire a arestdrii preventive (cerere adiacentd solufiondrii fondului) Si prin care instanfa a amAnat judecarea cauzel Din acest punct de vedere, sancfiunea care ar putea interveni nu este in nici un caznalitatea absolutd, deoarece nerespectarea normelor legale privitoare la compunerea instanfei este sancfionatd cu nulitate absolutd numai atunci cdnd instanla.,judecd" cauza; or, in spefd nu a avut loc o judecatd in sensul afi. 292 c.pr.pen., ci o simpld amdnare a acesteia. incheierea in cauzd, conJindnd o simpld dispozitrie de amAnare, are un caracter predominant administrativ, neprezentAnd nici o semnificafie, sub raportul operei de judecatd. A considera cd nesemnarea ei atrage desfiinlarea hotdrdrii gi trimiterea caluzei spre rejudecare ar insemna sd se dea con{inut unui formalism excesiv. Spe(a

Nesemnarea unei incheieri de cdtre preqedintele completului de judecatd, prin care s-au consemnat gedinfe de judecatd in care s-au administrat probe ori s-au judecat cereri ori excepfii ori

nr.13

Potrivit art.309 alin. (1) C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar conform art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd intr-o minutd care trebuie sd aibd confinutul prevdzut penffu dispozitivul hotdrdrii 9i se consemneazd de membrii completului de judecatd. in sensul dispoziliilor Codutui de procedurd penald, grefierul de qedinfa nu face parte din completul de judecatd, acesta participAnd la faza procesuald a deliberdrii numai la asistarea pre;edintelui de complet cu ocaziapronunfarii hotdrArii in gedinfd publicd. In concluzie, legea nu cere ca minuta sd fie semnatd gi de grefier, ceea ce conduce la aprecierea criticii formulate de inculpat ca fiind nefondatd.
Spela nr. 14
Cu toate cd, potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta se semneazd de membrii completului de judecat6, iar grefierul nu este membru al completului, semnarea minutei gi de cdtre grefier nu constituie o cauzd, de nulitate a hotdrdrii, neexistdnd vdtdmare.

Spefa nr. L5 a). Potrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd,intr-o minutd care prezintd garanlia cd rezultatul judecdtrii, cuprins in dispozitiv, este expresia deliberdrii atdt sub aspectul confinutului, cdt gi al judecitorilor care au participat la deliberare qi care semneazd. minuta. Faptul cd minuta nu a fost semnatd de cdtre tofi membrii completului de judecatd conduce la imposibilitatea verificdrii dacd la data deliberdrii completul a fost legal constituit. In concluzie, avAnd in vedere cd dispozitriile privind compunerea completului de judecatd sunt prevdzute sub sanctriunea nulitdtii absolute, potrivit art.I97 alin. (2) qi (3) C.pr.pen., nesemnarea minutei de cdtre totri membrii completului de judecatd determind anularea hotdrArii pronunfate in
asemenea circumstan{e.

b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege, sancfiunea care devine incidenta este nulitatea absolutd, deoarece nu se poate stabili care dintre judecdtorii semnatari a participat la deliberare. Spefa nr. 16 Potrivit afi.309 C.pr.pen., minuta, in care de membrii

se

consemneazdreztltatul deliberdrii, se semneazd

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copilolul lX

Nici o dispozifie legald nu impune insd in

spefa datd nu existd, caz de nulitate.

ca minuta sd

fie semnatd pe fiecare pagind,

aqa

incdt

Spela nr. 17 Lipsa minutei nu reprezintd o ipotezd avutd in vedere in mod expres in dispozitriile ar:t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Cu toate acestea, potrivit art. 309 C.pr.pen., in minutd se consemneazd,rezultatul deliberirii, aceasta trebuind a fi semnatd de membrii completului de judecatd. Ca atare, in lipsa minutei, instan{a de control judiciar nu poate verifica nici legala compunere a instanlei gi nici dacd a fost solulionat fondul cauze| Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare o constituie asigurarea garantiei cd cele inserate in dispozitivul hotar6rii, care se intocmeqte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atAt din punctul de vedere al confinutului, cdt qi din punctul de vedere al identitdtii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. In acest context, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibild verificarea unor dispozilii prevdzute sub sancfiunea nuhtdfi absolute, ceea ce a determinat ca, in practica judiciard, aceastd omisiune sd fie asimilatd unui caz dintre cele prevdzute in art. 197 alin. (2) C.pr.pen.
Spefa

