Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC Diagnosticarea karmei : ndrumar de supravietuire 1 Serghei Nikolaevici Lazarev

; trad. : Gavril Henter. - Bucure~ti : Dharana, 2004 ISBN 973-86367-2-8

1. Henter, Gavril (trad.)

Serghei

Nikolaevici

Lazarev

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

159.961

JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa KHHra KapMl.1. C l{HT<:ITeJl}/MH. BOCbM3}/. )],Ha.nor

NDRUMAR DE SUPRA VIETUIRE ,

S.R.L.

CaHKT-nerep6ypr,2oo3

Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING

Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova. Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie n strainatate apartin n exclusivitate. EDITURA DHARANA O.P. 53, c.P. 52 Tel: 021-3372424; e-mail: busuioc@Dcnet.ro CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu
Tiprit la Combinatul Poligrafic.
('omanda nr. 415H2

Traducere dln limba rusa

GAVRILA HENTER

Bucuresti

(!:
Edltura DHARANA Bucure~tI
-:'\'

CUPRINS CONSULTATIE

Consultatie Lucrul asupra propriei persoane ~tiinta ~i religia mbatrnirea civilizatiei Occidentul ~i Orientul Diverse

...

...

7 13 22 30 37

"'"

41

Sanatatea .. ~~~~~~~
Relatii

...

...

48 ~

66 69 71 84 110 124 190 247

""""'"''''''''''''''''''''''''

25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele straluce~te. Eu ma aflu n birou tinndu-ma de cap. l simt greu ca plumbul. Mai nainte mi spuneam: nu trebuie sa primesc pacicnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 ntreaga grupa, fara nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de cancer, mi s-a facut mila de ea, am hotart sa 0 consult. Care este rezultatul? Firesc: ea nu a nteles deloc ce i-am spus. Acum mi crapa capul ~incerc sa trag concluzii. mi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea care mi s-a adresat:
i spui ceva? nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap n Sentimentele

Lucrul asupra propriei persoane Diverse Momente de lucru Cugetare Consultatie Iunie 2003 "Noul parametru"

Consultatie
Ghid de utilizare a casetelor

282
249

mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprncenele.

7 ;,

- Poate totu~i i spui eeva, i moare fiica. - Nu am sa-i spun nimic acestei femei. Iar dincolo, femeia plnge n hohote ~i continua sa ma roage suspinnd. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adresndu-mi 0 ntrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia dupa voce ~i ie~ind n cmpul femeii, ntr-o fractiune de secunda totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de barbali. De ce, cnd? Pot sa nici nu ma uit. - Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru neeput sa elimine pretentiile fala de barbati. El i transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i pune receptorul napoi.

- Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii vii spun. n cmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii. Din cauza aeeasta aveti probleme puternice n domeniul ginecologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdruncinarea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrnd iubirea. njosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dumneavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~i njosiri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a corespuns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorinla de a triii. Aveli copii? - Da, am un copil. Eu am dat din umeri: poate veni ~i al doilea. - Nu ati nviitat copilul sii ~i pastreze iubirea. Pentru el oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire att fata de sine ct ~i fa\ii de al\ii. De aceea sunte\i bolnavii. A\i n\eles totul? n loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am repetat ntrebarea. n loc de raspuns - 0 pauza ndelungatii. - A~a, ee am de Iacut, - n sfr~it s-a ncumetat sii raspunda femeia, - sa mii rog? - Dumneavoastrii n\elege\i oare ce nseamna rugiiciunea? Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta inseanma nazuinla ctre Dumnezeu ~i unirea cu El. nseamna pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci cnd se rupe legatura cu umanul. nseamnii piistrarea iubirii n oriee situa\ie de boalii. 9

- ~tii ee m-araspuns?

- minchipu raspund eu. - Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~i ticalo~i?

t

- Acum mii ntelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea? Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se consumii pentru a cere, revendica ~i implora. Salvarea se afla n jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar cnd ni se da 0 aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient". Mii ntorc la telefonul de azi. - Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 ntreb pe femeie. - Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am citit ciirtile ~i m-am uitat la casete. :1 .

,".

nva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune nva!a!i-i ~i pe copiii dumneavoastra. - Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus chimioterapie, dar nu prea am ncredere n ea. - Chimioterapia nseamna njosirea vie!ii ~i a dorin!elor. Daca nu sim!i!i teama ~i depresie n timpul tratamentului, ea da rezultate minunate. Dar, n cazul dumneavoastra, ntrucat problemele nu rezida n dumneavoastra ci n copii, efectul va fi mai degraba slab. - Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi, ce am de facut? Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei n surdina: - A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie? Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a n!eles pe mine 'de la bun nceput ~i nu ma n!elege nici acum. mi iau inima n din!i ~i sunt de acord. - Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui ncep sa explic: - SOfia dumneavoastra acum nu ma aude ~i nu n!elege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman. Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a ntamplat ~i tot ce se va putea ntampla. Trebuie sa va eliberali de ata~amentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i viala proprie ~i sa ramai n singuratate interioara completa. Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa ntrerupem toate legaturile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfia dumneavoastra nu

poate face acest lucru. ncerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sanatatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze. Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul care va va nsoli ~i va va ndrepta. nchid telefonul. Ma doare capul. Am un gol n suflet. Se pare ca trebuie sa ~tii nu numai sa ajuli dar sa ~i primqti ajutor. Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obiceiul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i renunlat la iubire, a!i nabu~it-o. Dumneavoastra nu ali nva(at copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, nva(ali-va singura ~i nva(a!i ~i copi luI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i niciodata. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu viata, cu [ericirea umana, legtura cu Dumnezeu trebuie sa existe n permanen!a. Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala, zapada n curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea. - La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom ntre rinichi ~i ficat.
Il

10

.~'

- Cum 0 cheama pe femeie a comunjcat.

- ntreb eu. Colaboratoarea mi-

Eu vad n cmpul acestei femei moartea copilului ei. Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica n permanenta oamenii ~i mediul nconjurator. - Transmite pacientei, - 0 rog eu uitndu-ma pe fereastra, sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi toti ne mpiedicam ~i nvatam sa mergem. Pentru a pastra iubirea trebuie sa nveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la consultatie.

LUCRUL

ASUPRA PERSOANE

PROPRIEI

nainte eu, percepnd problema, rn-am straduit s-o rezolv deodata ~i am ncercat mintal s-o cuprind n ntregime. n plan subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa se transfonne ntr-o mbolnavire grava. Organismul de ndatii a dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia ~ilipsa dorintei de a se mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce nsearnna pierderea oricarui curaj. A trecut un timp. Situa\ia rn-a mpins din nou spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0 alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele. Dupa aceea, fara nici 0 ncordare ~i graM, eu am rezolvat toata problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii mi spun unul ~i acela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casetele video - fara nici un rezultat". nainte eu raspundeam: Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~i dumneavoastra? 12 ,~. 13

Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na. ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. n plan subtil n acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~i un sfr~it lnseamna ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la punctul de pornire, adic are sfr~it. n fiecare pas al omului se ascunde ntreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I parcurga. nva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment, intui!ie ~i terminata cu con~tiin!a ~i pricepere. Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comportamentul so(ului ei urmatoarele: - La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. nva!a!i sa va privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dac iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici

pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie. Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu nu vreau ca el sa bea ~j el nu trebuie sa faca acest lucru". Adica dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe. Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti ~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dac te schimbi ln profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. n univers nu exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne n fa!a con~tiintei ~i dorintelor. nainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic sentimentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
groaznice, de co~mar.

Cum judec un sol gelos? La mine a aparut sentimentul geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se comporta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale. ntrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0 oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de cvenimente petrecute. n Orient exista 0 alta atitudine fa!a de con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dac omul are n sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta .~';,. 15

14

situatie n mod ngust atunci nu este posibil sa ntelegem daca au dreptate unii sau altii. n plan subtil primordiala este con~tiinta, n plan exterior - situatia. Sentimentul ~i con~tiinta constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie iar situatia se transformil n sentiment. Cnd ne aflam ntr-o situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci ncetam sa fim robii situatiei. Cnd n suflet apare nencrederea n sine, 0 frica incon~tienta, ndoiala ~i depresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu ~i pastrnd iubirea, ncetilm sil depindem de ideile ~i sentimentele noastre. n aceasta constil esenta dezvoltilrii. n fiecare secunda, noi depil~im dependenta de lumea nconjuratoare, de dorintele n\>astre, de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este nvinsa de cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu se opreascil. Acum, nsa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru n birou ~i mil interesez de probleme actuale. A sunat 0 femeie. La copilul ei se nrautate~te brusc situatia. ~i tocmai dupa consultatie. Ba este ngrozita. Crede ca nu a Tacutce trebuia. Ma a~ez lnga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud glasul femeii care mi poveste~te despre faptul ca rezultatele analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I intemeze imediat ~i sil nceapa un tratament activ. Eu mi aduc aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor. 16

Ce sii fac? ntreabii marna. - Analizele sunt pur ~i simplu ngrozitoare.

- Cmpul copilului este normal, - spun eu,

- ~i existii

mbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare obi~nuitii. asemenea purificare are loc atunci cnd oamenii citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii pentru a vii aduce n ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.

-:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator femeia. - Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproximativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a copilului s-a mbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea eu v-am prevenit. n legiitura cu analizele, va repet ncil 0 datil, nu meritil sa intrali n panicil. Continuali sa lucrali asupra dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali analizele. Ea m multume~te ~i pune receptorul n furca. Peste cteva zile sunil 0 cuno~tin( de-a ei ~i mi spune ca rezultatele analizelor repetate sunt pur ~i simplu minunate.

- M-a mai sunatcineva? - 0 ntreb pe colaboratoare.

