Universitate Bacu DPPD PIPP

Student Lupuleasa (Murariu) Alex-Rodica Anul I, semetrul II 2008 - 2009

STUDIU DE CAZ COPILUL CU DIFICULTATI DE INVATARE DEFICIENTA DE VAZ

PREZENTARE Numele elevului: Luca Silviu Sex: masculin Varsta: 9 ani Clasa: a. III-a MOTIVUL INTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU DE CAZ: Elevul L.S., n ultimele trei luni prezint tot mai dese lacune n pregtirea leciilor (greeli de gramatic, probleme de nvare). OBIECTIVE: - identificarea problemei care influeneaz rezultatele sczute la nvtur; - alegerea unei strategii corespunztoare pentru valorificarea potenialului intelectual al elevului. DATE FAMILIALE: Structura i componena familiei Elevul L.S. s-a nscut n anul 2000, n oraul B unde locuiete i acum. Elevul provine dintr-o familie organizat, de condiie socio-profesional medie: tatl L.C., ofer la societatea de transporturi ................, mama L.I., confecioner la intreprinderea de confecii ................. . Familia L. Mai are n ntreinere nc doi elevi minori, n vrst de 14 ani i respectiv 17 ani, fraii elevului L.S. . Aceste date fac ca familia L. s dein condiii materiale medii, dar satisfctoare creterii i educrii celor trei copii. Atmosfera i climatul educativ In cadrul familiei L., atmosfera i climatul educativ este unul general pozitiv. Relaiile normale dintre prini ct i cele prini-copii sunt tulburate uneori de mici conflicte interfamiliale datorate unor neajun-suri materiale, dar au caracter temporar. Datorit programului i condiiilor de lucru al prinilor, ct i pro-priei pregtiri modeste, acetia nu se implic activ n demersul educativ al copiilor, dar colaboreaz cu ca-drele didactice ori de cte ori sunt solicitai de acetia, fiind alturi de copii participnd la evenimentele colare. Fraii se ajut foarte mult ntre ei, colabornd la pregtirea leciilor. Toi trei au rezultate bune i foarte bune la nvtur. Condiii de via i nvare Elevul L.S., locuiete mpreun cu familia sa, ntr-un apartament cu trei camere. Spaiul locativ este amenajat astfel nct copiii s beneficieze de condiii bune de nvare i petrecerea timpului liber. Au la dispoziie mijloace de nvare i recreere moderne (calculator cu internet, televizor, dvd, etc.). Elevul L.S., a dovedit aptitudini deosebite pentru desen i lectur, obinnd rezultate foarte bune i la celelalte materii n-c din primul an de coal. Dar de cteva luni pare c nu a mai acordat suficient atenie temelor i nici valorificrii aptitudinilor sale. Influene extra familiale Elevul L.S. este comunicativ, are prieteni de vrsta lui, se nelege bine cu colegii. Relaiile de priete-nie se bazeaz att pe interese i preocupri comune, de ordin colar, ct i de petrecere a timpului liber. Dar am observat c, n ultima lun particip tot mai puin la jocurile cu colegii din timpul pauzelor, st mai mult singur. DATE MEDICALE In afara problemelor medicale inerente creterii i dezvoltrii, elevul nu era n eviden cu afeciuni clinice i/sau cronice. 1

n urma discuiei cu prinii elevul a fost dus la medic. Acesta l-a diagnosticat pe elevul L.S. cu tulburri ale refraciei oculare i anume miopie cu astigmatism. Acest lucru presupune c elevul L.S. va trebui s poarte ochelari n regim de permanen. DEZVOLTARE FIZICA Greutatea i nlimea sunt n limitele normale ale vrstei. Rezistena la efort fizic este relativ bun. EXPERIENTE RELEVANTE Anterioare Clasele a I-a i a II-a le-a urmat n acelai colectiv, n cadrul cruia s-a integrat uor. A dovedit de la nceput interes pentru nvtur, aptitudini pentru desen i lectur. Curente In prezent elevul L.S. , diagnosticat cu miopie cu astigmatism, prezint stri psihice de disconfort generate de necesitatea purtrii permanente a chelarilor i a incontientelor ruti ale colegilor (aprecieri verbale pe seama handicapului: chiorule, ochelaristule, etc.). Acest lucru se manifest prin: tendina de autoizolare; greutate n concentrare; accese de nervozitate. Prezint o uoar mbuntire a rezultatelor la nvtur, manifestnd interes n acest sens. METODE SI STRATEGII UTILIZATE Metode: observaia, interviul, gril de observaie a comportamentului. Strategii: mutarea elevului ntr-o poziie mai apropriat de tabl, monitorizarea evoluiei colare i perso-nale ale elevului, discuii cu consilierul colar si cu prinii, repartizarea de sarcini corespunztoare. PLAN DE INTERVENTIE Asigurarea unui confort psihic i nelegere, n vederea determinrii unei evoluii pozitive a personalitii: - discuii cu colectivul de elevi n vederea explicrii implicaiilor tulburrilor de vedere; - antrenarea elevului n activiti n care s i pun n valorea abilitile intelectuale; - urmrirea efecturii periodice a consultaiilor medicale i de consiliere colar; - urmrirea elevului n timpul pauzelor pentru a preveni antrenarea acestuia n implicarea n acciden-te ce pot agrava problema medical. CONCLUZII Elevul L.S. are un prognostic favorabil pentru mbuntirea situaiei la nvtur, dezvoltarea n continuare a capacitilor intelectuale i de aptitudini. Ii recomand un efort susinut n nvare i refacerea ncrederii n propriile capaciti.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

SUBIECTUL: P.V., 7 ani, clasa I PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea colar - elevul nregistreaz rezultate slabe la nvtur, atingnd cu greu standardele minimale de performan; - lipsa de respect fa de mama, dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tulburri de comportament. ISTORICUL EVOLUIEI PROBLEMEI

Datorit faptului c tata este plecat n Italia el rmnnd n grija mamei, aceasta avnd grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluia sa colar i ca urmare au nceput s se manifeste tulburri de comportament i de nvtur. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE: - V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni i nu socializeaz cu elevii din clas; - are numeroase absene nemotivate. Comportamentul: - nu vorbete n clas dect atunci cnd i se adreseaz n mod direct o ntrebare; - rspunde ezitant, cu o voce nesigur, abia auzit, se nroete la fa i evit s priveasc n ochi nvtoarea cnd i se cere s rspund oral n faa colegilor; - cnd trebuie s lucreze individual n clas nu-i termin niciodat activitatea, nu rmne linitit i i deranjeaz colegii; - V. are capaciti intelectuale de nivel mediu; - are puini prieteni i ncepe foarte rar o conversaie; - rmne singur n timpul recreaiilor, ceilali l ocolesc, pentru c are de multe ori, un comportament violent; - V. spune c, acas nimeni nu-l bruscheaz, dac este linitit. Dialog cu elevul: V. pare la prima vedere un biat linitit care evit s vorbeasc. El declar c acas face numai ceea ce vrea el. Dac mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el se supar, iar ea l las n pace. Cnd trebuie s rspund cu voce tare n clas, mi-e team c vor rde ceilali copii de mine dac voi grei. Dac cineva i zice ceva, imediat, n pauz, sare la btaie, devine violent. Dialog cu mama: - Mihai este un alt copil acas; - mama ne spune c i este greu de cnd a plecat tatl in Italia, c lui Mihai i este dor de tatl lui, c biatul i simte lipsa. De la plecarea tatlui are din ce n ce mai multe probleme cu ceilali i de multe ori refuz s mearg la coal, dac nu vorbete cu tatl su la telefon, dimineaa, nainte de a pleca; - are un comportament ostil i agresiv fa de sora lui. Vorbete urt, de multe ori sare la btaie, dac sora lui i atrage atenia c nu vorbete frumos; - mama nu-l pedepsete, pentru ceea ce face, considernd c va veni timpul cnd V. i va da seama c greete i nu va mai fi violent, iar cnd tata se va ntoarce, totul va intra n normal. ANALIZA DATELOR I STABILIREA IPOTEZELOR Inadaptarea lui V. la coal este atat expresia certitudinii c el nu este capabil s reueasc, ct i expresia adevrului conform cruia Cine sunt ei s rd de mine? 3