nr.18

Din prevederile art. 309 alin. (1) C.pr.pen. $i art. 351 alin. (4) C.pr.pen. referitoare la minutd, pronunfarea hotdrerii gi confinutul dispozitivului, rezultd, intre altele, cd hotdrdrea se pronun{d in gedinfd publicd qi cd minuta, care trebuie sd aibd conlinutul dispozitivului, urmeazd a avea gi
mentiunea c6 pronunfarea s-a fdcut in gedintd publicd. In spefd, inculpatul apelant a susfinut cd hotdrdrea primei instanfe este lovitd de nulitate absolutd, deoarece minuta s-a intocmit cu incdlcarea dispozitriilor legale sus-men{ionate.

Critica nu

se

justificd.

Nulitatea prevdzutd in art. I9'1 alin. (2) C.pr.pen. se referd la publicitatea gedinfei de judecatd ca o garanfie cd cercetarea judecdtoreascd qi dezbaterile au avut loc cu respectarca intocmai a regulilor de bazd ale procesului penal, ardttate in art. 287 Si urmdtoarele C.pr.pen. $edinfa de judecatd se incheie odatd cu inchiderea dezbaterilor. Pronunfarea hotdrArii este o activitate ulterioard qi distinctd, guvematd de reguli diferite in raport cu cele care coordoneazd gedinfa de judecatd. Astfel, pronuntarea nu se face de completul de judecatd, ci numai de preqedintele completului, asistat de grefier. De asemenea, in ipoteza in care legiuitorul ar fi considerat cd pronunfarea hotdrdrii se subsumeazd. Sedintei efective de judecatd, nu ar mai fiprevdztt, in mod distinct, in art. 310 alin. (1) C.pr.pen., condilia pronunfdrii in gedinfd publicd. $edinfa de judecatd presupune participarea procurorului 9i a pd4ilor care iqi pot exercita drepturile procesuale in conformitate cu principiul contradictorialitdtii, ceea ce nu se intdmpla in ;edinfa de pronunfare. in concluzie, lipsa din minutd a menfiunii cd pronunfarea s-a fdcut in qedinfd publica nu constituie caz de nulitate absolutd a hotdr6rii, aceastd situafie putdnd atrage, eventual, incidenfa nulitd{ii relative, in conditiile aft.197 alin. (1) qi (4) C.pr.pen. Spefa nr. 19

Potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta trebuie sd aibd confinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrArii, prevedere imperativd care, in spefd, a fost incdlcata. Astfel, in dispozitivul sentinJei se men{ioneazd despre obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabild civilmente, la plata unor dobAnzi la suma datoratd spitalului clinic de stomatologie, aspect despre care in minuti nu se face vorbire. Ca atare, modalitatea de solufionare a laturii civile apare ca nefiind rezultatul deliberdrii, fapt care determind anularea hotdrdrii in catzA.
Spefa nr.20 Potrivit art. 311 alin. (1) C.pr.pen., hotdrdrea prin care cauza este solu{ionata de prima instanfd de judecatd sau prin care aceasta se dezinvestegte fdrd a solufiona cauza se nume$te sentinJd. in acelaqi timp, toate celelalte hotdrdri date de instan{a de judecatd in fond se numesc incheieri, potrivit art. 311 alin. (3) C.pr.pen. Strict formal, in spe{d se observd o incdlcare a itiilor art. 311 C , care lnsa,
Drept procesuol penol