- A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei s-a nrilutiltit brusc, se comportii n mod agresiv.
- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii, fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0 deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil

-{\'

17

ntr-o clipa. Dupa ~edin\a trebuie sa aiba loc 0 mbunatatire clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a citit n caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 ndrumare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la consultatie ntreaga murdarie din profunzime se ridica la suprafata. Cu ct dore~te omul mai mult sa se schimbe cu att mai repede ~i mai u~or se desa~oara nsanato~irea. La nceput noi purificam sufletul iar n acest caz pot sa aibii loc suferinte fizice. Cnd noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condamnam un pacient caruia n decurs de 0 suta de ani medicii i-au confirmat: ,,Eu ti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0 minune, te ~ei vindeca"! ~i cu ct mai mult se dezvolta medicina, cu att mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie sa depuna din ce n ce mai putin efort pentru vindecare. Medicina a tratat ntotdeauna numai corpul fara sa nteleaga ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul ~i prin aceasta a influen\at corpul. nainte religia, pentru a ajuta sufletul, a permis 0 atitudine ngrozitoare fata de corp nfrnnd necesitatile acestuia ~i cteodata chiar distrugndu-l. Azi medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce n ce mai activ n structurile suflete~ti, distrugndu-Ie. Cre~te pragmatismul iar medicina devine din ce n ce mai mult fara sufle!. Corpul este nsa legat de suflet iar sufletul de corp. n medicina occidentala corpul se situeaza de cteva ori mai presus de ceea ce se nume~te suflet ~i con~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari

se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. ntruct con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice s-ar ntmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin acceptabil. Cu ct se va sim\i mai bine corpul, cu ct i se vor satisface mai mult necesitatile, cu att mai bine va fi pentru con~tiinta ~i sufletul omului. Experienta istorica arata nsa pu\in mai diferi!. Corpul ~i sulletuI sunt legate dar ele se mi~c n directii diferite. Daca ridicam 0 ~coal, mbracam copilul n uniforma ~colara, gasim pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu oferim copilului bazele moralitatii care se ob\ine n primul rnd prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I nvatam sa aiba grija de altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transferandu-se asupra celui sufletesc, nu da crea\ie ci distrugere. Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se poate lupta actionand asupra corpului ~i actionnd asupra sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu nseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu nseamna nici pe departe ntotdeauna un suflet sanatos. Acestea nseamna urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar n primul rand sa ajutam sufletul omului ~i abia apoi corpul sau. Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atta timp ct ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta. ns daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim
"'4\'

18

19

plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului. Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru snatate sau sa-~i mbunatateasca propria soart. Atunci se na~te frica pentru propriul corp, pentru propria viat, apar ndoielile ~i depresia. Prica ~i a~teptarea sunt strns legate. Cu ct este mai putemic omul, uitnd de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu att mai putemic a~teaptii el nsanato~irea grabnica, cu att mai mult ncercarea de a se nsanato~i este zadamica. Prica este indicatorul necredintei n Dumnezeu ~i al dezicerii de iubire. Eu le explic pacientilor n felul urmator: Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renuntarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresndu-va lui Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati ntr-o stare de singuratate ,interioara absoluta. Lnga dumneavoastra nu trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va ntristeaza. De aceea, nainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate, att cu corpul ct ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Cnd a~teptati un oaspete, arllnjati camera n a~a fel nct aceasta sa corespunda gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. nseamna ca daca noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, n suflet trebuie sa existe sentimentul iubirii. Daca n el domne~te frica, depresia, regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se lanseaz 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar apoi cnd ea se nalta pe orbit, rezervoarele de combustibil se

arunca. Ele ncep sa ncurce. La fel ~i noi. La nceput ntelegem ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare. Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti iar dupa aceea trebuie sa nceteze sa ne framnte sanatatea ~i bunastarea noastra.

Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu nseamna fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El. Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntm la trecul. Omul ncepe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la nceput pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fcut primul pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mine al treilea.

20

';"

21

Curios

- constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i

mai Illulte despre viat?

$TIINTA

$1 RELIG1A

Cu placere.

- Aici n torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a pot vinde imediat. ;>ide fapt ce este a~a de deosebit n aceasta carte? - Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumneavoastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a? FOaJ1e corect, - zambesc eu. - latii, creatorul dianeticii, Habbard, a ntrebat: "Care este cscn(a fericirii umane"? ;>i tot el a raspuns la aceasta ntrebare:

Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui lehova l cu mi/itantii din secta oamenii lui Muna, Pentru , a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
Cu cateva zile n urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru a putea ajunge n centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om comunicativ ~iamabi!. - Dumneavoastra curiozitate el. unde merge(i? rn-a ntrebat cu

Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, n felul acesta, daca yeti

citi aceasta carte. yeti trai n permanen(a obline u~or tot ceea ce yeti dori. 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata Vor fi Tara doar ~i poate, ctre el.
"

un extaz ntrucat yeti

- ziimbqte

interlocutorul

meu.

V oi deveni mai de~tept? - ntreb intrigat. Natura!. Toate posibilita(ile ;>i0 sa fiu mai sanatos? dumneavoastra latente vor fi

deschise. - Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu vorbesc cu dumneavoastra n timp ce scot din torpedou cartea ~i n acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa

- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia n acest context este 0 excep\ie: este ~ipliicuta ~i utila.

22

-,'"

23

conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fril sil obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate. Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primilvilraticil. ln acest moment triliesc 0 frnturil de extaz. Intreaga situatie mi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Cnd la un rus "nou" ntristat vine n zbor necuratul ~i spune: - "Ce,ti-e raUU? Nu, mult mai rilu, - rilspunderusul "nou". - Afacerea nu merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil. - Am pentru tine 0 veste plilcutil, - i comunicil necuratul. Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori n Elvetia ~i 0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril. - A~a-a~a, - se nvioreazil "noul" rus. - N-ai nceput rilu. $i ce trebuie sil-ti dau n schimb? Necuratul dil din umeri: ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor. Rusul "nou" se uitil chior~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil la ceaf1i:

mecanism, - am rilspuns eu. - Ea ademene~te pe ace~tia cu banii. Sufletul lor ncepe sil depindil de ea. Deci se poate vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu\ ~i capacitatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoaril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vndil sufletul nseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l cumpere", 'am rilspuns eu. ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui Dumnezeu. Despre acest \ucru se vorbe~te n Vechiul ~i Noul Testament. \ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te nchina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~i talentat, dacil e frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine asta nseamnil deja, ntr-o oarecare milsuril, vnzarea sufletului tilu. Inseamnil

cil acest \ucru va fi nfrnat prin nenorociri, boli ~i altele. $oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei. - Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra n centrul nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. Caracterul dumneavoastril se va schimba n bine. Ayeti probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria persoanil. - Desigur cil am. ln primul rnd mil irit, rilspund eu. - ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil acestei cilrti dumneavoastril, ntr-o perioadil scurtil, yeti putea schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu

- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu pot sil nteleg."
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre 0 femeie care ~i ia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati. Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult dect se a~teptau ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se mbolnilvesc ~i mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat prietenu\ meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait

24

'!\'

25

nsumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator. Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant.

capul nteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om care m-a promis bani, santate,capacitate ~i sucees".
Aceasta situatie mi-a permis sa nteleg cu ce di fera secta de

Curnramane. cumpra!i

sau nu cartea?

se intereseaza

religie. Divinul n am nu se poate distinge, el intra n contradictie cu umanul atunci cand are loc nchinarea n fata con~tiintei ~i a dorintei, nfptuirea dorin!elor. Eu mi amintesc bine de momentul cand un examinator ntrcbat la optsprezece ani: "Ce nseamna pentru m-a dumneacand esenta vietii devine fericirea prin

voios ~oferu!. - E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie.

- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul continuand sa conduca. "Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. I diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic general nu e rau, nivelul energiei este nalt. Dar iata ca structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii. Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecnd dupa toate, va rezista un timp oarecare ~i ntr-adevar i VOl'mcrge bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie l'au. Daca omul nceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat. Cel mai curios lucru este faptul ca deja n ma~ina a nceput sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat nca un timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i rn-am minunat: asta mi trebuia mie? explozia dorintelor, concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zmbesc eu. - Cu
26

voastr fericirea?" Mi-am adus aminte c spunea cineva ca

fericirea nseamna sa te scarpini cand te mnanca, jar eu am

proferat un adevar: "Esen ta vie!ii const n satisfacerea dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.

Acum nteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i la con~tiinta ~i dorinta. Religia nva!a sa depa~e~ti dependen!a de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge n ntampinarea dorintei. Cine intra n secta? Oamenii care au 0 dependenta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti superioritatea asupra altora iar n viala ei sunt n permanenta om se straduie~te sa ajunga fie la 0 sau n secta unde el decat altii: ,,Eu sunt amplificarea acestei njositi. Un ascmenea

~coala oculta fie la un cerc al contactorilor se simte mai n!elept, mai patrunzator initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra dependen!ei de con~tiin!a are lac

nu". n loc de depa~irea

dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama. Omul devine n ntregime prizonierul complexelor sale.

.-"':~.

27

Ce nseamnA compIexul? nseamnA 0 imensA ~i ascunsA . dependen(A de dorinte ~i con~tiin(A. Unuia i este fricA de toate, altul se atU n permanen(A n depresii, al treilea nu este multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu ct mai mult se adncesc complexele cu att mai greu trece situatia lraumatizantA. Se acumuleazA din ce n ce mai mult emotii negative n suflet. 0 asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA, prin alcoolism ~i narcomanie. Cnd omul intrA n sectA nu are emotii negative. Lui i se promit numai emotii pozitive. Omul ncearcA acest narcotic ~i se deconecteazA de lume. Se intmpIA 0 minune, nu mai existA durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i bucurie nencetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge n el, - n structurile subtile, se nchid canalele iubirii. El ~tie un singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii. Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce n ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci cnd el recruteaz ucenici noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din nou. ,.Acest lucru se ntmpl deoarece eu fac 0 fapt bun", se gnde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni fericiti, dar omul poate s nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi mpr(iji n douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate imensA de donatori. n economie acest lucru se nume~te principiul de piramidA financiar. A~ cum vedem, el actioneazA stmlucit nu numai n economie. Dac ie~im n stradA ~i 28

ne uitm n jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA cantitate de oameni gata s-~i vndA sufletul adicA gata sA se . nchine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I iubirii.

-:"i.'