 Problemele copilului n legtur cu terminarea activitilor la coal pun n lumin problema de motricitate fin i de motivaie Dac va avea un numr mai mare de probe orale i va fi ncurajat s le rezolve n timp util, el constata c va reui n ciuda problemelor sale motorii. Cu toate acestea exist o contradicie ntre comportamentul biatului de acas (nchis n sine i ostil) i de la coal (agresiv i ostil) aceste comportamente i permit s stpneasc ambele situaii. CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE: Fixarea obiectivelor Obiective pe termen lung 1. V. va frecventa regulat toate orele. 2. La coal va lua parte la discuiile structurate i nestructurate cu toi colegii. 3. Activitile scrise vor fi terminate n timp util. Obiective pe termen scurt 1. Va fi implicat n a-i spune prerea la toate discuiile din clas alturi de colegii si. 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat n diverse aciuni, pentru a fi resposbilizat. Metode i strategii Conceperea i punerea n practic a unor metode coerente de lucru cu el. O strns legtur cu familia, astfel nct prezena sa la coal s fie de aproape 100%. Ajutarea lui V. de a depi teama de a participa la ore, spunndu-i prerea n faa colegilor si, printr-un sistem de sprijin i ncurajare din partea nvtoarei. Mai puin exigen din partea nvtoarei n materie de teme scrise. I se va da ocazia s-i mreasac ncrederea n sine i s-i mbunteasc aptitudinile n situaiile n care interacioneaz cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa n competiii, cocursuri. Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V. APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE: n timpul unei ntlniri la care au participat mama nvtoarea, directorul colii, V. a acceptat s ncerce s ating obiectivele pe termen scurt. Responsabiliti I se cere lui V. s rspund zilnic de creta i buretele pentru tabl, de curenia clasei, explicndu-i ct de important este sarcina sa. Va lucra o dat pe saptaman cu consilierul colii. Participarea n clas - nvtoarea l va ajuta n fiecare zi s gseasc rspunsul unei ntrebri care va fi pus n ziua urmtoare. Acest fapt are ca scop mrirea participrii lui n clas, micorndu-i teama de a rspunde n faa colegilor. Rolul jucat de nvtoare va scdea n funcie de progresul nregistrat de elev, astfel nct s-i permit s participe sau s rspund spontan la discuiile din clas. 4

Participarea lui V. la discuiile din clas nu va lasa loc unei intensificri speciale. Biatul va fi contient c rspunsurile corecte date n faa colegilor sunt de fapt o recompens Ceilali vor vedea c nu sunt aa de ru. Teme scrise: Se va reduce numrul notielor pe care trebuie s le ia n clas. Se va face o evaluare oral a materiei, dup fiecare unitate de nvare, inaintea unei evaluri sumative. Aptitudini sociale n timpul activitilor de grup, V. va avea ca sarcin s dirijeze sau s coordoneze planul de aciune dup o consultare cu nvtoarea care trebuie s spun ce s spun i ce s fac n rolul respectiv. edinte de consiliere O dat pe sptmn vor avea loc edine de consiliere n cabinetul colar. O dat pe lun va participa mama lui V.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE Evaluarea La interval de dou sptmni, apoi la o lun de la prima ntlnire au mama i consilierul colar. Obiectivele pe termen scurt au fost realizate i se observ progrese rapide n relaiile spontane i convenabile lui V. cu alte persoane. Nu mai absenteaz de la ore, dar este bine s fie supravegheat n continuare pe aceast tem. Numrul mrit de activiti scrise pare s fi mrit puin cte puin sigurana bitului. Spre exemplu,dup perioada de dou sptmni a obiectivului pe termen scurt, elevul a nceput s participe n clas din ce n ce mai mult, fiind din ce n ce mai activ. Atunci cnd a nceput s participe spontan, el a ncercat s afle pn unde putea merge (ntrzia, ddea rspunsuri nepotrivite, vorbea nentrebat, vorbea n timpul orei cu ali colegi, deranjnd ora i se purta la fel ca nainte). Dialogul lui V. cu consilierul colar i cu doamna nvtoare au artat c acest comportament reflect sigurana crescut a copilului i ncrederea sa n relaiile cu ceilali. REZOLVAREA PROBLEMEI nvtoarea a hotrt ca acest comportament s fie considerat pozitiv i s aib o atitudine ct mai flexibil. La sfritul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite n clas. Randamentul lui V. la nvtur a crescut, dar s-a impus i n continuare ajutorul doamnei nvtoare, prin program de lucru suplimentar printr-o edin de o or pe sptamn n afara orelor de clas. Mama continu s ntmpine dificulti n impunerea unor limite acas, dei recunoate c V. depune mai mult efort pentru a colabora. 5 avut loc edine cu V.,

CONCLUZII Teama pe care o manifest V. de a nu se face de rs n faa colegilor, dorina lui de a epata prin comportamentul agresiv att verbal ct i fizic se datoreaz lipsei de comunicare att cu mama ct i cu tatl. i este team s-i fac prieteni, s se ataeze emoional de o alt persoan i de aici dificultatea lui de a relaiona cu colegii. Comportamentul su agresiv, fa de sora lui, fa de mama este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din cas, respectiv tatl, n care copilul are mare ncredere. Momentan, el se simte abandonat de tata. n continuare i consilierul colar, i doamna nvtoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea de team i de inadaptare colar pentru V.

Studiu de caz Sub.Sc Speciala nr 9 Locatie buc. Nr.copii-13,elevi cu dificultati pishice,ani intre 10-14 Clasa aII-a,dar cu nivel de clasa I ,gradinita sau a unui elev de varsa de 6 ani sau si mai putin Sunt copii cu deficienta psihica nivel de inteligenta intreIQ -35,45-60 Se studiaza si analizeaza prin diferite teste pshihopedagogice sociale de terapie si consiliere atat a lor cat si a parintiilor . Se urmareste consilierea , integrarea sociala,reabilitarea lor ,adaptarea la mediu si evloutia copilului la o etapa superioara fata de stadiu in care se afla. Pt ca acesti copii au dificultai de gandire si chiar de comunicare si totodata dezechilibrul celorlalte functii psihice. Sunt necesari atat profesori educatori,psihopedagogi,logopoezi,medici ,asistenti sociali,kinnetoterapii,psihologie etc si toti cei care sunt in masura sa sustina in buna functionare scoala si stimularea acestor elevi pentru mai multe performante . Astfel ca fiecare isi are rolul sau in imbunatatirea starii elevului.

Iar usor usor acest copil incepe sa si vorbeasca anumite cuvinte si astfel barierele de comunicare sunt indepartate.el putand deci sa isi expuna ideiile,exprimare libera etc,si totodata creierul fiind stimulat se dezvolta multa mai mult optimizand si toate celelalte functii. Cazul 1. 6

Adica datoria fatului,ca profesorul preda intr-un mod care il stimuleaza si ii da increderea in sine dar si il educa,onvata lucruri de adaptere,comunicare,consiliere,vb calduros cu elevi si antrenandu-I la diferite teme didactice care sa ii stimuleze gandirea ,limbajul si toate celelalte functii se fac progrese. Si totodata elevul este incantat sa fie I se dea atentie , Nume :P.P. Varsta :10 ani Domiciliu Bucuresti Diagnostic retard psihic si de limbaj si autism,cu crize partiale ,inteligenta sub nivelul mediu,instabilitate emotionala. Datorita acestor bariere psihice comunicarea si relationarea cu acest copil cat si integararea sa este deficitara.Se incearca ameliorarea acestora. Conditiile de locuit bune cu un cadru familial calduros Relatiile dintre parinti copil si viceversa optime,comunicarea usor deficitara datorita neputintei copilului de a se exprima verbal ,dar se frac intelesi. Astfel ca in urma unor pregatiri profesionale competente din partea cadrului didactic ,si echipei din care face parte copilul incearca sa evolueze. activitatea etc. In concluzie poate fi vorba de anumite ipoteze cu cat se lucreaza mai bine din pd v.p familial scolar ,grup,educational,psiho-social,cultural,cu atat copilul cu handicap de intellect,de comunicare poate avea mai multe perfprmante fata de stadium la care se afla.De integrare,socializare adaptare sociala etc..