Copitolul lX

Solufiile spefelor

prisma al"t. 197 C.pr.pen., nu reprezintd,tn caz de nulitate absoluti. Rezultd cd, pentru a putea desfiin{a hotdrArea primei instanfe, in catzit trebuie sd se facd dovada existen{ei unei vdtdmdri, in condiliile art.197 alin. (1) gi (4) C.pr.pen. Cu privire la acest aspect, s-a considerat cd nu poate fi vorba despre o vdtdmare care sd nu poatd fi inldturatd decdt prin anularea ei. Practic, in spe{d, sunt incidente dispozitriile art. 195 C.pr.pen. cu privire la indreptarea erorilor materiale. In concluzie, gre;ita denumire a hotdrArii judecdtoregti nu atrage nulitatea acesteia deoarece in cauzd, nu s-a produs o vdtS.mare care sd nu poatd fi inldturatd decdt intr-un asemenea mod. Spela

nr.Zl

Potrivit art.313 C.pr.pen., preqedintele instanfei de judecatd sau unul dintre judecitorii completului de judecatd va lua mdsurile necesare in vederea pregdtirii judecdfii, astfel incit sd se asigure solufionarea cu celeritate a catzei. in acest sens, citatria trebuie sd fie inmAnatd inculpatului cu cel pufin 5 zile ?naintea termenului fixat. Dacd inculpatul se afld in stare de de{inere, odatd cu citalia trebuie sd i se comunice 9i copia actului de sesizare a instanfei. Aceste activitdfi se ?ncadreazd in termenul de cel mult 48 de ore pe care judecdtorul trebuie sd il respecte pentru fixarea termenului de judecatd de la momentul primirii dosarului. De asemenea, potrivit aft. 318 alin. (1) C.pr.pen., la termenul de judecatd preqedintele trebuie sd se incredinleze dacd inculpatul a primit - in termenul de mai sus copia actului de sesizare. Nerespectarea dispozifiilor legale sus menfionate nu este sancfionatd cu nulitatea absolutd. in acela;i sens, sunt qi prevederile art. 318 alin. (1) tezafinald, C.pr.pen.; astfel, in ipotezain care copia actului de sesizare a instanfei nu a fost comunicatd inculpatului arestat, la cererea inculpatului, judecata se am6nd, iar preEedintele ii inmdneazd copia de pe actul de sesizare, fdcAndu-se menJiune in incheierea de gedinfd. in concluzie, necomunicarea actului de sesizare inculpatului arestat poate avea drept consecinfd amdnarea judecdfii, la cererea inculpatului, in vederea exercitdrii dreptului la apdrare in raport de confinutul actului de sesizare a instanfei de judecatd.

Spe(a nr.22 Potrivit afi.314 C.pr.pen., judecata nu poate avea loc decdt in prezenla inculpatului, cdnd acesta se afld in stare de de{inere, iar aducerea inculpatului arestat la judecatd este obligatorie. Dispozitriile art. 3I4 C.pr.pen. sunt imperative gi nu comportd nici o derogare. Ele ffebuie aduse la indeplinire necondilionat, indiferent de voin{a inculpatului. Astfel, in raport de acest
caracter imperativ, aducerea la indeplinire a acestor prevederi legale presupune inclusiv aducerea silitd a inculpatului arestat de cdtre organul care asigurd paza,in contra voinfei acestuia. Rafiunea existenfei normei imperative din cuprinsul art. 314 C.pr.pen. constd in asigurarea pentru inculpat a exercitdrii depline a dreptului la apdrare, pe de o parte, Ei inrealizarca contac-

tului nemijlocit al instanfei cu inculpatul in cursul cercetfii judecdtoregti ;i al dezbaterilor. ln acest fel, se conferd substanfd principiului afldrii adevdrului in legdturd at6t cu fapta sdv6r;itd, c6t qi cu persoana fdptuitorului. In alti ordine de idei, importanla asigurdrii prezen{ei inculpatului arestat la desfdqurarea gedinfei de judecatd este reliefatd pi prin dispozitiile alrt. I97 alin. (2) C.pr.pen., potrivit cdrora nerespectarea prevederilor legale referitoare la prezenla obligatorie a inculpatului este sancfionatd cu nulitatea absolutd, iar aceastd nulitate, potrivit alin. (3) al aceluiagi articol, nu poate fi inldturatd in nici un mod, poate fi invocatd oricdnd pe parcursul procesului penal qi se ia in considerare gi din oficiu. in ultimul rAnd, potrivitart.2gl alin. (2) C.pr.pen., neprezentarea pd(ilor (a oricdrei pd4i) nu impiedicd judecarea cauzei, dar prevederile art. 314 C.pr.pen. derogd de la aceastd dispozitrie generald, av0ndu-se in vedere situafia deosebita, speciali, in care se afld inculpatul arestat. In concluzie, neaducerea inculpatului arestat la judecatd cAnd prezenfa acestuia este obligatorie, potrivit legii, atrage nulitatea absolutd a hotdrdrii pronunfate.
Spela nr.23 Potrivit aft. 315 C.pr.pen., procurorul este obligat sd participe la qedinfele de judecatd ale judecdtoriilor, intre altele, in catzele in care legea prevede pentru infractriunea sdvArgitd pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare.
372