29

provoac a trepidatie impereeptibila

a limbii. Limba este legata dezvol-

de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia eu limba iar emotia se transforma n idee. Fundamentul

MBTRNIREA

CIVILIZATIEI

tiirii umane I eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provine din unificarea eu eauza primordiala. Cum are loe procesul tribul traie$te n padure legilor acesteia, conceptie, civiliza(ie. de dezvoltare nu nseamna a eivilizatiei? eivilizatie. Dac Dar atunei ntelegerea eultura $i

cand apare la trib conceptia de lume nconjuratoare, regulile de comportament atunci este vorba deja de 0 anumita La nceput eiviliza(ia

legate de aceasta

prime$te 0 portie de iubire

Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici! n cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0 multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca acest lucru este un pacat? Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum $i a oricarei alte fiinte vii sunt ndreptate spre continuarea vietii adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre faptul ca n plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile atunci el nu poate sa gndeasca. Eu am amintit de un fapt cu privire la nghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee

Di vina. $i cineva, percepand conceptia cum sa te comporti dczvoltare. pentru

unitatea cu Creatorul, $i expune a mentine n timp unitatea cu din nu

sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata

Creatorul. n primul rand prin nfranarea umanului n propria Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite Consumul iubirea Divina. Fieeare conceptie trebuie sa depa$easca religioasa este asemanatoare Pe masura dezvoltarii se

cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. acumularea. civilizatiei, miqoreaza

rezervorul de apa se mare$te iar diametrul conduelar atunei cand eontactul cu Divinul pana la un anumit principal minim nseamna ca a sosit bazele Tocmai

tei se miqoreaza.

timpul sa moara civilizatia. Concurentul al Divinului ] constituie fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, n el exista prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. sentimental nchinarea n fata aspectului sexual poate duce la

30
"":~'

31

accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat. infrnarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta faIAde fericirea umanA ~i a intArit contactul cu Divinul, adicA a mArit longevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrnarea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi numim dezvoltarea sentimentelor ~i con~tiintei. Energia care nu se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capacitAti~i lucreazii pentru dezvoltarea omului. Atunci cnd exista iubire ~i concomitent infrnarea sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului n Divin. Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descoperim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim una cu El. n fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se transformA n uman. lar umanul, n mod corespunziitor, trece in Divin. Pentru aceasta, nsa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa fie mai mare dect niizuinta catre uman, catre bazele acestuia, adica spre sexualitate. n Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate. Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea DivinA se transforma in cea umana ~i apare sexualitatea. lata de ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica procesul de pierdere a Divinului ~i nchinarea n fata umanului are loc pe neobservate.

Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~i de intelegere corecta. n om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i rabufnirea atractiei sexuale. n plan subtil, se pare di se poate vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele nensufletite. Dar tocmai factorii nfranarii ca peretii vaselor nu permit energiei sexuale sa se mpra~tie, ci sa se ridice n sus, transformandu-se n sentimente nalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu ct omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai u~or umanul se transforma n Divin. De ce n cre~tinism se vorbe~te n permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece dragostea fata de tata, marna, fa( de frate ~i sora nseamna pe de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i transmiterea acestuia, iar pe de alta parte nfranarea sentimentului sexuaI. Cu cat mai nalt este nivelul dezvoltarii omului, cu att mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat mai multa energie conti ne. nchipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa( de lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul ncepe sa se destrame. Situatia mpinge omul catre un comportament just ~i ntarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai repede se mbolnave~te corpul, cu att mai repede omul ncearca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va practica exercitii fizice, se va scalda n apa rece, va folosi vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de nsanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar ntrucat nu exista energle ncepe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca ,"

32 33

memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul ~i va antrena n permanenta mintea, ~i va dezvolta capacitatile, ~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de lume, poate sa nceapa destramarea sufletului lui, adica ncepe sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca nsa corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca notiune strategica este legat de ntreaga civilizatie. n cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult, avnd 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor sexuale. nchipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a mbolnavit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a nceput sa njure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea are 0 sanatate minunata, el nu njura pe nimeni, nu tradeaza pe nimeni, dar este amestecat n activitati sexuale, pe deasupra cu elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din aceasta a treia categorie se nmultesc acest lucru arata faptul ca i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci ncepe stoarcerea rezervelor strategice. Cnd sentimentul iubirii viziteaza sufletul nostru, are lac transformarea acestuia n energie. Iubirea ~i energia se afla att de aproape una de cealalta nct perceperea fericirii apare ~i atunci cnd n suflet exista 0 scnteie de energie. Aceasta scnteie poate sa aiba loc nu numai atunci cnd noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci cnd noi distrugem structura noastra, cnd se degradeaza sufletul, spiritul ~i corpul. n Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii

muribunde I-a constituit neabtjnerea sexual, adic sex cu rudele, copiii minori, homosexualitate, mperecherea cu animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire. Nu exista energie noua. ncepe autodistrugerea. Eu mi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i nca Jin cauza ncalcarii multor legi, n oameni se race~te iubirea". Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. mi aduc aminte de filmul "Apocalipsa" ycdere psi hic este complet care a starnit val va. Esenta sanatos, lui i-a luat-o razna tablou.

acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de sufletul". Daea nceream sa ntelegem despre ce este vorba n capitolul de ncheiere a Bibliei se deschide urmatorul privandu-se posibilitti de iubire, energie Curn va arta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu, ~i n acela~i timp acumuland al carei suflet a Cand imense? Cum va arta civilizatia de clar: va avea

[uat-o razna? Ce se va ntampla cu ea? Se deschide un tablou cat se poate procesele loc autodistrugerea. de acest fel decurg n mod anarhic. atunei putem Daca aceste internet, se ~i serios. n

vorbi de nceputul erizei civilizatiei eontemporane. procese sunt sustinute de arta, morala, nvatatura, poate vorbi de un proces consecinta, destramarea Aeeasta acum. mult mai profund ntr-un timp apropiat perioada de trecere

se poate a~tepta 0 criza ~i la 0 noua civilizatie prin

acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi. de a exista n vechile tipare se observa chiar

imposibilitatea

34

35

Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare dintre noi.

OCC1DENTUL

$1 OR1ENTUL

Am citit numai prima ~i a cincia carte a dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te Ching) ~i Feng Shui. Nu este un tribut al modei ~i lltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie lltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te ciitre inactiune?" Cum sa ntelegem in mod practic
"inactiunea"?

Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa ndeplineasca once activitate. La nceput monahul i-a propus acestuia sa sadeasca morcovi cu frunzele n jos. Se spune ca Serafim Sarovski a mutat dintr-un loc n altul zilnic 0 stiva de lemne. n !ndia acest
36 >!\' 37

lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. n tinerete eu am ntocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le ndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea. Cnd am ajuns la punctul 40 am observat ca am nceput sa obosesc ~i sa cad n depresie temndu-ma ca nu voi reu~i nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarnd sa vad ce se va ntampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia. n conceptia mea acti vitatea este legata de dorinte, de scop adica de con~tiinta care se ntoaree n permanenta la scop. Cu ct exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu att mai puternic ne temem, ne framntam, ne suparam pe cei care ne mpiedica sa actionam, cadem n depresie daca nu reu~im. De aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la nceput sa ndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta nlatura dependenta de dorin!e. Daca ac!iunea se savr~qte fra ata~ament ea nu dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune care se nfptuiqte din exterior ~i nu are loc n interior. Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi sentimentul Divinu!ui n suflet. mi aduc aminte de un fapt curios. n ~coala iezui!ilor, se pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni ucenici. Unui monah tnar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci, zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua, trei. $i n tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de

nemul!umire, suparare, el a fost scos din rndul candida!ilor pentru un loc de raspundere. Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, nainte de lupta, osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~tiin\<!lor ramnea curata iar frica ~i framantarile treeeau ntruct disparea dependen!a de dorin(e. n India, in con!inutul Muturii sfinte "soma", n afara de lapte se gasea fiertura de burete pestri!. nainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i ura ~i nu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample. Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea ascunsa a tot eeea ce se petrece n lumea nconjuratoare. Pentru a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i n plan subtil dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata s-a unit ntotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum lucreaza aeesta ~i cum este legat de celelalte organe. De aceea, medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din Orient se strduie~te sa echilibreze func(iile ntregului organism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de
'~ 39

38

necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult ntelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece, pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspectiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate. Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia sau organul, ntr-o oarecare masura deja a fost stabilita de psihologul sovietic, Leontiev. n lucrarile sale el a descris urmatorul fapt: daca organismul nimere~te n conditii noi, atunci cateva organe pot sa creeze mpreuna 0 functie noua. ~i ca urmare a acesteia ncepe sa se formeze noul organ. Astfel, se poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza organul, apoi organul ndepline~te func!ia. Pentru mine, filozofia orientala, strategia ei de n!elegere a lumii, se prezinta ca func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii permite deconectarea func!iei secundare ~i ntoarcerea la cea primara adica la aceea care a existat pana la organ, pna la lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit, stralucitor.

DIVERSE

Cum se poate nviita metoda dumneavoastrii? Esenta metodei mele consta n dezvoltarea gndirii. nainte am crezut n mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate iIltra n contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care mi deschide toate tainele universului. Apoi am n!eles cu uimire ca a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie nsa nteles ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvaluite n jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am tumat ceaiul. Am mncat un sandvi~ ~i am cobort n strada, am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. n aceasta situa!ie, ea ~i n orice situa!ie. cel mai nensemnat eveniment de!ine ntreaga taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii noastre.

40

,{>..