-daca consilierea,pregatirea copilului cu problema pshica ese defectoasa atunci remedierea copiluili este slaba.Iar acesta nu poate fi adus la stadiul de normalitate sau de depasire,ramananad doar un dezechilibru care dezavantajeaza umaniatea. In multe cazuri,ca si persoanele bine vazue ,orice concesie in plus facuta audientei de catre un membru al echipei reprezinta o amenintare la adresa pozitiei pe care ceilalti membri au adoptat-o si o amenintare pentru sentimental de securitate pe care acestia il obtin in urma cunoasterii si controlarii pozitiei pe care urmeaza sa o ia.Astfel cand un professor dintr-o scoala manifesta prea multa intelegere fata de cei care I se da in grija ,se implica in joaca lor din timpul pauzei sau e dispus sa se aproprie de elevii cu un statut ,mai scazut.,ceilalti profesori vor considera ca este periclitata impresia unei conduite adecvate ,asa cum incearca ei sa o impuna.De fapt ,atunci cand anumiti performeri depasesc liniile care separa echipele,atunci cand cineva devine prea intim ,prea indulgent sau prea opozant ne putem astepta sa apara un circuit de reactii care sa afecteze echipa subordonata,echipa superioara sip e cei care au incalca linia. Dar,totodata acest mod de atitudine fata de elevi poate avea si avantaje mai multe in favoarea lor.Decii fiind ca un fel de terapie,prin care elevii incep sa aibe mai multa incredere in ei si san u aibe bariere de contributie personala. Devenind deci mai liberi in gandire si solicitand mai mult gandirea lor . Este si un dezavantaj ca ei pot san u mai recunoasca statutul preofesorului si deci san u il mai respecte cum ar trebui. 7

Dar daca se adopta o educatie stricta dura si conservatoire cu statuturi de superioritate si inferioritate ,atunci elevii respective sunt usor ingraditi. Poate in timp vom gasii solutiile eficiente pt abordari optime. Pt ca depinde de noi sa evoluam sis a contribuim la socieate,sau cel putin san e sutinem reciproc indifferent de problemele pe care le avem.Impreuna lumea pare ,mai frumoasa si mai usoara. NUMELE SI PRENUMELE COPILULUI: G. M. DATA NASTERII: 8 -03- 2005 ADRESA: mun. Rosiori de Vede, judetul Teleorman Tata: F. Mama: I. Frati: o sora mai mare DIAGNOSTIC: Tulburare pervaziva de dezvoltare; Autism; Tulburare de afect. ANAMNEZA: Mama fetitei m-a contactat telefonic in aprilie 2010, interesandu-se de programele de terapie ale A.C.A.A.T., ocazie cu care si-a exprimat dorinta de a aduce copilul la terapie in ziua de joi a fiecarei saptamani. Din datele relatate de mama si diagnosticul medical am constatat urmatoarele cu privire la copil: a fost o sarcina fara probleme, un copil dorit. S-a nascut normal, cam cu 10 zile depasire de termen, cu o greutate de 4,300 kg si 52 cm. A fost suspectata de paralizie de val palatin si trimisa la spitalul Grigore Alexandrescu, unde s-a dovedit ca de fapt era o mica malformatie congenitala, care in trei zile de la nastere a disparut si a putut sa se hraneasca normal la san. Cu toate ca se dezvolta normal din punct fizic, a continuat sa fie un copil agitat si plangacios, dar foarte curios si foarte atasat de mama. La varsta de 1 an si 6 luni pronunta cuvintele ma-ma si apa, apoi dupa o luna a pierdut aceste cuvinte si aliniatul jucariilor si televizorul au devenit ocupatia preferata. Flutura mainile si alerga foarte mult, nu raspundea la chemarea pe nume si nu se juca cu sora ei mai mare. Mama a consultat intai medicul pediatru, care i-a recomandat un neuropsihiatru din Rosiori de Vede. Pentru ca in urma tratamentului prescris de neuropsihiatru mama nu a sesizat nici un progres, au hotarat s-o duca la Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr. Alexandru Obregia, unde a fost diagnosticata cu retard mintal usor. Dupa tratamentul medicamentos prescris, a inceput sa doarma mult mai bine, aproape toate noptile integral. In jurul varstei de 2 ani parintii au consultat un alt medic din Bucuresti, care a pus diagnosticul de autism lights si le-a recomandat terapia ABA. O perioada mama a facut terapie singura, asa cum a inteles citind despre terapia ABA. La varsta de 3 ani si 8 luni au mers la o clinica de la Targu-Mures, unde au primit un tratament medicamentos pe care fetita il urmeaza si in prezent. La 3 ani si 11 luni a inceput sa mearga singura la olita, pentru pipi. A facut terapie la domiciliu, mama sesizand progresele, dar din lipsa banilor s-a renuntat la terapie. Mama a continuat terapia singura si a apelat la un cabinet scolar (o data pe saptamana) si la Centrul de Recuperare din Alexandria (de doua ori pe saptamana). SCURTA CARACTERIZARE A MODULUI DE MANIFESTARE A SINDROMULUI AUTIST (la inceputul terapiei) Programul de terapie a inceput la A.C.A.A.T. pe 7 mai 2010. A fost intai o perioada de preterapie si evaluare a fetitei din care au rezultat (in rezumat) urmatoarele- conform fisei de dezvoltare Portage: Fetita este dezvoltata normal din punct de vedere fizic. JOC: - este atrasa de jucarii, dar timp foarte scurt, apoi le arunca; - ii place jocul de puzzle; - ii plac jucariile senzoriale; - nu participa singura la joc; - nu participa la jocuri de grup; - ii place jocul social cu cantece si miscari, ii place muzica. LIMBAJUL si posibilitatile de articulare: - nu se constata anomalii buco-linguo-faciale; 8

- exista limbajul perceptiv, iar limbajul expresiv consta in cateva onomatopee si cuvintele: apa, papa, popa, tata; - incearca sa imite verbal, la cerere sau spontan; - raspunde, dar nu intotdeauna, la solicitari simple; - nu raspunde la DA sau NU; - arata, dar nu intotdeauna, obiectele familiare cand sunt numite si nu le da la cerere. COGNITIV: - realizeaza constructii simple; - introduce piese in planseta cu orificii; - coloreaza cu creionul in interiorul conturului depasind conturul destul de des; - asociaza obiecte asemanatoare; - suprapune cuburi; - indica partile corpului; - se arata pe ea in oglinda. SOCIALIZARE: - nu stabileste contact vizual; - solicita ajutor in anumite situatii; - accepta greu despartirea de mama (plange cand o lasa la terapie, se agita), dar asezata la masa de lucru si incepand cu un program atragator pentru ea, de exemplu- puzzle, se concentreaza si participa activ la activitate; - plange, se agita si cauta sa exploreze imprejurimile; - accesele de plans sunt dese, cu durata variabila; - accepta copiii in preajma ei, dar nu interactioneaza cu ei; - nu imita spontan adultii si copiii; - la cerere, imita cu intarziere; - nu raspunde intotdeauna la solicitari; - reactioneaza bine la recompense materiale si verbale. INDEPENDENTA- AUTOSERVIRE: - participa pasiv la imbracat/dezbracat; - si-a insusit programul de toaleta, dar nu in totalitate; - se sterge cu prosopul; - foloseste tacamurile. MOTRICITATE: - motricitatea grosiera, relativ bine dezvoltata; - este curioasa si interesata de exercitiile de motricitate fina. Examinarea a fost dificila metoda de baza utilizata a fost observarea (inregistrandu-se dezvoltarea motrica, cunoasterea partilor corpului, recunoasterea formelor, culorilor, cifrelor, orientarea spatiala, temporala, notiuni, raspunsuri la comenzi); inregistrarea comportamentului s-a facut in timp si locuri diferite. Debutul sedintelor a fost dificil, Moni nu a colaborat bine, a fost necesara prezenta mamei si a unui coterapeut. Am avut grija sa pornesc de la lucruri foarte cunoscute de copil si foarte indragite. Au fost necesare recompensele materiale, m-am folosit si de curiozitatea fetitei, de interesul acesteia de a cunoaste, dar cu pasi foarte mici, captandu-i atentia, increderea de a coopera, de a se manifesta verbal si non-verbal in prezenta mea. PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE TERAPIE - Stabilirea progresiva a contactelor sociale. - Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale si program de invatare independenta fata de adult) prin care copilul este invatat principalele deprinderi de lucru, pe care si le insuseste ca pe o chestiune de rutina. - In terapie, regulile sa fie foarte flexibile in functie de contexte particulare. - Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversatie. - Verificarea permanenta a ceea ce intelege copilul din ce i se cere sa lucreze. - Dezvoltarea limbajului in maniera functionala si comunicativa in context tinand cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH (vocabular, context, forma, functie semantica, functia de comunicare). 9