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copilolul lX

in spetrd, pentru faptele imputate inculpatului, la momentul judecdrii respectivei cauze, maximul special al pedepsei era peste 3 ani. in aceste conditrii, potrivit dispozitriilor art. 13 C.pen., inculpatului i se va aplica legea mai favorabild in vigoare la data sdvdrgirii faptelor, in conformitate cu care pedeapsa prevdzutd de lege era sub limita de 3 ani reglementatd in art. 315 C.pr.pen. In concluzie, in spetd dispozitriile art.3l5 C.pr.pen. nu pot fi aplicate. Ca atare, in mod legal, participarea procurorului la gedinfa de judecatd in prima instan{d este facultativd.
Spefa

m.24

a). Potrivit Trt. 144 C.pen., prin sdvdrqirea unei infracfiuni se infelege sav6r;irea oricdreia dintre faptele pe care legea le pedepseEte ca infracfiune consumatd sau ca tentativd. In consecinfd, in spefd, avdnd in vedere pedeapsa prevdanta, participarea procurorului apare ca fiind obligatorie, ceea ce face ca hotdrdrea pronunfatd sd fie lovitd de sanc{iunea nuntAfli

absolute.

b). intrucdt dispozitriile art. 315 alin. (1) C.pr.pen. nu cuprind nici o derogare pentru cazul cdnd judecdtoria, intr-o catzd penald, ar mai avea de solutionat numai latura civild, rezultd, cd, neparticiparea procurorului la solu{ionarea laturii civile a ca.uzei, in astfel de situafii, atrage nulitatea hotdrdrii,inbaza afi. 197 alin. (2) gi (3) C.pr.pen.
Spefa nr.25

Potrivit art. I29 C.pr.pen., cercetarea la fala locului se poate efectua atdt in faza de urmdrire peqald, de cdtre organele de urmdrire penald, cAt gi in faza de judecatd, de cdtre instan{d. In ipoteza in care aceastd activitate este desfdquratd de cdtre organele de urmdrire penald, pdrfile vor participa numai c6nd este necesar, acest aspect rdmdnAnd la aprecierea organului judiciar. Spre deosebire de aceastd situafie, cercetarea lafafa locului se efectueazd de cdtre instanfd cu citarea obligatorie a pd(ilor ;i in prezenta procurorului, cdnd prezenta acestuia la judecata este obligatorie. Actele de cercetare judecdtoreascd intreprinse de instanld in alt loc decdt sediul instanlei (cum este cazul in spe{d) fac parte din etapa procesuald a judecdtrii. in acest sens, deEi in majoritatea situatriilor cercetarea la fata locului reprezvfiit o activitate de strdngere a probelor necesari urmaririi penale, in ipoteza dat6, are semnificafia unei activitdli circumscrise gedinfei de judecat6,.

in acest context ;i avdnd in vedere cd sesizarea instanfei s-a fdcut prin rechizitoriu, cercetarea lafa[a locului trebuia sd aibd loc cu participarea procurorului. Neparticiparea acestuia, dedusd din faptul cd procesul-verbal de efectuare a cercetdrii la fafa locului nu este semnat decit de pregedinte ;i grefier (deqi nu are caracter de incheiere), conduce la constatarea nulitdfii absolute. in concluzie, in cazul in care participarea procurorului este obligatorie la gedinfa de judecatd, orice act de cercetare iudecdtoreascd, indiferent de locul de desfd$urare, trebuie efecfuat in
prezenla acestuia.