41

ntelegerea evenimentului nseamna cuprinderea n accla~i timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul nu nseamna nsa ~i ntelegerea esentei celor ntamplate. Pentru cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se stinge daca nu este alimentata de iubire. nseamna ca este imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii n sullet. Ne ntoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se pot trage concluzii; n cutare ~i cutare situatii are lac deformarea campului care poate duce la mbolnavire. Daca se analizeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comportamentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii mele consta n faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate ntr-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordiale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat ntotdeauna categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca deformarea acestora duce nu numai la mbolnaviri, ci ~i la distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului. Eu am nteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI' ntregul organism a~a cum este la moda acum n medicina. Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul acestuia. Veriga principala n toate acestea s-a dovedit a fi caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie

corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire

corect nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc

la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire destinului, pentru mine a noastre se

devenit ntelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de camp sunt unul ~i acela~i lucru. nsa sentimentele profunzime de care depinde nu numai corpul,ci destinul. Eu trebuia s analizez cteva zeci de mii de situatii diferite pentru a crea 0 asemenea n(elegerea viziunii corect viziune. Urmtoarea descoperire a pentru mine a fost urmtoarea; asupra se poate trata dandu-i omului boli precum mpart n doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de ~i psihicul ~i

a lumii. Se pare ca ampla schimbare

lumii poate trata ~i asemenea

cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce la cele mai grave boli. Cultura occidental orienteze spre dezvoltarea s-a obi~nuit s se invers, a material. n primul rand 0 locuin!

~i hran apoi gandirea ~i ideile. Cultura rsritean,

vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental a nscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit putere materiala. Nu demult un om mi-a spus; n\elegem c ne ndreptm bani, tehnologie, idei nu "Noi, pe plan international, Noi avem totul; spre catastrofii.

putere. dar nu avem idei. Nu ne nchipuim principalul pericol pentru omenire.

deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de constituie

42

4;

43

Principalul pericol se ascunde n conceptia incorecta despre lume ~i ne~tiinta de a gndi. Acum 0 suta de ani resursa principala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa ctva timp, 0 asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douzeci-treizeci de ani n urma ntreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa de mbogatire rapida ~i reala. n acela~i timp lumea a nteles cu uimire ca ideile pot omor ~i pot distruge mai putemic dect orice anna. ldeile au devenit 0 for( materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie considerat egala cu pana", - a scris Maiakovski. n Rusia ideile au navalit cu for( nca nainte de revolutie ~i experienta bol~evismului este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoarele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata n compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii. Dar cnd statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, nentelegerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statu lui iar aparatul represiv a devenit din ce n ce mai mult panaceul putemic salvnd organismul de la pieire. La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au nvatat oamenii sa gndeasca? Urmatoarea experien( vorbe~te despre contrariu!. Statul a fost distrus din nou. nsa distrugerea repetata a avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut
44

cu totii cu sfintenie ca democratia nseamna lipsa asupririi rara sa nteleaga ca democratia poate sa existe numai n conditiile celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. n Occident democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar n Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata, ceea ce nseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului. De aceea, n Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor. n asemenea cazuri, se ntorc cu totii la mecanismul primitiv, n care cei mai puternici i omoara pe cei slabi sau ~i nsu~esc averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au acaparat aproape ntreaga bogatie a tarii constituie un rezultat logic al nentelegerii a ceea ce nseamna 0 democratie adevarata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi n lume ~i ce trebuie Tacut pentru ca 0 parte a liderilor care s-a mbulzit n fata sa nu-i distruga pe cei rama~i n urma ~i mpreuna cu
ace~tia pe ei n~i~i.

Conceptia corecta despre lume ~i ntelegerea devin acum mult mai importante dect locuinta ~i bucata de pine. lar n cautarea unei asemenea ntelegeri noi ne ntoarcem din nou la adevaruri sfinte. ntr-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita: "Nu numai cu pine traie~te omul". Din ce n ce mai mult ideile se umplu de for( iar prin lipsa ntelegerii corecte, creatorii lor sunt mpin~i din ce n ce mai aproape de prapastie. La nceputul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape treizeci de ani. n principiu, 0 perioada nensemnata ~i a urmat
:~.

45

explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre ele poate distruge ntreaga omenire. S-a schimbat oare prin aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea ramane n urma din ce n ce mai mult fa!a de posibilita!ile noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest lucru ncepe sa-I n!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, n Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba ntreaga lume. Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un comportament just; trebuie sa n!elegi legile dupa care traie~te universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire ~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce pieirea oamenilor. n ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit se cu cu la sa

ntr-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl' schimba. Eu i nva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, i nVa! sa judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum nva!am sa gandim. ~i de la repro~uri superficiale, ura ~i nvinuire care au drept scop nlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la n(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI' supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi n~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea grqelilor trecutu!ui. Diagnosticand structurile de camp, eu am nva!at sa gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va nsu~i!i metoda mea, n primul rand ncepe!i sa gandi!i.

consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine din ce n ce mai importanta. Pentru n!elegerea lumii se consuma din ce n ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i n!elep!ii au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl' a consume. s A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia, politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie ndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne ntrebam de ce a aparut problema ~ide ce apari!ia ei este legica.

46

,'-'!>'

47

SANATATEA

acest lucru a luat 0 ntorsatura de nesuportat. Parerea ei este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i indiswtabile. Cine este de vina, n cine rezida cauza, n mine sau n ea? n linii generale este ortodoxa care pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.

Dumneavoastr probabil c a\i observat c simptomele paranoide apar la personalit\ile ie~ite din comun. De unde apar ele? Problema const n faptul c dorin\ele noastre sunt emo\ii care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu ct sunt mai ample sentimentele noastre, cu att mai mult trec n viitor ~i aceasta nseamn c intui\iile, viziunile spontane, influen\a asupra lumii nconjurtoare se pot dezvolta cu att mai puternic. Cu ct sunt mai ample dorin\ele, sentimentele omului, cu atat mai nalt este nivelul energiei ~i cu att mai mult poate obtine mai mult de la viai. nchipui\i-v un om de~tept, capabil, talentat dar n acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar lang el un om mediocru care este nenfricat, energic, plin de voin\, cu mndrie excesiv, cu dorin\e amplificate. Dumneavoastr yeti ntelege care din ei va ocupa un post de conducere. Cel de~tept, n cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim. Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu att mai puternic influenteaz prezentul ~i I dirijeaz. Multi vindectori tocmai a~a (rateaz. Ei sunt n contact cu planurile subtile pe care le folosesc. Dumneavoastr ntelegeti c un
<-, ,';

Eu sunt programator care de la sine nseamna diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrc cu ele, chiar daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an n urma cuscrului i s-a nUimplat 0 nenorocire: s-a mbolnavit grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este nclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit mai mult, a hotariit sa-I "salveze" n felul ei. A trecut un an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga n fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu, defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut ncrederea nestramutatd n justetea proprie. Aproape un an nu am acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
48

49

asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului. ntrucat scopul acestui tratament cons ta nu n cunoa~terea lumii ~i schimbarea deplina a omului, ci numai n mbunatatirea parametrilor fizici. Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane. Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0 prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman, atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea mecanism este destul de raspandit. lata de unde provine pilda despre ngerul-diavol care a fost mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i senti mentelor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a ncetat sa simta n sine prioritatea Divina ~i s-a renascut n necuratul. mi aduc aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele: "Cu cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa njur ca un birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat c acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea suflete~te, oamenii care nazuiesc rara cale de ntoarcere catre Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex, la mancare mbel~ugata, la comunicare, s-au retras n manastiri

~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a rcvarsat n uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri. Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine clara. El ntelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu faptul ca el are ntotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i absoluta cunoa~tere se ascunde n sufletul fiecarui omo ntelegerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda ntotdeauna n fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica Divina ntr-o oarecare masura ~i niciodata nu va fi desavar~ita. Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se transforma n uman n mod natural ~i lini~tit. Un uman de acest gen continua sa contina n launtrul sau iubirea simtind n permanenta propriul sau caracter secundar. nsa daca noi ne adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta nseamna, ca n subcon~tientul nostru umanul este totu~i primordial ~i, ca atare, acesta va ncerca ntotdeauna sa nabu~e Divinul ~i sa devina diabolic. La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost un mijloc de nraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata, sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea 1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a ','<

50

51

devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a nvins iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, ntr-o oarecare masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa ntelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca pentru nceput sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimentul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul. Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu i este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru. lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i triumful umanului. ntorcandu-ne la ortodoxie, va spun: ntrucat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoastra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin comportament. Daca n aceste momente dumneavoastra puteti pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face bine.

lltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l" pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este vorba. Am ncercat de toate, dar boala nu trece. n rest eu SUNT UN DM FERICIT! mi canta sufletull Eu iubesc ~i SJllltiubitiJ.,am 0 activitate ndragita. Eu am absolvit ce am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu l iubesc pe Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire deseori este lltreTllpta de dureri illsuportabile care dureaza ore lltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor persona le. Cu cat mai puternic ne nclinam noi n fata umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii, supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit purificarea n tinerete, atunci ~i dumneavoastra e putin probabil ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se mbolnave~te sau moare copiluI dumneavoastra. n subcon~tientul dumneavoastra e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala. Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee, dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin schimbarea propriei persoane.
'., "'''":~.

Diagnosticul meu este cistitiJ. cronica. n ultimul timp are loc 0 nrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere, apoi ncet-ncet nceteaza. Prima criza a avut loc la 14 ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceasta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani ~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost externata din spitallinde am fost tratata cu un medicament puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medicamentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
52

53

Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0 problema serioasa

- insuficien!a cardiaca. Au

Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice suprare este zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea n suflet. Daca nu acceptati supararea ~i ncepe!i s va supara!i din ce n ce mai tare, aceasta nseamna ca nu dori!i s v schimba!i, nu vre\i sa v apropia!i de Dumnezeu. A~adar nva!a!i-v s ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta nva\a!i sa accepta!i njosirea dorin!elor, pstrnd iubirea de Dumnezeu. Noi avem dou tipur; principale de dorin!e: una este legat de continuarea vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legat de apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de voin! ~i de gndire. Repeta!i n permanen!a n sinea dumneavoastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, c voin!a este secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumneavoastra secundara iar !elul suprem I constituie iubirea de Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele
1

Tacut opera!ia.

Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie, iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura n pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel, tumora a trecut n metastaza. Au trecut la chimioterapie. Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema spus. Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0 inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult ~i ndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu va este cunoscuta. Cnd vi s-a Tacut opera!ia, "dndu-va suparare", boala a fost nlaturata. n iubire, chiar ~i n cele mai nensemnate situa!ii, noi expunem ntregul spectru de rela!ii fa( de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, n cea mai nevinovata situa!ie, a nceput sa se dezvolte intens neacceptarea lumii. Orice mi~care n univers constituie un conflict al prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflictuI nsearnn renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumatizanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra. n!elege!i pentru nceput ca orice suparare nsearnna oprimarea dorin!ei dumneavoastr, distrugere de suprafa(. marna a venit la mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am

dumneavoastra sexuale. nv!a!i s primi!i orice njosire drept salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boal va constitui posibilitatea de a percepe slbiciunea umanului, caracterul sau secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. n loc de chinuri, de distrugere va fi 0 durere mbucuratoare de crea!ie. "De ce Dumnezeu mi asemenea neplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?" Un pacient rn-a ntrebat: da

"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplcerile vi s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ru, ci pentru ca dumneavoastr s deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei pierderi umane, trebuie s vedem n orice iubirea Divin. Cnd ncepi sa n!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum

il !

54

.:::.~'\'

55

un lucru provine din eelalalt, atunci ntelegi ca nu exista vinovati. Dac nu exist vinovati, atunci nu exista nici cei cafe au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor fi nici cei care sa se supere. ndepartati prin pocainta toate supararile pe femei, nvatati Sa pastrati iubirea n momentele cnd pierdeti ceva, mariti n permanenta inertia iubirii. ~i atunci cnd yeti nvata sa nu va suparati, nvatati-o ~i pe fiica dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar atunci boala nu va mai fi neeesara. Ne ntoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului nseamna suparare, partea de jos a burtii nseamna dezicere de iubire, lipsa de dorinta de a trai. n cazul n care au apiirut aceste probleme la 14 ani, tocmai n timpul pubertatii, nseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra copii. ncercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un prieten, sa uitati pentru un timp de sex. nvatati sa acceptati durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumneavoastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mncare, respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a acestei dependente care pot fi folosite. Vreau sa amintesc nca 0 data: n sistemul meu se ascunde un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar adresndu-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea ~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate, tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie 56

frica, sa nu cadeti n depresie. Dumnezeu nu va propune drept sarcina un lucru care nu are rezolvare. n fata dumneavoastra sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta n faptul de a dobndi sanatatea ci n faptul ca prin boala sa simtiti n dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i mai devreme sau mai trziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va ndoiti c boala va treee.

,.~.'.-!\'

57

~TIINTA

~I RELIGIA

voastra, confirmate pe deasupra de destine umane concrete. ntrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are asupra und asemenea judecati a dumneavoastra (aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel mai interesant lucru este ca mi-am schimbat pu ternie parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind, vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele. v -ati gndit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe

Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intamplat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari. Prima incercare a fost cea de a trai viata . Paman teasca. Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i pentru femete. ln scriptura se spune: "Nu judecati". Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea-

miitura" n Evul Mediu? De ce inchizitia a omort sute de femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la femei? Femeile deseori au recunoscut n fata lui Dumnezeu ca au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre Dumnezeu, mai devreme sau mai trziu, duce la imense capacitati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care I invadeazii subit. n problema originii omului, eu n general sunt adeptul teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice explicatie. Atunci cnd apare la noi ceva nou, noi ncercam sa.1 recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbnd numai legaturile obi~nuite dintre ele. n Biblie se spune ca la nceput va apare Antihrist ~i numai dupa aceea Iisus Hristos. El I va nfiera pe Antihrist pentru 0 : :". 59
, 1

58

mie de ani. Sa ncercam sa ne nchipuim, pornind de la Apocalipsa, ce poate sa nsemne acest lucru? Mai degraba, n viata reala, aceasta va arata n felul urmiitor: n decursul ctorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai n con~tiintii, ci ~i n senti mente. Cum poate arata un spirit malefic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre ngeri. Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne nchipuim un om orbitor de frumos, natural, tnar, din cale afara de de~tept ~i incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul sunt att de imense, nct au devenit pentru el mai importante dect iubirea Divina. De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei sensibilitatea este incomparabil mai nalta dect la barbati. Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo, culoarea neagra produce asociatii ntunecate, nseamna ca spiritul malefic trebuie sa fie blond. n mod cert, necasatorit. Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tnara, frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe nenfrnarea sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea poate sa nu condamne n mod deschis dar poate sa-i provoace 60
~

pe altii sa condamne sa se nchine n fata frumusetii ~i sexualita(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politician renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu ct ea I leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu att mai sinuciga~e trebuie sa fie hotarrile lui politice. Vi se pare chipul lui sufieient de convingator? Sa ncercam sa cautam 0 alta aetivitate. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligndui pe neobservate sa se nchine n fata eapaeitatilor ~i a sexualitatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului. Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a fost destul de buna, i s-au mbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it la suprafata programul de autodistrugere. - Pe dumneavoastra, cu cteva zile n urma, v-a jignit ~i va njosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati deloc acest lucru, - i-am explicat eu ei. - Nimic asemaniitor, totul a fost normal. Eu nu am nteles nicicum de unde a apiirut acest puternic val negativ. lar apoi, din ntmplare, n timpul convorbirH, a devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie n care i-a placut foarte mult 0 cntareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas uluit. nchinarea launtricii n fata ntelepciunii, frumusetii ~i sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.

continuarii ei, ceea ce nseamna sexualitate ~i sensibilitate.

.'" ~.

61

Deci, sa ti-I nchipui pe Antierist n chip de blondina frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine este complicat sa-mi nchipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi nchipui spiritul malefic cu coada ~i copite. Dar daca renuntm la forme ~i ncercam sa ntelegem continutul, atunci tablou! va arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus "Eu" este putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a spus: ,,Eu ma ntorc", mie mi se pare ca El a subnteles ca se ntoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu! ~i bunastarea materiala. Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem de imposibilitatea existentei noastre n regimul de nchinare fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei. Pentru a trece n cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca imposibilitatea existentei n primul nivel sau con~tientizarea acesteia ~i nzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin dureras va fi procesul trecerii. Dar atat timp cat noi ne adancim n divinizare, arta lucreaza dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentului sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va nfranati

sexualitatea?

n nici un caz,

acesta

este daunator

pentru

l' ,1 !

sanatatea dumneavoastra.

"Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i artei. - Priviti ~i

sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii nu numa

dit de multi bani avem. Noi va ndeplinim toate dorintele."

reprezentantii artei. Un preot american, necndu-se

de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes" i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i banilor, cu atat mai lacomi devenim n iubire. De aceea eu cred ca Antihrist este tocmai sexualitatea nenfrnata, tipatoare, a reprezentantilor artei, ndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa Iccuiascii, dar deocamdata, n majoritatea cazurilor, ea ajuta sa murim. Daca nainte medicul trata cauzand durere ~i convingandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos n fata pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog ,,~treangul". Numai sa platiti bni~orul. "Gestul nseamna mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin. Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp. Sufletul se purifica prin iubire Divin ~iprin durere. De ce n Grecia antica adorau tragedia, n care a existat neaparat att iubire, ct ~i pierderi? 0 asemenea arta a purificat sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu sufletul, ci corpul. n loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
Dar nai nu 0 sa avem niciodat materialul dac nu vom avea
, ,~ .{o;.

Il '1 ii ,!

62

63

capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual Valorile spirituale vor degenera rara un potential senti men adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la nflorirea con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul ~i dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA' noi trnam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapnii no~tri, iar noi robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane, noi ajungem din nou la un conflict ~i 0 contradictie rara de care dezvoltarea este imposibila. Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A . de temeie n care exista ntotdeauna sexualitate. Dar, n acela~i timp, cel mai mare pericol apare atunci cnd sexualitatea devine mai importanta dect iubirea. Femeia trebuie sa aduca pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul, invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata, de aceea n subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui i este mai u~or sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu este daunator barbatului ~i temeii, aceasta nseamna diviziunea muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un nceput intormational puternic iar temeia are sensibilitatea. De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A
64

, -nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata nu devine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatul
originar al temeii constituie ntr-adevar vaccmarea Impotnva nchinarii n tata principiului teminin, adica a sensl. a Il. 'bTt'!" '.' Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale persaane. ntruct temeia este mai putemic legata de viata, atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate, darinta ~i viata trebuie sa fie de cteva ori mai mare. Pentru aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii njosirea care a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~ I~nar constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea sentimentului sexual. nainte de ciclul lunar ~i n timpul acestuia, multe temei se simt toarte rau ~i fizic ~i moral. Cu ct este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus cancentrarea asupra pcatului originar, cu att mai riiu se simte femeia. Iar att timp ct femeia na~te, alttel spus continua viata si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea n permanent probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul suflet ~i probleme pentru dep~irea dependentel de tenclrea umanii.

:~.,...

65

coOlUniC al 'e , adica

dezvoIta rl i . Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen'

, ener g ia dorintelor de a action a asupra

RELATII

- at arta iubirii ~i ma ntreb: cine ar putea sa ma nvete mai tnV

,

te Ina Ite , n care rezida iubire mai mare: el se transforma n . 1 anima. Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc sa

-.

bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut n vedere sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic, constituie unul ~i acela~i lucru. n acest caz regulile sunt destul de simple: sa nu transformam acest lucru n scop ~i sa nu ne grabim. Cnd comparam sexul cu mncarea putem sa ne nchipuim urmtorul tablou. Este foarte important un bucatar bun, adic amploarea ~i adncimea sentimentelor noastre. Are importanta amenajarea restaurantului n care noi mnc!m,.ceea cc nseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea reciproca. Este importanta atmosfera n care mncati. lar apoi cum introduceti n gura Iingura este ultimul lucru. Important n aeest caz este sa nu ne grbim, sa nu ne sturm peste msur ~i sa ne gndim cine este alaturi. Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre animalice ne face pe noi oameni dar iubirea nseamna de asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I nfrnam sau sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe acestea ~i sa ncercam sa ni le supunem. De aceea, dac dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul iubit, ncercati sa va ntlniti cu el. Daca refuz, suferiti. Pur ~i simplu cteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt
'., '.'o!<." 67

Dragoste nmpartaita!!! Cum sa ma comport? De ciitiva ani iubesc un barbat nsurat. El nu tie acest lucru i este indiferent fata de mine. Procedez oare just renuntiind la relatii/e cu el continuand totui sa-l iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie i renuntarea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ sa nrdutatit pu ternie (n zilele acestea am suportat 0 operatie), eu nu ma ndrept catre Dumnezeu. greeala mea n situatia data?. , Care este

nchipuiti-va un animal care a mancat. apoi a nceput sa se OCupede aClul sexual. Apoi sa ne nchipuim pe noi, omul, care am facut acela~i lucru. Care este diferenta? n principiu, este unul ~i acela~i lucru. Dar la om, n afara de tema dorintelor ~i a satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,

66

nabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia. Daca omul iubit nu va devine amant, ncercati sa fiti pur ~i simplu prietena cu el. Prietenia nseamna dragoste tara sex. De aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede sentimentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i supuneti-va lor. Daca veti fi njosita, credeti-ma ca aceasta va trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte asupra iubirii. Este imposibil sa njose~ti, sa superi iubirea.