- Incurajarea gandirii si flexibilitatii in comportament. - Monitorizarea si managementul comportamentului. Principiul de baza in terapie a fost: a construi pornind de la ce poate copilul folosind chiar si stereotipurile si preferintele. Am urmarit reducerea, pe cat posibil, a ajutorului acordat copilului (promptul); stimularea si recompensarea initiativelor ce vin din partea acestuia. Programul educational stabilit urmareste obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv-verbala. Obiectivul fundamental al terapiei: formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare. Al doilea obiectiv: formarea unei reprezentari generale despre lume si mediul in care ea se desfasoara, formarea motivatiei, dezvoltarea capacitatii de a intelege ca te poti face inteles, dobandirea unei experiente in legatura cu ceea ce este la un moment dat semnificativ. Programul educational terapeutic a fost alcatuit in conformitate cu aceste obiective, in vederea actionarii pe diferite laturi: limbaj, memorie, atentie, gandire, afectivitate. Am urmarit initial trezirea interesului si crearea unui tonus pozitiv. In activitate am antrenat toti analizatorii. Pentru memorarea, intelegerea, compararea notiunilor, folosirea propozitiilor si orientarea spatiala si temporala am folosit mult material intuitiv si demonstratia. PROGRAM DE TERAPIE Am vazut-o prima data pe Moni la data de 7 mai 2010. Am asezat-o la masa de lucru insotita de mama ei, primele 2 sedinte. La inceputul programului de terapie, plangea, se agita cand se aseaza la masa de lucru. S-a lucrat cu terapeut si coterapeut. Am urmarit dezvoltarea tuturor palierelor deficitare ale copilului, programe de joc, comunicare si limbaj, autoservire si motricitate, dar se adreseaza nivelului de varsta 2 ani si jumatate. Moni a participat, la inceput, la cate o sedinta de terapie pe saptamana, apoi la cate doua sedinte pe saptamana. Contactul vizual a fost una din prioritati, toate sarcinile trebuind sa aiba raspunsul insotit de contact vizual. Programele initiale vizau dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala. Un aspect foarte important al programelor de terapie este dezvoltarea limbajului receptiv si, ulterior, expresiv: recunoasterea obiectelor si indicarea lor (receptiv obiecte), recunoasterea si indicarea partilor corpului sau raspunsul la o serie de instructiuni verbale, fara suport gestual. Invatarea abilitatilor de joc s-a inceput cu inele de pus pe gatul ratei, constructii simple, imbinari, incastru si puzzle (toate cu prompt la inceput), iar alaturi de acestea, exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini, asocieri. Fiecare dintre aceste programe cu care a demarat planul de terapie initial a urmat un traseu propriu in functie de abilitatile copilului de a invata. Inceputul a fost dificil si partea cu cele mai multe probleme a fost la inceputul terapiei, cand copilul nu dorea sa raspunda solicitarilor. Am imbinat activitatile cunoscute si placute cu cele noi si nedorite si am pus la punct un sistem de recompense. Imitatia motorie a fost un program care i-a placut si in care a invatat relativ repede sa imite adultul in activitati simple cum ar fi: batutul din palme, morisca, ridicatul mainilor, tropaitul picioarelor. Imitatia motorie s-a imbunatatit substantial. La fel s-a intamplat si cu instructiile fara suport gestual. De cand a inceput terapia, un loc central i-a revenit jocului, caruia i-au servit mai multe programe: cuburi, inele, puzzle, joc independent, joc simbolic, jocul cu mingea, jocul cu mama (o parte speciala de program in care fetita avea de facut jocuri ,,de fetecu mama si sora ei, de la cele mai simple scenarii si pana la cele mai complicate). Dupa ce a invatat sa arate obiectele denumite de adult, si odata cu dezvoltarea limbajului verbal, cerererile deja aveau raspuns verbal si fetita a inceput sa raspunda la intrebarea Ce e asta?. Limbajul expresiv se referea nu doar la obiectele din jur, ci si la actiuni. Programul de potrivire a trecut de asemenea prin mai multe faze: potrivire de obiecte identice 3D, potrivire de imagini identice 2D, potrivire imagine la obiect si obiect la imagine 2D la 3D si invers, s-a reluat acest lant cu obiecte si imagini similare diferite prin cate o insusire, apoi 2, apoi 3, urmatorul pas a fost asocierea dupa functionalitate a obiectelor (creionul+hartia, farfuria+lingura, periuta+pasta, etc). Urmatorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelasi fel, intelegerea conceptului de la fel si diferit in exercitii multiple implicand diferite categorii de obiecte. Dupa parcurgerea tuturor acestor etape, dar si in urma dezvoltarii limbajului verbal si a achizitiilor cognitive s-au invatat categoriile de obiecte- apartenenta la categorii, si denumirea acestora. 10

Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece, poezii si onomatopee) continuand cu imitarea verbala. Pentru tentatii de comunicare si promovarea limbajului s-au folosit nenumarate cantece si poezii din care Moni era provocata sa spuna o expresie, un cuvant, pe o anumita tonalitate. Imitarea verbala (verbalizarea la cerere dupa model) a demarat greu, s-a lucrat pentru invatarea fetitei sa raspunda la comanda ,,spune care era insotita de diverse sunete si cuvinte care ii erau cunoscute. Da / Nu s-au invatat intai in imitare motorie, apoi in imitare verbala, urmatorul pas fiind invatarea in situatii concrete. Un alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l doreste ( din 2 sau mai multe obiecte prezentate), sa raspunda cu numele obiectului, sa raspunda la intrebarea ,,ce vrei?. A urmat un program in care a invatat sa raspunda la intrebari sociale. Crescand volumul limbajului, copilul a inceput sa capete incredere mai multa in ceea ce spune, in faptul ca este auzit si inteles, si comunicarea a facut din nou un salt calitativ. Pentru colorat si desen, obiectivele au fost: apucarea creionului si folosirea lui cat mai corecta in raport cu varsta copilului, coloratul in contur, desenarea imitativa a unor semne: linia verticala, orizontala; semnul plus; cercul; semnul egal; litera V; diagonala unui patrat; pomul; fata; forme simple independent, fara imitatie. Functionalitatea obiectelor: Ce faci cu paharul?- Beau, Ce faci cu creionul?- Scriu, Ce faci cu foarfeca?- Tai, Ce faci pe scaun?- Stau, Ce faci cu ochii?- Vad, Ce faci cu picioarele?Merg, Ce faci cu nasul?- Miros, Ce faci cu urechile? Aud, Ce faci cu gura?- Mananc/ vorbesc, Ce faci cu mainile?- Ma joc. Programele de terapie au curs unele din altele, fetita ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele, culorile, figurile geometrice, literele. A invatat actiuni, sa raspunda la intrebari ca: ,,Ce faci?, Ce face X?, apoi, Cine este?, Cine vine?, Unde?, Ce vrei?, Cum te cheama?, Cum o cheama pe sora ta?, pozitii spatiale- pe, sub, langa, in, deasupra, sus, jos-, marimi. La folosirea pronumelui sunt inca dificultati. Fiecare program se face pana este insusit si fetita reuseste sa generalizeze raspunsul cu alte persoane, in alte conditii decat la masa de lucru, sd-uri exprimate in moduri diferite, efectiv in viata de zi cu zi. Programul de toaleta a fost inceput devreme de catre mama si mai continua pentru consolidarea deprinderilor invatate. Comportamentul de protest a luat forme diferite: plans, tipat, refuzul de a se aseza la masa de lucru, refuzul de a coopera, imbratisarea persoanei care traseaza sarcina pentru a evita executarea acesteia. Fetita este inscrisa intr-o grupa de gradinita la o scoala speciala. Este un copil afectuos, curios si sociabil- atat cat poate ea sa socializeze. Coopereaza la activitati, raspunde la intrebari, nu se joaca activ cu ceilalti copii. Programul de terapie s-a confruntat intr-un an de zile cu perioade de protest generalizat fiind pusi in situatia de a schimba strategiile, programele, materialele. Recompensele utilizate au fost la inceput alimentare, apoi materiale si sociale. Progresele facute de Moni sunt mari pentru noi si foarte mari comparandu-le cu cele ale copiilor care au iesit din program. Rezultatele ar fi fost foarte bune daca Moni ar fi beneficiat de programul riguros al unui centru de zi. Autostimularile mai exista, mai ales cand e singura. Protestul este si el prezent, dar prin fermitate si nelasandu-ne santajati emotional, reusim sa obtinem realizarea sarcinilor propuse. Bibliografie : - Terapia tulburarilor de limbaj, Cornelia Stanica, Ecaterina Vrasmas, Editura Didactica si Pedagogica, 1997 - Semiologia dislexiei disgrafiei si terapia ei, Veronica Bilbie, EdituraPim, 2010 - Defectologie si logopedie, Monica Delicia Avramescu, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006 - Limbaj si intelect, Constantin Paunescu, Editura Stiintifica, 1973 - Educatia copilului prescolar, Ecaterina Vrasmas, Editura Pro Humanitate, 1999 - Terapia axata pe comportamentele verbale, Mary Lynch Barbera, Tracy Rasmussen, Editura For You, 2009 - Conduita verbal a scolarilor mici, Emil Verza, Editura Didactica si Pedagogica, 1973 - Sa invatam cu placere, Fise de exercitii logopedice in comunitatea orala si scrisa, Ecaterina Vrasmas, Viorica Oprea, Ana Stoica, Adriana Stancu, Sorina Niculescu, Elena Liliana Galbinasu, 2007 11

