Izvorul noptii

de Lucian Blaga

Frumoaso, ti-s ochii-asa de negri incat seara cand stau culcat cu capu-n poala ta imi pare, ca ochii tai, adancii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vai si peste munti si peste sesuri, acoperind pamantul c-o mare de-ntuneric. Asa-s de negri ochii tai lumina mea.

Autoportret
de Lucian Blaga Lucian Blaga e mut ca o lebd. n patria sa zpada fpturii ine loc de cuvnt. Sufletul lui e n cutare, n mut, secular cutare, de totdeauna, i pn la cele din urm hotare. El caut apa din care bea curcubeul. El caut apa din care curcubeul i bea frumuseea i nefiina.

Dai-mi un trup, voi munilor

de Lucian Blaga Numai pe tine te am, trectorul meu trup, i totui flori albe i roii eu nu-i pun pe frunte i-n plete, cci lutul tu slab mi-e prea strmt pentru stranicul suflet ce-l port. Dai-mi un trup, voi munilor, mrilor, dai-mi alt trup s-mi descarc nebunia n plin! Pmntule larg, fii trunchiul meu, fii pieptul acestei nprasnice inimi, pref-te-n lcaul furtunilor cari m strivesc, fii amfora eului meu ndrtnic! Prin cosmos auzi-s-ar atuncea mreii mei pai i-a apare nvalnic i liber cum sunt, pmntule sfnt. Cnd as iubi, mi-a ntinde spre cer toate mrile ca nite vnjoase, slbatice brae fierbini, spre cer, s-l cuprind, mijlocul s-i frng, s-i srut sclipitoarele stele. Cnd a ur, a zdrobi sub picioarele mele de stnc biei sori cltori i poate-a zmbi. Dar numai pe tine te am, trectorul meu trup.