LUCRUL

ASUPRA PERSOANE

PRO PRIEl

Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane". Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul activitittii dupa sistemul dumneavoastra.
Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost foarte mult legata de dorinte. De aceea, cnd ati nceput sa va deziceti de ata~ament, n acela~i timp v-ati dezis ~i de dragoste. Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja n lndia 69

68

,,:* '"'

antica. La nceput, renuntam la toate, apoi n aceasta pustietate ncepem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea

anterioara. Pe urma nai ntelegem c renuntarea nseamn

mijlocul renun(are la fericirea de a percepe s-a realizat, umana, unitatea a nceput continund cu Creatorul. procesul sa Procesul de ~i cu al la n de nazuinta unitatea de "tocire"

percepere a iubirii n suflet. lar apoi noi, treptat, ne ntoarcem pastram Creatorul, sustinnd n permanenta nu va framntati sentimentelor n mod deosebit. un fenomen ca pastrati constituie sentimentul Procesul iubirii. A~adar,

legic ~i se manifesta iubirea de Dumnezeu

multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati n sinea dumneavoastra momentul pierderii umanului. lar cnd v-ati pregatit pentru

acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.

70

sau. lar apoi, cnd vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele n cteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu ntr-o stare determinata. Apropo, azi am probleme pe care nu le pot nca rezolva. Eu am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele cu rinichii la mine au fost ntotdeauna legate de nemul(umirea de destin. Mai multe luni eu am ncercat sa n(eJeg ca ceea ce eu am considerat mndrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a dat nici un rezultat atunci cnd. eu am ncercat sa captez problemele programate cu rinkhii. ntotdeauna am ajuns la ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a nceput sa patrunda n(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimentul iubirii n condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure vie(i. Cnd a nceput zdruncinarea la dimensiunea ctorva vie(i, a nceput renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. nsa cu mintea am n(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut sa ma descurc, adica atunci cnd mi-au dat 0 zdruncinare puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it imediat. Cnd am n(eles acest lucru, durerea de rinichi a trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am observat ca se pun n mi~care straturi cu dimensiunea a zece72

cincisprezece vieti. n consecin(a, trebuiau sa nceapa probleme cU santatea. lar ele au nceput ~i continua ~i n ziua de azi. Daca nainte ncheieturile genunchilor au scr(it, acum ele padie ~itrosnesc. n acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie: ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. n al doilea rand: ceva nu e corect n cercetarile mele, iar oamenii mi citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie sa raspund pentru tot. n al treilea rnd: la copiii mei ncepe perioada ndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar n subcon~tientul lor, iar eu trebuie sa nchid toate negativele pe care le transmit copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. n al patrulea rnd: modul incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa mannc peste masura. Apropo, atunci cnd am plecat la odihna n mod special, la sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat deloc, chiar mi-au Tacut rau. n legatura cu aceasta a aparut urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am ncercat sa modelez, pentru a afla n ce dimensiune se va ivi zdruncinarea emotiilor n viitorii douazeci-treizeci de ani, adica n perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0 scuturare posibila n dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe
73

.::~~..fJ.~

oricine am examinat n mod seleetiv, n medie, la om, posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0 dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest proces la scara ntregii omeniri va avea loc destuI de dureros. A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de iubire poate sa dureze n cazul clatinarii dorintelor cu amplificare pna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0 autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva mai bun? Dar starea mea psihologica s-a mbunattit sigur. A nceput sa apara senzatia de zbor de durata care nainte nu a existat. nca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, ntruct oamenii aveau sperante. n comparatie cu alti clarvazatori, diagnosticarea mi absoarbe multa forta ~i cteodata apar suprasolicitari aproape de limita. Pe de alta parte explozia cardinala n dezvoltare are Ioc tocmai prin suprancarcari mortale, cu conditia ca acumularea energiei iubirii sa fie suficient de mare nct sa-ti permita sa supra vietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Cteva ore rn-am rugat ~i mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas. Pericolul ncarcarii psihice consta n faptul ca acesta are influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia ntruct spre sfr~itu] ei a aparut 0 durere fizica.

n legatura cu aceasta a aparut nca un mode!. Eu nu conduc coreet eonsultatia, nseamna ca apararea mea se perforeaza, iar eu iau asupra mea problemele pacientilor. ntruct ]ucrez la un pacientilor se transfera asupra nivel deosebit de profund, problemele dorintelor.

la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea mod subcon~tient, recomanda ceca ce afecteaza problema

nseamna ca n mine se amplifica tema geloziei n ncheieturilor. Poate se

Poate ca vorbesc prea mult n timpul consultatiilor? sa pun diagnosticul sfr~itul consultatiei? primesc pacienti? nca un mode!. Redactarea

de doua ori, la nceputul ~i la

Poate ca eu n general nu mai am voie sa unei carti este mai importanta

dect 0 consultatie ntruct n acest caz eu pot ajuta un numar mult mai mare de oameni. Trebuie sa ncetez sa mai primesc oamenii la consultatie, principiu. sa ncep sa scriu carti, ceea ce ~i fac n Mai este 0 varianta. Peste ctva timp pot deveni ~i aceasta ntr-un mod adecvat va avea Pe la

celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu nu sunt pregatit. influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. masura ce eu ncerc sa ating Divinul, gradul de renuntare eu ma gndesc la reparatia vi lei, schimbarea corcct ~i cum sa lucreze Se pot enumera asupra propriilor

uman n etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe cnd locuintei etc. Iata persoane, iar eu
d

0 varianta buna: eu i sfatuiesc pe toti cum sa se comporte nsumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime. nca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai
1

74

,: ~::~~-

75

u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare dect nainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pna atunci ma straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea nconjuratoare, cu oamenii ~icu mine nsumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de viata. Apropo, iata nca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa. Cnd am nceput sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul. S-au a~ezat lnga mine ctiva oameni ~i eu am nceput sa le povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am observat cu uimire cum cmpul loI' a nceput sa se deformeze n mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI' tot ce am spus, ntelegnd ca ei nu pot fi conectati n mod direct la sursele deinformatie. La nceput eu trebuie sa prelucrez tot ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora informatiile adecvate. n ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos. Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucreze cu sucees. Cu ct este mai mare pregatirea noastra de a rezolva 0 sarcina, cu att mai mica este ndoiala, nesiguranta care mpiedica descoperirea iubirii, ~i cu att mai mare este ncrederea n faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile. Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci cnd realizez diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante

care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu am dreptul la ndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta n propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci cnd eu lucrez n acela~i timp pe doua nivele, adica n interior asupra Divinului, iar n exterior asupra umanului, atunci se na~te ntelegerea.

i'
1

l'

Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul dumneavoastrii? Iubirea ofera sentimentul unitatii. n cadrul Divinului, noi suntem uniti n mod absolu!. n plan subtil, noi suntem la neeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu. Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne ntoarcem la el. $i cu ct deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu att mai puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre unitate. De ndata ce caracterul individual precumpane~te n mod deosebit nivelul unitatii. ncepe decaderea personalitatii. Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate constituie problema sanatatii fiziee ~i supravietuirea individului n societate n perspectiva. Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte n aceasta stare unitatea cu ntreaga lume. n acest moment el simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile, pot deveni periculoase cnd se lupta cu dragostea ~i se dezic de unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei

i l' Il l, 1

76

,:.:;.{t.' 77

putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila. Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta nseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii. Acest lucru se poate numi boala. Exista doua puncte de vedere n legatura cu modul n care trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. n conformitate cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest motiv n India saracilor nu Ii se da nimic. n conformitate cu punctul de vedere occidental care, ntr-o mai mare masura izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie ajutat. ~i ntr-o opinie ~i n cealalta exista probleme, dar n acela~i timp n ambele punte de vedere exista un adevar. Compatimindu-se ~i ajutndu-se unii pe altii, oamenii se dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului sunt determinate de gre~elile pri vind conceptia despre lume ~i de un caracter urt, atunci cu ct prime~te mai amplu ajutorul, cu att mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i frneaza dezvoltarea. Nu ntmplator n India, au existat un timp att de ndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este soarta ta. Trebuie s-o ntelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati, nu ncerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,

atunci adevarul nu se afla ntre doua contradic(ii ci deasupra lor. Daca ncercam sa unim gndirea orientala ~i cea occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata n felul unntor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar trebuie ajutat. nsa ajutorul trebuie sa fie corect. n primul rnd trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului sau. Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorm iubirea din suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii ~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci cnd noi nu ajutam sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, cnd pentru noi ajutorul reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane, a(unci ncep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea nu 0 data se transforma n indiferenta. Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa avem capacitatea sa vedem Divinul n fiecare om ~i sa ajutam n primul rnd acest Divin. Atunci noi yom fi n stare sa vedem cnd este nevoie sa ajutam nveli~ul omului, cnd e permis ajutorul ~icnd e interzis. Pentru a vedea Divinul n celalalt om trebuie sa nvatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta n orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem de iubire, sa 0 subapreciem ~i sa ncercam sa 0 dirijam.