Studiu de caz Vio s-a nscut pe 22 dec. 2004 fara a avea probleme la natere, cu scorul Apgar 10. Primele mofturi" asa cum le descrie mama au aprut cand copilul nu voia sa fie hrnit la san, adormea brusc la tentativele mamei de a hrni copilul. De la 2 luni nu a mai acceptat snul si a fost hrnit doar cu biberonul. Pana la 4 luni s-a dezvoltat foarte bine, a luat in greutate, era un copil vesel, rdea in somn, isi urmarea prinii cu vederea daca fceau anumite micri, rspundea la zmbete razand. La 6 luni insa nu edea in ezut iar pe la 8 luni a spus primele silabe si cuvinte (ma, da, mama, papa) pe care insa dupa un timp scurt le-a pierdut si nu a mai spus nimic. A urmat mersul in picioare chinuit, a mers la 1 an si 6 luni. In ceea ce privete vorbirea nu exista nici un progres. In toate arii le dezvoltare prinii au semnalat o lentoare neobinuita, nu rspundea la eforturile prinilor de interaciune, nu rspundea la nume. La 1 an si 7 luni au mers cu copilul la un control in urma cruia a fost tratat medicamentos cu o serie de vitamine si neurotrofice, diagnosticul fiind de intarziere in dezvoltare. Dupa acest control a urmat o perioada foarte grea in familia copilului pentru ca acesta era excesiv de agitat, nu-si gsea locul", excesiv de mofturos. Au reinceput vizetele la doctor si analize mai amnunite in urma crora diagnosticul pus de intarziere in dezvoltarea limbajului expresiv" si din nou a urmat tratament medicamentos. S-a fcut o internare si alte analize: EEG unde au ieit nite unde lente pe partea stnga, care ar fi rezultatul unei convulsii, desi el nu a avut niciodat si o radiografie craniana care a fost buna", povestete mama. Cand au revenit la control li s-a prescris Rispolept si i s-a pus diagnosticul de tulburare de spectru autist, cu recomandare pentru terapia comportamentala aplicata. Copilul nu rspundea la nici o cerina din partea adultului dect daca in felul acesta isi indeplinea o nevoie proprie, avea accese de furie la orice cerere fcuta mai insistent. Masa se desfura pe un camp de lupta permanent, programul de toaleta nu era insusit, copilul nu rspundea prinilor la nici un fel de solicitare, nici mcar la cele de joc fizic, contactul vizual era din ce in ce mai slab, aproape inexistent iar agitaia si protestele erau permenente in relaia cu toate persoanele din jur care incercau sa interactioneze cu el. Toate acestea alturi de rspunsul inadecvat la comunicare dar si lipsa iniierilor in comunicare de orice fel au fost decisive in luarea hotrrii de incepere a programului de terapie. Programul efectiv de terapie a inceput la 2 ani si 5 luni dupa o perioada de preterapie si evaluare a copilului din care au rezultat in rezumat urmtoarele (conform fisei de dezvoltare psihomotrica Portage):

Joc:

nu este atras de jucrii, nu le cerceteaz, nu le folosete adecvat ii place jocul social cu cntece si micri, ii place muzica, nu dorete sa participe la jocuri in cerc in care sunt implicai mai muli copii si aduli, nu dorete sa participe la jocul cu mingea ii plac jucriile senzoriale Limbaj: absenta limbajului expresiv, emite cteva sunete fara sens absenta imitaiei verbale, la cerere sau spontan rspunde la solicitri simple doar daca sunt insotite de gesturi d mna", vino la mine". nu rspunde cu DA sau NU, nu nelege interdicia nu arat obiecte familiare cnd sunt numite si nu le da la cerere obiecte Cognitiv: realizeaz construcii simple din lego (3, 4 piese) introduce piese in planeta cu orificii muzgaleste cu creionul nu asociaz obiecte asemntoare, ori obiectele cu imaginea lor suprapune cuburi cu dificultate nu indica prile corpului, nu arata spre sine cand este intrebat 12

Socializare:

solicita ajutor in anumite situaii (ia de mn adultul i cere s i se deschid ua, s fie luat n brae, s i se dea ceva) nu stabilete contact vizual nu accept desprirea de prini (plnge, se agata, ii caut), dar cand acetia revin ii imbratiseaza si rade atrage atenia asupra lui cand este suprat, plnge si caut sa atrag atenia asupra lui. Accesele de plns sunt dese cu durata variabila (de la cteva secunde la mai mult de 10-15 min.) toleranta foarte sczuta la frustrare accepta copiii in preajma dar nu interactioneaza cu ei nu imita spontan adulii ori copiii la cerere imita cu intarziere si cu ajutor micri simple de genul btutului din palme reacioneaz bine la recompensa sociala

Autoservire:

participa pasiv la imbracat/dezbracat nu indica nevoia de a merge la baie, nu si-a insusit programul de toaleta nu se terge daca i se ofer prosopul nu folosete tacmurile la masa Motor: motricitatea grosiera este relativ bine dezvoltata nu dorete sa faca exerciii de motricitate fina desi atunci cand accepta rezolva cu bine sarcinile.

Programul de terapie propriu-zis a inceput in mai 2006, urmrind dezvoltarea tututror palierelor deficitare ale copilului. Dupa o perioada de preterapie in care s-a urmrit acomodarea copilului cu viitorii lui terapeui si a terapeuilor cu copilul si problemele acestuia, echipa de 4 tineri terapeui a inceput lucrul. Lucreaz si in prezent cate 4 ore pe zi (2 dimineaa si 2 dupa amiaza). Programele iniiale vizau dezvoltarea imitaiei din mai multe puncte de vedere: imitaie motorie, imitaie orala, imitaie verbala. Fiecare dintre aceste programe aveau obiective specifice si pasi specifici de urmat, concretizai in itemi pe care copilul trebuia sa invete sa-i imite. Alturi de invatarea imitaiei programul coninea o secvena majora specifica dezvoltrii limbajului receptiv si ulterior expresiv: recunoatere a obiectelor si indicare a lor (receptiv obiecte), recunoaterea si indicarea prtilor corpului sau rspunsul la o serie de instruciuni verbale, fara suport gestual. Contactul vizual a fost una dintre prioriti inca de la inceputul programului, toate sarcinile trebuind sa aiba rspunsul insotit de contact vizual. Invatarea abilitailor de joc s-a inceput cu jocuri de puzzle si incastre, inele de pus in ordinea mrimii pe stativ, construcii lego. Alturi de aceste programul iniial coninea exerciii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini, identice si ulterior similare si asocieri. Fiecare dintre aceste programe cu care a demarat planul de terapie iniial a urmat un traseu propriu in funcie de abilitile copilului de a invata. nceputul a fost dificil si partea cu cele mai multe probleme a fost la inceputul terapie cand copilul nu dorea sa rspund solicitrilor teraeutilor. Din acest motiv se solicita copilul in activiti de terapie ce alternau cunoscute si plcute cu cele noi si nedorite, si s-a pus la punct un sistem de recompense mereu noi cu care copilul a fost rspltit pentru fiecare aciune care se dorea a fi imbunatatita si meninut.