Spefa nr.26

a). Obligativitatea participdrii procurorului la gedinfele de judecatd subzistd pentru

infracfiunile la care pedeapsa prevdzutd este de 3 ani sau mai mare, fdrd ca textul de lege sd facd vreo referire gi la pedeapsa amenzii. Ca atare, hotdrdrea instanfei de judecatd este lovitd de nulitate absolutd, participarea procurorului fiind obligatorie, in baza cuantumului pedepsei prevdzute. b). Imprejurarea cd existenla faptei reclamate nu era confirmatd printr-un certificat medical, depus la dosar, nu indreptdtregte constituirea primei instanfe fdrd. procuror. Spefa nr.27 Potrivit arI. 317 C.pr.pen., judecata in prima instanfd se mdrginegte la fapta ;i persoana in actul de sesizare a instanfei, iar in caz de extindere a procesului penal, gi la fapta qi persoana la care se referd extinderea. Sub acest aspect, judecata in prima instanfd se deosebegte de judecata in cdile de atac, care are ca obiect, in principal, verificarea legalitalii Ei temeiniciei hotdrdrii atacate cu Dersoana care a declarat sau la care se referd calea de atac.
ardttate Drept procesuol penol

3i3

Copitolul lX

Solufiile spefelor

Din interpretarea acestui text de lege rezultd principiul potrivit cdruia instanfa nu se poare sesiza din oficiu, judecata urm6nd a se desfd;ura cu privire la fapta;i persoana aritate in rechizitoriul procurorului ori in pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate. In spetd, din actele qi lucrdrile dosarului reztltd cd inculpatul a fost trimis in judecatd numai pentru sdvArgirea infractriunii de furt calificat. Instan{a insd nu a fost sesizatd cu sdvdrgirea infracJiunii de tAlhdrie pi nici nu a extins procesul penal cu privire la aceastd faptd, in condifiile axt.^336 C.pr.pen. In concluzie, solufia care se impune este aceea de desfiinfare a sentintei de condamnare qi de rejudecare in vederea pronunfirii unei noi hotdrdri de condamnare pentru sdvdrqirea infracfiunii de furt calificat, cu inldturarea condamndrii pentru tdlhdrie.
Spefa

nr.28

Potrivit art. 208,209 C. pen., infrac{iunea de furt face parte din categoria acelora pentru care punerea in mi;care a acliunii penale gi trimiterea in judecatd se efectueazd de cdtre organele de
urmdrire penald.

De asemenea, conform art.3I7 C.pr.pen., rczultd, cd o instanfd de judecatd nu va putea fi investitd cu solufionarea unei infracliuni de furt decdt prin rechizitoriu. Prin prisma acestor prevederi qi ludnd in considerare cd prin rechizitoriu a fost limitat obiectul judecdrii la o perioadd de timp, alta dec6t cea invocatd prin memoriu, iar semnatara acestuia nu se regdsegte printre persoanele vdtdmate, solufia legald este aceea de a nu se da curs memoriului gi, pe cale de consecintd, de a nu se pune in discufie cererea de extindere a procesului
penal.

Spela nr.29 Potrivit art. 317 C.pr.pen., sesizarea instanfei se face in scris, cu privire la fapta gi persoana atdtate in actul de sesizare. Rezultd cd nu prezintd relevantrd sub acest aspect incadrareajuridicd datd faptelor prin rechizitoriu. In spe{d, avdnd in vedere cd infracfiunea de lipsire de libertate a fost expusd in cuprinsul rechizitoriului, cu toate elementele sale constitutive, instanfa de judecatd trebuie sd se considere seslzatd cu fapta, incadrarea juridicd a acesteia fiind de competenla instanfei. In concluzie, in ipoteza in care faptaprevdzutd de legea penala este descrisd in expunerea din rechizitoriu, chiar fdrd a fi menfionatd in dispozitiv, instanfa este investitd legal cu judecarea
acesteia.