78

.::;,;fJ.'

79

n manitstiri se obi~nuie~te sit dormi nu mai mult de cinci ore. Eu incerc dar nu prea reu~esc. Meritit oare sa continuu incercarea? E util sa dormi pupin?
Somnul este 0 pHicere ca ~i mncarea. impetuos dependenta noastra de dorinte. Ghiftuirea nsa ntare~te omul

daca

mannca sau practica sexul rara 0 anumita dorinta el provoaca 0 pierdere putemica propriei energetici ~i ~i distruge sanatatea.

a data am hotart sa diagnostichez cum se schimba cmpul meu daca stau n pat cteva ore n plus. $i am vazut un tablou uluitor. Dependenta de dorinte a sarit la un nivel care a dep~it de patru ori nivelul periculos. Cmpul din jurul primei chakre s-a deformat. S-a cuplat programul de autodistrugere. Concluzia e simpla: cu ct este mai moale ~i mai cornod patul cu att mai mult dormiti, dependen(a de dorinte este cu att mai puternica ~i cu att mai mare este prejudiciul pe care I aduce(i sufletului. rata de ce acum sunt populare saltelele tari. rata de ce este de preferat sa folosim 0 pema-sul sub cap n loc de pema, un covora~ pe podea n loc de 0 saltea de puf, cear~af n loc de 0 patura groasa ~i calda. Un asemenea pat nu numai ca armonizeaza starea sufletului, dar permite ~i vindecarea multor boli. Pur ~i simplu trebuie nsa sa te obi~nuie~ti cu a~a ceva. Dependenta de dorinte este un lucru deosebit de inert iar printr-un salt catre aceasta poti numai sa daunezi. Primavara, cnd n suflet exista multa iubire ~i ca atare multe posibilita(i de depa~ire a dorintelor, un somn scurt se poate suporta u~or. Binenteles, ca nainte de somn trebuie sa pui n ordine sufletul.

Trebuie sa eliberezi toate problemele, sa-i ier(i pe to(i, sa accepti vointa Divina n toate ~i sa te predispui la iubire, atunci somnul va fi mult mai u~or. Cnd omul nu doarme suficient atunci la el are loc un proces de oprimare a dorintelor, ceea ce accelereaza procesul mbatrnirii. De aceea, nu este nevoie sa te for(ezi n acest plan. Alta data privarea de somn pentru a te ruga mai mult poate fi mult mai folositoare dect somnul nsu~i. Dar daca dumneavoastra n permanenta nu dormiti suficient ~i nu acumulati emo(ii pozitive, aceasta poate sa aduca prejudicii mari. De ce dorm putin batrnii? La ei este cuplat mecanismul oprimarii dorintelor. ntruct la femeie concentrarea biologica asupra dorintei este mai inalta, limitarea dura a mncarii ~i a somnului nu este necesara. rar pentru barbati eu consider ca asemenea limitari sunt periodic necesare.

,
1

Omul care folose~te narcotice se afla in permanentif stare de iubire atotcuprinzatoare faPa de Dumnezeu, de lume ~i de oameni. Dorinpele ~i supitrarile trec... De ce trebuie sa plate~ti pentru asta?
Nu demult am citit un roman politist n care un detectiv ~i mparta~~te experien(a sa: "Cnd interoghez un occidental, - a spus el, - informatia poate fi obtinutii prin durere. Amenin(area cu pedeapsa, boala fizica, ac(ioneaza eficient. La oriental este invers. Este insensibilla durere dar este mult mai mult legat de rude. Daca amenintiim rudele putem obtine multe de la el".

1 1

80

~:\{4'

81

n acest caz sunt evidentiate particularittile con~tiintei individuale ~i colective. Savantii au observat c asupra orientalului alcooJul are 0 intJuent negativ. Dar narcoticele nu sunt pentru el atat de periculoase. Pentru occidental este invers, suport lini~tit alcoolul ~i se distruge folosind narcotice. Conform ~tiintei, alcoolul intJuenteaz negativ neuronii, iar drogurile legtura ntre neuroni, adic alcoolul sugrum con~tiinta individual, iar narcoticele pe cea colectiv. ntrucat n Occident concentrarea are loc asupra con~tiintei individuale, alcoolul, diminuand aceast concentrare ~i frnand-o echilibreaz situatia. n Orient, narcoticele diminueaz n mod corespunzator dependenta de con~tiinta colectiv. Ce se ntampla n cazul consumului de droguri? zarea legaturilor dintre neuroni. n acela~i timp se DestabiJidestrama firele energ!'tice care ne leaga de lume, adica ntr-un anumit moment dispare ata~amentuJ fata de lume ~i dependenta de aceasta. Atunci cand nu exista dependenta de lume este mai u~or s percepi sentimentul iubirii. Dar pentru ca acest sentiment de eliberare ~i de iubire se atinge nu prin nzuinta ctre Dumnezeu ci prin autodistrugere, atunci efectul nu poate fi stabi!. Nazuind n pertnanenta ctre iubire ~i Dumnezeu, trecand prin situa(ii traumatizante, noi marim niveJul nostru energetic ducand la dezvoltarea structurilor subtile spirituale. La narcoman aceasta are lac n detrimentul distrugerii acelora~i structuri, de aceea, de fiecare data, amplitudinea distrugerii trebuie sa fie din ce n ce mai mare iar narcomanul poate trece prin situa(ii de mbolnvire din ce n ce mai greu. Jar pentru

dcpa~irea stresului este necesara 0 energie iar la el cantitatea de energie este n continua scdere. n Orient exista 0 cantitate imensa de energie cuprinsa n valori spirituale, con~tiin(e colective, n Occident - n la spiritual ~i de realizarile materiale. Este necesar sa renun(am

mate rial pentru a sim(i DivinuI. Dar tot ce este mare( n aceasta viat se obtine printr-o munca asidu. Noi ne apropiem Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic ~i prin durere, prin ruperea de uman. Omul care nu dore~te sa accepte durerea nu poate traversa situa(ia de stres; el ncearca sa perceapa Divinul prin alcool ~i narcotice. Se pare ca durerea chipurile a trecut pe plan secundar. Dar apoi aceasta se ntoarce cu 0 fort "Trebuie sa bei vin, dar vinul nu trebuie sa te bea pe tine". Dependenta putemica de alcool ~i de narcotice se na~te atunci cand omul ncearca prin aceasta sa~i ridice buna dispozitie. Atunci se na~te dependenta ncepe degradarea subita a omului. Doresc sa subliniez nca 0 data; realitatea Divin nu apare prin euforie alcoolica ~i narcotica. Ea vine n momentul durerii ~i pierderii, cand noi, indiferent nzuinta ctre Dumnezeu. de orice, pastram iubirea ~i brusca ~i dubla. n Caucaz exista 0 zicala:

82 .:.~~~: 83

MO MENTE

DE

LUCRU

n ultimul timp, n activitatea mea au aparut poticniri ciudate. De obicei lucrurile se petrec n felul unnator: se apropie un anumit eveniment ~i acesta provoaca in mine 0 reactie emotionala incorect. n plan subtil eu vad 0 defonnare, nseamna ca nu am destula iubire. ncerc sa nteleg de ce am actionat incorect in viitor. Esenta, desigur, este tot aceea~i insuficienta iubire. nseamna ca eu trebuie sa ma rog mai mult, sa maresc cantitatea de iubire ~i sa ntresc comuniunea cu Dumnezeu. Acest nivel nou trebuie sa se deschida prin ntelegerea noua ~i comportamentul corect. Sa presupunem ca n mine a izbucnit agresiunea fat de femei. Asta nseamna ca n curnd, fie la mine, fie la copiii mei vor fi probleme n planul sentimental persona!. Nivelul de depa~ire a situatiei nu este suficient, nu exista suficient iubire, agresiunea izbucne~te ca cea mai primitiva aparare. Apararea cea mai nalta 0

constituie dirijarea situatiei, care nu necesita agresiune. Omul care poate sa dirijeze situatia, sa 0 stapneasca, nu este agresiv. n general se irita ~i se supara cel caruia i este frica sa actioneze n mod activ. Exista un nivel mult mai nalt de control asupra situatiei. Acesta este controlarea evenimentului n starea sa incipienta, adica posibilitatea controlrii prezentului prin viitor. Mai exista un nivel ~i mai nalt de conducere ~i anume influentarea ~i conducerea viitorului prin iubire. Cu ct ne concentram mai puternic ~i permanent asupra pastrarii ~i amplificarii iubirii, cu att se formeaza mai clar la noi toate nivelurile ulterioare de conducere, iar agresiunea devine atavism, adica un fenomen total inuti!. Astfel, ne ntoarcem la problema. Eu am observat ca uneori 0 simpla ntelegere a ceea ce se petrece pune situatia n ordine. Fiecare notiune ascunde iubire ntruct aceasta confera energia necesara pentru crearea unor legaturi care unesc diferite situatii n timp ~i spatiu pentru crearea unui tablou inteligibii. "Talentul este energie", - a spus un renumit sculptor sovietic. Cnd recuno~ti, ~i ntelegi ca nu te-ai comportat bine ~i nu te vei mai comporta astfel niciodata apare orientarea spre iubire, sufletul se ncalze~te cu ea ~i are loc dezvoltarea ulterioara. lubirea da na~tere la ntelegere. ntelegerea contribuie la descoperirea iubirii din suflet. Totul este simplu ~i clar pna la 0 anumita limita. Acum mi lipse~te nsa perceperea corecta a lucrurilor dar exista sentimentul ca rn-a strivit cineva cu 0 placa. Situatia nu este controlabila. Are loc explozia urii fat de femei provocnd ..,.'4<. 85