13

Imitaia motorie a fost un program care i-a plcut si in care a invatat relativ repede sa imite adultul in activiti simple cum ar fi: btutul din palme, morisca, ridicatul minilor, tropitul picioarelor. Pana in luna august imitaia motorie se imbunatatise substanial. La fel s-a intamplat cu instruciunile fara suport gestual. De cand a inceput terapia un loc central i-a revenit Jocului, cruia i-au servit mai multe programe - cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca... joc simbolic de-a..., joc independent, jocul cu mingea, jocul cu tata, o parte speciala de program in care copilul avea de fcut jocuri brbteti" cu tatl sau, jocuri cu scenarii de la cele mai simple la unele complicate. Dupa dobndirea limbajului a invatat in programul Afirmaii in joc-anumite formule pe care copiii le folosesc in joc (sac, sac nu m-ai prins, cine nu e gata il iau cu lopata, etc). Pentru dezvoltarea limbajului receptiv s-a inceput cu programe pentru schema corporala, instruciunile de care aminteam mai sus, si recunoaterea si indicarea obiectelor. Dupa ce a invatat sa arate obiectele denumite de adult, si odat cu dezvoltarea limbajului verbal, toate cerererile deja aveau rspuns verbal si copilul a inceput sa rspund la intrebarea ce e asta?". Limbajul expresiv se referea nu doar la obiectele din jur, ci si la aciuni, atat concrete cat si din imagini. Cu exerciiu sunstinut a trecut in 6 luni prin toti itemii programului destinat invatarii schemei corporale proprii, ale altor persoane dar si pe papusi, dupa luna octombrie a anului 2006 acest program se meninea doar in generalizare. Programul de potrivire a trecut de asemenea prin mai multe faze: potrivire de obiecte identice 3D, potrivire de imagini identice 2D, potrivire imagine la obiect si obiect la imagine 2D la 3D si invers, s-a reluat acest lant cu obiecte si imagini similare diferite prin cate o insusire, apoi 2, apoi 3, urmtorul pas a fost asocierea dupa funcionalitate a obiectelor (creionul + hrtia, farfuria + lingura, periua + pasta etc). Urmtorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelai fel, intelegerea conceptului de la fel" si diferit" in exerciii multiple implicnd diferite categorii de obiecte. Dupa parcurgerea tuturor acestor etape, dar si in urma dezvoltrii limbajului verbal si a achiziiilor cognitive s-au invatat categoriile de obiecte - apartenena la categorii, si denumirea categoriilor de obiecte. Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exerciii de gimnastica faciala si respiraie, continund cu multe exerciii de promovare a limbajului si tentaii de comunicare (cntece, poezii si onomatopee) continund apoi cu imitarea verbala. Pentru tentaii de comunicare si promovarea limbajului s-au folosit nenumrate cntecele si poezii din care copilul era provocat sa spun o expresie, un cuvnt, pe o anumita tonalitate - program care a plcut in mod deosebit copilului, si cu ajutorul cruia intr-un an de zile a invatat un numr impresionant de cntece si poezii. Imitarea verbala (verbalizarea la cerere dupa model) a demarat greu, s-a lucrat pentru invatarea copilului sa rspund la comanda vorbete" care era insotita de diverse sunete si cuvinte care ii erau foarte cunoscute copilului. La o luna dupa inceperea copilului, acesta invatase sa rspund la comanda vorbete", si cuvntul care se regsea cel mai des in articulrile lui a fost mama. pasul urmtor a fost punerea lui mama" sub SD, iar acest prim item a durat 3 sptmni pana la invatare. Urmtoarele cuvinte s-au invatat din ce in ce mai repede, ajungnd in scurt timp dupa aceea sa spun la cerere o gama larga de cuvinte simple care conineau majoritatea sunetelor si combinaiilor existente in limba romana. S-a dezvoltat si limbajul spontan in mod surprinztor, daca la inceputul terapiei, in primele sptmni singurele cuvinte spuse de Vio erau: pa, papa, mama, poc, gata, repetate cu o frecventa nu prea mare, in urmtoarea perioada numrul cuvintelor spuse spontam a crescut simitor.

14

Toate programele de limbaj (promovarea limbajului si tentaiile de comunicare, cntecelele si poeziile, imitarea orala si exerciiile de respiraie si gimnastica faciala, imitarea verbala) au dus la un salt fantastic in dezvoltarea limbajului verbal. LIMBAJUL SPONTAN - cuvintele spuse spontan in primele 14 sptmni de terapie.

S-a dezvoltat ecolalia imediata si intarziata, motiv pentru care s-a continuat cu o serie de programe pentru limbajul expresiv, diferite de cele de imitaie. Odat cu dezvoltarea limbajului, si saltul la nivel cognitiv a fost din ce in ce mai evident.

Da / Nu - s-au invatat intai in imitare motorie, apoi in imitare verbala, urmtorul pas fiind invatarea in situaii concrete. A invatat sa rspund cu da si nu in aprox 14 sptmni de la inceperea programului specific DA / NU. Un alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l dorete

dintre 2 sau mai multe obiecte prezentate. sa rspund cu numele obiectului, sa rspund cu vreau + numele obiectului, sa rspund la intrebarea ce vrei?". Datorita faptului ca Vio nu rspundea la

nume si nici nu-i striga pe nume pe membri familiei sau pe terapeui s-a realizat un program Vino in care in prima faza trebuia sa rspund la nume uitandu-se si spunnd DA. In acest program urmtoarea faza a fost ca Vio sa strige persoanele din jur atunci cand isi dorea ceva de la ele. A inceput ca la fiecare sfrit de program sa fie ajutat sa o strige pe mama! Apoi s-a intamplat acelai lucru si cu celelalte persoane din anturaj. Aici nu a fost suficient ca el sa spun numele persoanei de care avea nevoie, ci sa spun atat de tare incat sa poat fi auzit de aproape, de la distanta in interiorul camerei si apoi sa spun atat de tare incat sa fie auzit din alta camera. Crescnd volumul copilul a inceput sa capete incredere mai multa in ceea ce spune, in faptul ca este auzit si inteles si comunicarea a fcut din nou un salt calitativ major. A urmat un program in care a invatat sa rspund la intrebari sociale si intrebari de cultura generala, cum ar fi: Cum te cheam? Ce spui cand vrei sa merg cu tine? Ce iti place sa bei? Cum cum il cheam pe tata?, Unde locuieti?, Pe cine iubesti?Ce iti place sa mnnci?, La ce te uiti la TV?, Ce spui cand primeti ceva? , Ce spui cand vine cineva? , Ce culoare are soarele? , De unde cumperi mere?, Unde ai fost in vacanta? , Cand e ziua ta? , Cum o cheam pe mama?, Unde triesc petii? , Ce mananca iepurii?, Unde stau mainile?.

15

Pentru colorat si desen obiectivele au fost: apucarea creionului si folosirea lui cat mai coorect in raport cu vrsta copilului (3 ani), coloratul in contur, desenarea imitativa a unor semne: linia verticala, orizontala, semnul plus, cercul, semnul egal, litera V, diagonala unui ptrat, pomul, fataapoi diferite alte forme simple independent, fara imitaie. Funcionalitatea obiectelor: Ce faci cu paharul? Beau, Ce faci cu creionul? Scriu, Ce faci cu foarfeca?Tai, Ce faci pe scaun? Stau, Ce faci cu ochii? Vad , Ce faci cu picioarele? Merg, Ce faci cu minile? Ma joc,Ce faci cu nasul? Miros, Ce faci cu urechile? Aud, Ce faci cu gura? Mananc, Ce faci cu undita? Pescuiesc. Programele ce alctuiesc terapia au curs unele din altele copilul ajungnd sa invete receptiv si expresiv cifrele , culorile , figurile geometrice. A invatat aciuni in vivo si pe imagini, verbe la prezent - a invatat sa rspund la intrebarea Ce face X?" dar si Ce faci?" Discriminarea intrebarilor a fost un program introdus atunci cand s-a constatat ca Vio nu rspunde corect la intrebari asemntoare legate de acelai enun. Au fost introduse pe rand: cine? unde? Ce face? Informaii vagi - a fost un program care a plcut mult copilului si a invatat uor sa puna intrebari, pentru ca situaia ii era favorabila. (Ti-am adus ceva !!! Ce mi-ai adus?, Vine cineva !!! Cine vine?) Intrebari inapoi - pentru demararea unui dialog intre el si alii a fost invatat sa puna inapoi intrebarea care i sa adresat (Cum te cheam? Vio. Pe tine cum te cheam? Ana). Substantiv+adjectiv - acest program a intervenit pentru ca Vio nu exprima insusirile obiectelor, desi invatase culorile si formle, mrimile. Aici trebuia sa spun ce este un obiect + o insusire a acestuia. Poziii spaiale - cu acest program a invatat poziia obiectelor in mediu (in, pe, sub, langa, etc) Pronume - programul acesta a inceput dupa 6 luni de la inceputul terapiei si inca exista dificulti in intelegerea pronumelui personal eu" si tu".

Generalizarea Fiecare program seface pana in momentul in care copilul reuete sa generali-zeze rspunsul cu alte persoane, in alte condiii dect cele de la lecii, cu sd-uri exprimate in moduri diferite, efectiv in viata de zi cu zi. Dupa ce este invatat la masa de lucru, fiecare program isi schimba pe rand condiiile astfel incat generalizarea sa devin un proces firesc de rspundere la solicitrile oricrei persoane din anturaj in orice condiii. Toaleta - programul de toaleta a inceput devreme si inca mai continua pentru consolidarea deprinderilor invatate. Desi folosete corect toaleta, Vio inca nu exprima in mod adecvat nevoia de a merge la baie (ori cere in exces cand se afla intr-o situaie nefavorabila, ori anuna abia dupa ce s-a scpat deja). Desi a fost invatat sa spun Fac pipi!" inainte de fiecare vizita la toaleta nu a asociat inca nevoia de a face pipi cu aceste cuvinte. Grdinia - este un mediu in care se simte din ce in ce mai bine atunci cand este valorizat si recompensat. Daca este stimulat si integrat in grupul de copii, participa din ce in ce mai activ. Pentru o perioada de timp educatoarele s-au purtat cu el ca fiind copilul cu probleme". Si in aceasta perioada copilul cu probleme" a avut foarte multe comportamente de protest care s-au inscris intr-o paleta larga de la marait si ipat pana la aruncat pe jos si ieit din sala de clasa si ipat pe holuri. Odat cu moficarea 16