Spela nr.30 Dispozitiile aft.3I9 C.pr.pen., invocate in spe{a de cdtre instanfd, se referd la mdsurile premergdtoare care se iau cu privire la martori, experfi gi interprefi. Astfel, dupd apelul acestora, preqedintele instanfei le cere martorilor sd pdrdseascd sala de ;edinfd, pundnduJe in vedere sd nu se indepdrteze fdrd incuviinfarea sa. In spefd, in lumina acestor dispozifii legale, neaudierea pdrfii vdtdmate pentru motivul cd s-a aflat in sala la ascultarea martorilor este nelegalil, art. 319 C.pr.pen. fiind de aplicare numai in ceea ce-i priveqte pe aceqtia din urmd.
Spefa nr. 31 Atat in dispozitriile pddii generale a Codului de procedurd penald (art.76), cAt qi in dispozifiile referitoare la judecata in primd instanfd (art.320), se prevede obligafia instanfei de a-qi manifesta rolul activ in ceea ce prive;te ldmurirea persoanelor implicate in catzd,. in acest sens, pregedintele completului de judecatd pune in vedere persoanei vdtdmate cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd a suferit o pagubd materiala se poate constitui parte civil6, pdnd la citirea actului de sesizare a instanlei. Din acest punct de vedere, la declaratria persoanei vdtdmate cd igi menline afirmafiile de neconstituire in calitate de parte civild date in fa{a organelor de urmdrire penald, pregedintele completului de judecatd era obligat sd ii explice cd are dreptul de a solicita despdgubiri ;i sd ii indice procedeul de a le sus{ine. Considerdnd cd persoana vatdmatd a renunfat la exercifiul acfiunii civile, fdrd a-i acorda ldmuririle necesare, instanta a fat o hotdrdre
Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copitolul lX

Spefa nr.32
Dispozitriile legale privitoare la ascultarea inculpatului de cdtre instanfa de judecatd nu sunt sancfionate cu nulitate absolutd, nefiind prevdzute in enumerarea expres limitativd a 3y;t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Fiind vorba despre o eventuald incidenfd a nulitdtii relative, se impune a se constata dacd prin

aceastd omisiune s-a cauzat o vdtdmare intereselor inculpatrilor care sd nu poatd fi inldturatd alr fel. De asemenea, potrivit aft. 197 alin. (4) C.pr.pen., nulitatea relativa va putea opera numai in ipoteza in care nu a fost acoperitd prin tdcerea pdrfii interes atd a o invoca. In mod excepfional, incdlcarea aflatd sub imperiul nulitdfii relative poate fi luatd in considerare qi din oficiu, in orice stare a procesului penal (urmdnd regimul juridic al nulitdlii absolute) dacd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzei. in spefd, de;i inculpatul B.B. a fost prezent in instan{d, acesta nu a fbst audiat. pe cale de consecinfd, nu i s-a dat posibilitatea de a formula probe in apdrare. ln acest context, procedeul instantei de a solu{iona canza prin neaudierea inculpatului B.B. apare ca fiind nelegai ;i generator de prejudicii pentru acesta. in mod evident, drepturile procesuale ale inculpatglui B.B. au fost semnificativ diminuate. Totodatd, prin raportarea la utilitatea declarafiilor in ceea ce privegte asigurarea condiliilor pentru justa solufionare a ca:uzei, hotdrdrea instantrei de judecatd este datd prin nerespe ctarea principiului afldrii adevdrului, principiu fundamental al procesului penai. in concluzie, in aceste circumstantre, neaudierea inculpatului B.b. are drept consecintra anularea hotdrdrii in cauzd. in sprijinul acestei solufii sunt, de altfel, 9i noile reglementdri cu privire la ascultarea inculpatului in cadrul fazei dejudecatd, introduse prin Legea rv.356/2006. Astfel, conform afi.37g alin. (11) C.pr.pen., cu ocazia judecdrii apelului, instantra este obligatd sd procedeze la ascultarea inculpatului prezent, atunci cAnd acesta nu a fost ascultat la instanfa de fond. De asemenea, conform art. 385t4 alin. (11) C.pr.pen., cu ocaziarejudecdrii recursului, instan{a este obligatd sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, dacd acesta nu a fost ascultat la instanlele de fond gi apel. Nu in ultimul rdnd, se conferd posibilitatea subiecfilor procesuali interesafi de a invoca prin intermediul unei cereri de contestalie in anulare viciul procesual const6nd ?n omisiunea ascultdrii inculpatului. Astfel, conform art. 386 lit. e) C.pr.pen., se poate introduce contestafie in anulare daca la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instan{a de recurs inculpatul prezent nu a fost ascultat.

