NVIERE

n noaptea aceasta avut-am tainic vis Un vis ce cobora din nlimi de nedescris Din hul nefiinei i-a vieii rdcini Prinse-se loc n sufletu-mi un vechi mister divin. i se fcea c-n chinuri din focul de lumini Mi se nscuse n suflet un minunat destin, Iubeam ntia dat un chip suav de fat Iar eu simeam c nu sunt eu ci umbra dealtdat, Stteam cuprins de gnduri n noaptea adnc a sufletului meu, Priveam spre naltul cer albastru i m uitam spre stele, i dintr-odat ca ntr-un basm lumea pieri cu toate cele. Apoi eu m trezisem din visul de cletar i m-ntrebam n gndu-mi de-i totul n zadar De ce triesc pe lume, de ar avea vreun rost Tot chinu-acesta jalnic, tot visul cel duios ? Dar nu, nu m trezisem cci nc mai visam Sau nici nu adormisem, nici nu mai existam, Iar am privit spre stele, spre astrul alb i suav Dar luna era roie, privirea ei de ghea Credeam c nu voi mai cunoate o alt diminea, Era o cruce mare pe faa-i sngernd Iar inima din pieptu-mi era tot mai plpnd, Cci stelele plngeau cu lacrimi mari de foc Iar eu credeam c-n lumea asta nu mai exist loc Pentru un om ca mine strin de-aproape tot, De idealuri sacre, de magice iubiri De tot ce-nseamn n lume amgitor destin. Am tiut atunci pe dat c omul din mine a murit i-odat cu el un ntreg univers a pierit, Am nceput s plng, de fericire ns Cci s-a nscut din moarte un altul pe pmnt Cel plmdit din stele, lumin i cuvnt. Nu mai eram eu nsumi, hain i egoist Nu mai eram acelai venic trist Descoperit-am taina rostit de Hristos Numai de-avei iubire avei pe lume-un rost mbriat-am stele, luna cu cer cu tot M-am bucurat c astzi a nviat Hristos Din omul vechi rmas-a cenua-i de prisos Strluce astzi Omul nou, pe veci cucernic credincios. Acesta-i visul tainic pe care l-am avut nsi din crucea lumii, mi pare s-a nscut, i-am neles c omul n sufletul su poart Smna nemuririi i-a veciniciei soart, Lumin din luceferi, snge din sfnt potir Iubirea taina sacr s-a pogort din cer Pe crucea din Golgota s-a svrit etern mister, A nviat sperana prin Domnul nostru Iisus Cci mntuirea noastr ne vine doar de sus. ROBERT TRIF (10.10.1999)