comportamentului educatoarelor fata de el in sensul nemaiacceptarii ca el sa poat avea comportamente diferite pentru ca are probleme", comportamentul copilului a devenit mult mai adecvat si activ. Coopereaz la activiti, rspunde la intrebari, invata alturi de copii cntece si poezii, participa la evenimente specifice anumitor perioade de timp (serbri), a invatat sa asculte povesti si sa rspund la intrebari despre povesti si sa povesteasc in scurte propozititii intamplari importante ale unor povesti foarte cunoscute, se joaca activ cu copiii. Comportamentul de protest-a luat forme diferite de la marait, ipat, plecat din camera de lecii, refuz de a coopera, cerut la pipi (cand a inteles ca este dus de cate ori cere), lovit cu capul de obiecte tari, toate acestea durnd de la cteva secunde si minute pana la sesiuni intregi de 2 ore, uneori cate o sptmna intreaga si mai mult. Programul de terapie s-a confruntat intr-un an de zile cu perioade de protest generalizat in care am fost in situaia de a schimba strategiile, programele, materialele, si uneori sa luam efectiv cate o pauza. Recompense potrivite in cazul lui Vio care-l remontau si il motivau sa rspund si sa invete, practic sa putem continua terapia au fost: cele sociale, laude, coplimente, si multe materiale: jucrii, crti cu muzica, trenuri, personaje din desenele animate, diferite maini (autobuze), muzica, dans, TV sau calculator pentru anumite perioade. In ABA copilul primete orice, si poate mult mai mult dect copiiii care nu fac parte din astfel de programe pentru ca toti cei implicai sunt permanent in cutarea unor recompense potrivite. Condiia pentru ca sa primeasc toate aceste lucruri este sa rspund corect la cerinele care i se adreseaz, cu ajutor dar mai ales independent. Ca si consecina negativa, ignorarea de cele mai multe ori a dus la rezultate ateptate, mai ales cand protestul a fost pentru a capata atenie. A funcionat si incetarea unei situaii plcute (ex. TV) in momentul protestului, si extincia care s-a materializat in nerecompensarea comportamentelor neadecvate anterior recompensate si intarite de anumite reacii ale persoanelor din anturaj. Un protest specific aprea intr-o perioada, in momentul in care se termina plimbarea in parc la leagne, seara: tipa, se agata cu putere, se opunea cu inversunare sa prseasc leagnul. Pentru ca invatase deja sa numere pana la 10 regula aplicata a fost sa i se explica ca urmeaz sa prseasc leagnul cand numrtoarea ajunge la 10. mama incepea sa numere incet, explicnd din cand in cand cat mai este pana in momentul plecrii. Aplicndu-se aceast metod a pregtirii copilului, protestul s-a diminuat considerabil, in final copilul acceptnd ca mai poate sa stea in leagn pana la 10". Stereotipiile au aprut brusc din cand in cand pe durata programului dar s-au rezolvat pe msura ce avea tot mai multe comportamente adaptive. Evaluarea din mai 2007, Vio avnd 3 ani si 5 luni, la 1 an de la inceperea terapiei, ne prezint copilul astlfel (conform fisei de dezvoltare Portage): Socializare:

exploreaz activ mediul inconjurator saluta adulii la cerere, spune si face semnul Pa, Buna accepta contactul fizic, dar il iniiaz greu ii fac plcere jocurile sociale, le accepta bucuros, reacioneaz cu plcere la recompensa sociala este antrenat cu uurina in activiti, accepta copiii in jocul sau nu relationeaza spontan cu adulii capacitatea de imitare este foarte bine dezvoltata (imita spontan copiii si adulii) rspunde la intrebari sociale Cum te cheam?" Cati ani ai?" Ce-ti place sa bei?"

Joc: 17

se joaca cu mingea cu adultul, se joaca de-a... ii plac cntecele cu micri, imita micrile, participa activ

Cognitiv:

construiete puzzle din 4-9 piese sorteaz obiecte, potrivete forme la imagini arata si numete la cerere prile corpului, culorile, animale, aciuni diverse, cifre, obiecte din mediu, forme geometrice coloreaz o imagine simpla - nu tine creionul corect in mana indica la cerere imagini dintr-o carte, numra pana la 10 Limbaj: rspunde la instruciuni verbale simple indeplineste instruciuni cu prepoziii (in, pe, sub) recita poezii, cnta spune povesti Capra cu 3 iezi" Ivan Turbinca" (povestete cu intonaie, gesticuleaz) striga adulii (mamaaa, Nuti), rspunde la intrebarea Ce faci?" cu aciunea pe care o face. cere ajutorul, cere sa fie lsat n pace, rspunde la ntrebri cu da / nu se uita pe crti si denumete obiecte si aciuni din imagini denumete funcii ale obiectelor si prtilor corpului preinta ecolalie intarziata si imediata Motor- si motricitatea fina si cea grosiera se inscriu in limitele vrstei Autoservire: programul de toaleta continua programul de imbracare / dezbrcare, incaltare / desclare continua

Programul de terapie continua tot cu 4 ore pa zi, 2 dimineaa, 2 dupa prnz, programele in continuare merg in funcie de dezvoltarea copilului si de dificultile intalnite, majoritatea sunt programe de joc, comunicare si limbaj, autoservire si motricitate dar se adreseaz niveluilui de vrsta 3 ani pe toate direciile.

Ignorai sau chiar respini de societate, copiii cu dizabiliti i pierd, ncet-ncet, dreptul la o via normal.E drept c autoritile fac pai mruni, dar mai sunt multe lucruri de rezolvat.Mai multe despre aceti copii ne povestete Mihaela Lumnare, profesor n cadrul colii Speciale numrul 4 Bucureti. 1.Spune i-ne mai multe despre activit ile desfurate la coala dumneavoastr. n coala Special nr.4 se desfoar un program ce cuprinde activiti specifice unei uniti colare de acest profil, activiti ce au ca obiective principale nvarea/educarea, socializarea i integrarea copiilor cu deficiene, n cazul nostru deficiena mintal uoar, medie, sever, probleme de comportament, eec colar (175 elevi/(I-IV,V-X). Pentru atingerea acestor obiective se gsesc i se adapteaz programe i activiti specifice adresate acestor copii, accesibile nivelului lor de dezvoltare neuro-psihic i fizic, care fac n aa fel nct rezultatul obinut s fie, pe ct se poate, o reuit. 18

Pe lng cele 20 sli de clas unde se desfoar activitatea instructiv educativ, exist cabinete diverse pentru o gam larg de terapii cum ar fi : psihodiagnoza, asistena social, terapia tulburrilor de limbaj, kinetoterapie, ludoterapie, ergoterapie, activiti sportive, de profesionalizare, atelier de creaie). n toate aceste cabinete, specialitii colii acord atenie i timp, oferind pregtirea lor de specialitate, pentru reuita interveniilor individuale. De asemenea, copiii particip n multe activiti extracolare, de socializare, excursii, expoziii, concursuri, activiti n parteneriat cu colile i grdiniele de mas, proiecte naionale i internaionale. Un aspect foarte important este acela c coala dispune de cantin si program de semiinternat, copiii avnd posibilitatea s serveasc masa (mic dejun, prnz si cina) i de asemenea, s participe la programul activitilor de predare-nvatare dar i de terapie educaional complex i integrat ale unei zile. 2. Ce nseamna mai exact art terapia? Poate fi folosit i n cazul copiilor fr deficien e? Pentru mine artterapia este modul subtil de a ajunge la sufletul copilului, de a vedea dincolo de aparene, de a vedea dincolo de deficien, de absen, de tcere... Arterapia este o form de educaie. Arterapia este o metod ideal pentru relaxare, de rezolvare natural a problemelor. Este o stare de spirit, o creaie care se adreseaz sufletului. Este un mijloc de recuperare afectiv-emoional a copiilor ; are efect curativ, are posibilitatea s descopere potenialul personal i s-l foloseasc n scopul de a vindeca rni interioare. Este benefic att persoanelor cu deficiene ct si persoanelor fr deficiene. O activitate de desen, pictur, dramaterapie, origami, modelaj etc. poate elibera pe oricine de anxieti, de stresul de peste zi, de tensiunile acumulate i poate reda buna dispoziie, confortul, starea de bine oricrei persoane, fie ea copil, tnr sau senior. Se poate face individual sau n grup. Artterapia a dovedit a avea valene benefice asupra copiilor cu deficien mintal, nu numai pe planul echilibrrii emoionale, ci i pe planul compensrii personalitii lor marcate de deficien, fiind un mijloc agreabil i util pentru integrarea lor psihosocial. 3. Cum aplica i principiile art terapiei n lucrul cu copiii? Artterapia nu reprezint doar a face un lucru potrivit unor reguli, ci este o stare de spirit, o creaie care se adreseaz sufletului. n atelier, copiii se simt ca acas, simt c au valoare, c nu mai sunt stigmatizai de societate, o societate aspr, acuzatoare. Poate nici acas nu simt c sunt n mijlocul ateniei, nu simt c-i pot manifesta liber sentimentele, poate c prinii nici nu au timp s-i asculte, s-i mngie cu o laud, s-i fac s se simt importani. 4. Cum pot folosi i prin ii arta n relat a cu propriul copil? Copilul se dorete neles, ascultat, pentru c din nefericire, copilul din ziua de azi nu mai are acea atenie pe care i-o acordau prinii odat. Copilul din ziua de azi este mai mult fr prini, cu prini ocupai, preocupai de munca lor, sunt copiii bunicilor care ncearc s substituie prinii, dar nu reuesc Copiii vd n aceti bunici, plini de bunvoint, persoane slabe, uor de manipulat. Generaiile de copii care vin au caren de afectivitate printeasc manifestat prin rsf exagerat primit de la bunici. 19