Spefa nr.33

cdlca prevederile art. 289 C.pr.pen., potrivit cdrora judecata trebuie sd se desfdqoare in mod nemijlocit, or, principiul nemijlocirii impune, printre altele, administrarea din nou, in fafa instantei, a probelor efectuate in cursul urmdririi penale, precum 9i administrarea tuturor probelor noi. in concluzie, pentru aplicarea prevederilor art.32g C.pr.pen., ceea ce pimeazirnu este voinfa pd4ilor, ci utilitatea audierii martorilor pentru deplina lSmurire a faptelor cauzei.

torii ce au dat declarafii in cursul urmdririi penale Ei ca instanfa sd fie oblisatd a se conforma infelegerii lor. Potrivit al.t.329 C.pr.pen., procurorul 9i pdrfile pot renunla la martorii pe care i-au propus, dar instanfa este indreptafitd a dispune caaceimartori sd nu fie audiali nurnui dacd, dupd punerea in discu{ie a renunfdrii, constatd cd audierea lor nu mai este necesard. Instanfa poate renunla la audierea unor martori ascultatri in cursul urmdririi penale sau propugi de pddi in cursul cercetdrii judecdtoreqti doar in mdsura in cate, aceastd chestiune fiind pusd in disculia pd4ilor, apreciazd, cd ascultarea martorilor despre care este vorba este fie inutild, fie imposibild. A pune temei pe declarafiile pe care unii martori le-au dat in cursul urmdririi penale, fdrdt ca martorii respectivi sd mai fi fost audiali tn fafa instanfei, de;i ascultarea lor nu eia nici inutil6, nici imposibild, chiar dacd pd4ile au convenit asupra unui asemenea procedeu, inseamnd a in-

Legea nu prevede posibilitatea ca pd4ile sd cadd de acord asupra neascultdrii unora din mar-

instantra se desesizeazd gi restituie cauza la procuror atunci c6nd constatd, inainte de terminarea cercetdrii judecdtoregti, cd in catzd, cercetarea penald a fost efectuatd de un alt organ decdt cel comDetent.
Drept procesuol penol

Spefa nr.34 Potrivit afi. 332 C.pr.pen.,

Copitolul lX

Solufiile spefelor
De la aceastd reguld referitoare la competenfa organelor judiciare (a cdrei incdlcare este sancfionatd cu nulitatea absolutd), au fost prevdzute, in art.332uti". C.pr.pen., douii excepfii: 1ty 7). cauza nu se restituie procurorului gi instanfa este obligatd sd continue judecata
cdnd con-

In acest mod, instanfa competentd qi legal investita desfdgoard o activitate procesuald proprie, care se integreazd. in finalitatea generald a procesului penal gi suplinegte deficienlele organelor de urmdrire penald, cu asigurarea tuturor garanfiilor personale. In concluzie, atunci cdnd, in urma efectudrii nemijlocite a cercetdrii judecdtoregti, se schimbd incadrareajuridicd a faptei intr-o infracJiune pentru care organul care a efectuat urmdrirea penald nu era competent, cauzanu poate fi restituitd procurorului, in vederea refacerii urmdririi penale de cdtre organul competent, in raport cu noua incadrare iuridicd. Spela nr. 35 Potrivit art. 377 c.pr.pen., judecata se mdrginegte la fapta qi la persoan a ardtate in actul de sesizare a instantei. Dacd cu prilejul dezbaterilor in fond procurorul a ardtat cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdvarqite de inculpat iin infracliunea de luare de mitd (menlionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenla gi a cerut condamnarea inculpatului

loc dupd inceperea dezbaterilor; 2). catza nu se restituie cdnd instan{a' in urma cercetdrii judecdtoregti, schimbd incadrarea juridicd a faptei inff-o altd infracliune pentru care cercetarea penald ar fi revenit altui organ de cercetare.

statarea necompeten{ei are

pentru aceastd infracfiune, instanfa, condamndndu-l pe inculpat pentru infracfiunea de luare de miti, imputatd ini{ial, nu a incdlcat dispoziliile au.t.334 C.pr.i"n. Argumentul il reprezintd faptul cd, atat dmp cAt nu ." pun" problema extinderii acfiunii penale ori procesului pentru alte fapte ori persoane descoperite in cursul judecd{ii, incadrarea juridica a activitdtii infracJionale, stabilirea concordan{ei intre contrinutul legal al infracliunii qi confinutul concret al acesteia, reprezintd,atributul exclusiv al instanfei de iudecatd.

376

Drept procesuol penol