Copiii din ziua de azi sunt prizonieri n propria locuint. Calculatorul i televizorul le servesc jocuri i emisiuni deloc potrivite pentru ei. A disprut dorina de a se juca n grup, de a face sport. Totul e rezumat la singurtateSingur n cas, singur cu calculatorul, singur cu desenele animate, singur n camera lui i tot aa. De aceea, copilul din ziua de azi comunic foarte puin cu noi. Lipsa lui de comunicare se rasfrnge asupra caracterului i asupra personalitii lui. Au disprut povetile, jocurile copilriei noastre, iar momentele minunate de a petrece timp cu familia sunt tot mai puine. Arta poate sa apropie membrii unei familii.Important este s dorim acest lucru i s ne facem timp pentru asta. Ajut-m s-nv a fost titlul unui proiect educativ pe care l-am desfurat n scoal i care i-a propus ca activitile pe care le desfaoar copilul s fie mprite i de mam, de tat, de bunic. Astfel c prinii iau fost alturi micuului n minunata lui ncercare de a modela, de a picta, de a participa la un mic moment de mim, de a realiza un colaj, de a-i confeciona o jucarie. Toate aceste lucruri se pot realiza i n afara colii, n familie dar trebuie s facem efortul de a ne detaa de grijile zilnice i de a aloca timp de a da n mintea copiilor. S vedei atunci cte feioare fericite vei avea lng dumneavoastr i ct de bine v vei simi. 5. Care sunt beneficiile art terapiei?/Cum i ajut pe copii art terapia? Am intlnit i ntlnesc copii care ncep s deseneze o compoziie i spre finalizarea ei sau chiar la final vin i spun:Nu-mi place,Nu a ieit bine i tind s arunce desenul, s-l abandoneze. Apoi, ncurajat i stimulat s continue, copilul va nvinge aceast temere, c nu i place lui sau doamnei, va sparge cu timpul aceast barier i va capta o mai mare ncredere n el. Artterapia are aceast capacitate, acest rol de a ajuta persoana s nving obstacole de natur psihic (barierele Nu pot, Nu sunt n stare, nvingerea amnrii). Inducerea unei stri de bine, de linite, de acceptare de sine este foarte important n debutul unei activiti. Artterapia dezvolt inteligena emoional, stimuleaz toate canalele senzoriale, dezvolt capacitatea de a te exprima repede i uor, ncorporeaz frumosul n viat i activitatea noastr, dezvolt imaginaia creatoare, stimuleaz creativitatea. Tot ea e aceea care faciliteaz comunicarea interpersonal, face s creasc sociabilitatea persoanei, s se adapteze mult mai uor, s rezolve eficient stri conflictuale. Artterapia este cea care d persoanei o stare afectiv tonic i care i reduce starea de tensiune sau anxietate. 6. Ce altceva a i dori s adauga i ? Munca noastr nu este uoar, stresul i solicitarea psihic sunt la tot pasul, iar rbdarea i creativitatea ne sunt armele de baz n aceast lupt nevzut cu deficiena. Persoanele cu deficiene, n special copiii, sunt persoane sensibile, uor lezabile, iar vis-a-vis de acest inconvenient mai sunt de multe ori i situaiile sociale cu totul speciale (srcia crunt, venituri reduse, familii monoparentale, prini de mprumut).

20

Prinii, pe lng suferina nbuit c au un asemenea copil cu probleme speciale, trec prin adevarate drame cnd vd c trebuie s-i fac griji i pentru ziua de mine a acestora. Ce vor face n viitor?,Cum se vor descurca n aceast lume avid dup putere, dup ctig?,Cine l va mai bga n seam i-l va susine?,l va angaja oare cineva?,l vor accepta oare cei din jurul lui? Toate aceste ntrebri sunt framntri zilnice ale acestor prini. Dar i dasclii lor au nceput s-i fac griji, i nu numai ei: grija zilei de mine, vor fi n siguran, ei i elevii lor? Vor mai avea pe cine educa i ndruma? Ne strduim din rsputeri s formm i s dezvoltm n aceti copii deprinderi sntoase ce le vor folosi n viitor, ne strduim s spargem prejudeci i s le facem loc n societate, o societate deloc ngduitoare i deloc educat n aceast privin, ne straduim s scoatem la lumin din fiecare elev tot ce are mai bun, un talent ascuns poate, un ideal, o perspectiv n ciuda handicapului care l catalogheaz i-l stigmatizeaz, ne straduim s scoatem poate ncrederea n sine, n forele proprii, ncredere pierdut sau tirbit. Cu fiecare poveste a unui copil poi scrie o carte sau un scenariu de film. n sufletele acestora se ascund temeri, adevrate drame uneori, ce ar mica orice suflet. Nu sunt nzestrai cu inteligen, dar au ceva special, ce numai artitii au. Sunt profunzi, reali, sensibili i frumoi pe dinuntru. Sunt speciali!

Munca noastra nu este usoara, stresul si solicitarea psihica sunt la tot pasul, iar rabdarea si creativitatea ne sunt armele de baza in aceasta lupta nevazuta cu deficienta. Persoanele cu deficiente, in special copiii, sunt persoane sensibile, usor lezabile, iar vis-a-vis de acest inconvenient mai sunt de multe ori si situatiile sociale cu totul speciale (saracia crunta, venituri reduse, familii monoparentale, parinti de imprumut). Parintii, pe langa suferinta inabusita ca au un asemenea copil cu probleme speciale, trec prin adevarate drame cand vad ca trebuie sa-si faca griji si pentru ziua de maine a acestora. Ce vor face in viitor?,Cum se vor descurca in aceasta lume avida dupa putere, dupa castig?,Cine il va mai baga in seama si-l va sustine?,Il va angaja oare cineva?,Il vor accepta oare cei din jurul lui? Toate aceste intrebari sunt framantari zilnice ale acestor parinti. Dar si dascalii lor au inceput sa-si faca griji, si nu numai ei: grija zilei de maine, vor fi in siguranta, ei si elevii lor? Vor mai avea pe cine educa si indruma? Ne straduim din rasputeri sa formam si sa dezvoltam in acesti copii deprinderi sanatoase ce le vor folosi in viitor, ne straduim sa spargem prejudecati si sa le facem loc in societate, o societate deloc ingaduitoare si deloc educata in aceasta privinta, ne straduim sa scoatem la lumina din fiecare elev tot ce are mai bun, un talent ascuns poate, un ideal, o perspectiva in ciuda handicapului care il catalogheaza si-l stigmatizeaza, ne straduim sa scoatem poate increderea in sine, in fortele proprii, incredere pierduta sau stirbita. Cu fiecare poveste a unui copil poti scrie o carte sau un scenariu de film. In sufletele acestora se ascund temeri, adevarate drame uneori, ce ar misca orice suflet. Nu sunt inzestrati cu inteligenta, dar au ceva special, ce numai artistii au. Sunt profunzi, reali, sensibili si 21

frumosi Sunt

pe

dinauntru. speciali!

Mihaela Gabriela Luminare, invatator-educator Scoala Speciala nr.4 Sunt mamica, sotie si terapeut. Imi impart toate aceste sarcini, zic eu onorabil, incercand sa fac in asa fel incat sa nu mi sa simta lipsa. Ca persoana, sunt un om echilibrat, vertical, corect si modest atat prin tinuta, cat si prin comportament. Am depasit de curand varsta majoratului in invatamantul special, ani multi, si deloc usori, ani in care am crescut, m-am format si m-am dezvoltat. Nu sunt de profesie art terapeut, ci doar invatator-educator si aplic art terapia in munca mea, din pasiune pentru arta, din placerea de a empatiza cu copiii si din dorinta mea de a stapani mai bine acesta stiinta relativ noua pentru noi, in Romania.

22