84

n mine condamnarea lor. Eu mi aduc aminte de cele mai nensemnate ntmplari similare, iert $i ma rog. Dupa cteva ore apare 0 durere puternic n gt care ncet -ncet trece n josul stomacului. lese la suprafa( programul de fric $i panic n fala viitorului. n plus amplitudinea e foarte mare. Sunt atinse mai multe genera(ii de urma$i. Eu mi reexaminez din nou ntreaga mea via( $i continuu sa m rog. Trec cteva ore iar n gt apare un asemenea sentiment ca $i CUmcine va mi se aga( cu ghearele de gt. La pierderea brusc a energiei primul care reac(ioneaz este gtu!. Apoi partea de jos a stomacului ntruct via(a $i energia pornesc de acolo. Asemenea momente constituie un semn foarte ru. Situa(ia nu este stralucit. Eu nu n(eleg deloc ce se ntmpl cu mine, dar ceva se ntmpl $i, printre altele,"ceva foarte periculos. Eu ncerc din nou sa m pun n ordine. Pentru 0 oarecare perioad totul se rezolva iar apoi se prbu$e$te din nou. Niciodat n via( nu am luat tablete $i nu am s fac acest lucru nici acum, cu att mai mult cu ct tabletele nu m ajut. Ma cuprinde un sentiment ciudat: tot corpul se destram parc, gtul vibreaz, se nvrte capu!. n asemenea momente rmne un singur lucru: s pstrez sentimentul iubirii. Chiar dac nu te descurci n asemenea situatie, creezi totu$i 0 anumit dinamic fie pozitiv, fie negativ. Deocamdat, la fiecare sentiment de fric, con$tiinla scoate la suprafa( evenimentul care a generat frica. S ncercm s detaliem problema. Eu am luerat timp de zece ani ca vindector. Toti pacien(ii au fost fie gray bolnavi sau n mod deosebit cei bolnavi de cancer. De obicei,

vindecatorul

care se ocup de bolile de cancer, dac el nu e

~arlatan, moare destul de repede. Dar ceea ce e mai ru este c el poate sa ia asupra sa boala nu numai pentru el dar sa 0 $i transmita att copiilor ct $i nepo(ilor. Dac eu a$ fi observat acest praces la mine atunci a$ fi terminat imediat cu activitatea de vindector. Dar problema const n faptul c eu vd nivelele de suprafa( iar apararea mea poate ptrunde la niveluri mult mai subtile. De ce tocmai btrnele Pentru femei, mbatrnirea se ocup de vindecri? mult mai mare este un traumatism

dect pentru brba(i. De aceea, la btrne(e, ele sunt mai pu(in legate de via( $i de dorin(e. Cu toate acestea ele mor destul de des atunci cnd dau de 0 pacient cu probleme serioase. lar un vindector tnr este un pic sinuciga$ daca la el nu este nchis te ma dependen(ei de via(ii. Pentru mine neplcerile aprare Principala aparare a fost de diferite amplori despre n(elegerea servesc drept mele. ctre ~i nu pot s vorbesc tot n cr(ile $i nzuin(a

Dumnezeu. Dar suprancrcrile

$i frmntarile

pe care mi le-

am permis nu puteau s treac far urmri. Cnd se ive$te 0 problem eu, de obicei, m rog $i ncerc sa ptrund n esenla ei. Atunci cnd gsesc esen(a problemei intervine U$urarea. Acest lucru acum nu exista. Eu continuu s m rog $i s n$ir toate variantele posibile. ~tiu un singur lucru: dac dep$e$ti frica, Trebuie s te lup(i pn la c moartea opre$te la moarte din lipsa de ncredere n tine $i pstrezi nzuin(a ctre Dumnezeu, se poate rezolva orice problem. ultima suflare. nainte eu consideram

aspira(ia. Dar cnd n 1991 am fost condamnat :;:-!f.'

86

87

cauza cancerului, eu am continuat sa lupt deja nu pentru corpul meu ci pentru sufletul meu. Deci, Tara iubire ~i aspiralie catre Dumnezeu nu se poate salva sufletul. $i atunci eu, pentru prima data, am vzut din proprie experienla ct de impetuos se nsanato~e~te corpul prin purificarea sufletului. Ce se ntmpla acum cu sufletul meu daca se descompune corpul vaznd cu ochii? Deocamdata, este adeviirat, acesta este nivelul energetic subtil, la corp ajunge mai trziu. n principiu sursa e cunoscuta. Riidacinile fericirii umane provoaca 0 explozie a agresiunii, impulsiva ~i foarte putemica. Viata, sexualitatea, dorinlele, dragostea umana, viitorul - cnd explodeaza toate acestea, apar problemele. Jar eu, din pacate, nu pot face nimic. Acum eu nteleg ce simt pacienlii. Viziunea mea nu-mi ofera acum nimic. Stresul da energie. Aceasta energie se poate ndrepta spre frica ~i depresie adica spre autodistrugere, dar se poate continua pastrarea iubirii ~i calcula variantele. Fraza lupta pna la ultima suflare" cred ca nu este corecta. Ultima"a suflare nu exista. De luptat trebuie luptat n permanenla. Chiar daca au mai ramas de trait numai cteva secunde. Trebuie sa continuam sa ne gndim la suflet ~i sa continuam nazuinla catre Dumnezeu. nca 0 data n memorie mi apare 0 situatie. Noi calatorim spre vila. Drumul este ngust ~i asfaltat. n fata noastra este un camion. Eu doresc sa-I depa~esc accelernd pna la 120-130 kilometri pe ora. Prietenul care sta lnga mine n dreapta striga: ,,El face stnga". Semnalizatorul de direqie al camionului, nu ~tiu din ce cauzii, nu se afla jos ci sus, ~i eu n-am observat ca

semnalizase stnga. Era imposibil sa ma urc pe bordura ntruct n stnga era 0 panta ~i copaci. Pna la camion a ramas 0 distanla mica. Am apasat putemic pe frna. Ma~ina a ncetinit. Rolile au nlepenit iar noi, ca pe 0 sanie, am zburat spre camion. n asemenea situalii, de obicei, omul ntepene~te ~i nceteaza sa mai reaclioneze n vreun fel. Mi-au ramas cteva secunde. Am luat piciorul de pe frna, am apasat pe acceleralie, am ntors volanul spre dreapta. Rotile au nceput sa se nvrta ~i simlind contactul cu drumul, ma~ina se putea conduce din nou. Ca ntr-un film cu ncetinitorul, am vazut n partea de jos 0 furgoneta care venea catre noi. ntr-o fracliune de secunda la zece centimetri n stnga ma~inii a zburat 0 masa ntunecat. Din fericire, ma~ina nu s-a rasturnat iar noi am plecat mai departe. Acum eu ma comport fala de camioanele ruse~ti cu 0 deosebita atentie. n Rusia trebuie sa te gnde~ti nu numai la tine dar ~i la cei care circula n jurul tau, ghicind din timp ~i calculnd aCliunile lor, ntruct acestea pot fi imprevizibile. n cercetarile mele nu se poate avansa !ara a line cont de 0 multitudine de variante ~i Tara a prelucra n permanent versiunile. Cu ct depinzi mai pulin de situalie, cu att mai multe ipoteze pOli sa creezi. Ca sa controlezi procesul trebuie sa ie~i dincolo de granilele acestuia. Am observat ca pentru 0 noua rezolvare am nevoie, printre altele, de 0 situalie de moarte. Eu puteam sa mor ntr-un accident de ma~ina sau puteau sa ma omoare atunci cnd eu patinam ~i nu puteam sa ies la un nivel nou. Ce se petrece acum cu mine? Platesc pentru vechile pacate sau pentru ie~irea spre un nivel nou? n general, .::;~'

88

89

dacajudecam drept, vechile pacate ne ajuta sa ie~im la un nivel nou. Pentru a pa~i n ziua de mine este imposibil sa traie~ti cu ziua de azi. E posibil ca acesta sa fie pur ~i simplu un semn ca e timpul sa nchei cu cercetarile? Eu sunt gata sa fac acest lucru n orice secunda, - responsabilitatea este deosebit de mare. Mi se spune periodic: ,,De ce scrieti ca este sistemul dumneavoastra? Gre~elile le opriti pentru dumneavoastra, iar sistemul I cedati lui Dumnezeu" daca a~ ~ti suta la sutii unde este adevarul ~i unde este gre~eala, a~a a~ proceda. Eu cercetez, mparta~esc experienta, patrund n ceva, de aceea iau asupra mea responsabilitatea. n general, nu-i corect sa te ascunzi, tocmai de aceea nu mi-am luat un pseudonim cnd am seris prima carte. lar simt dl!rerea n partea de jos a stomacului. lese dispretul, critica oamenilor din cauza fricii de viitor. Din nou mi se nvrte capu!. Ar trebui sa 0 consider ca pe 0 aluzie fina ca trebuie Sa termin ~i sa ma ocup de alte lucruri! nainte, n situatii critice, am avut posibilitatea de a primi informatia sub forma de tex!. n general, 0 asemenea informatie venea cnd comportamentul ~i conceptia rn-au privat de posibilitatea de a supravietui. Se pare ca ultimul text a fost cam a~a. Timp de cteva luni rn-am luptat cu 0 problema ~i nu am putut nicicum Sa 0 rezolv. Am ncercat sa iau 0 informatie sub forma de text ~i am primit un raspuns: "gndqte singur". De obicei, informatia sub forma de text este oferita de destinul unui aIt om sau al meu. Dar n ultimul timp aceasta a fost din ce n ce mai mult 0 dezinformare ~i printre altele, ara explicatii. nseamna

fie ca eu ma prabu~esc, fie ca e mai bine sa uit de informatiile sub forma de tex!. Pe mine ma surprinde faptul ca apar diferite programe. nseamna ca acesta nu este legat de evenimente concrete. Ce sa fac, cum sa ma rog? Continuu sa ma ocup de treburile curente, dar con~tiinta ca ntotdeauna calculeaza variantele. n realitate ~i chiar n vis, acest proces are loc n permanenta. Dar noaptea trebuie cautate stari similare. Daca eu adun cteva asemenea momente, ele pot fi comparate ~i reiese ceva. Astfel, mi aduc aminte: cu 0 luna n urma, nainte de 0 prelegere n Piter (Sankt Peterburg), rn-a sunat un prieten. El a avut 0 stare complicata. - ~tii ceva? Sunt gata sa ma prabu~esc, - a spus el. - Ma rog dar nu ajuta la nimic. Pur ~i simplu ma sting. Se pare ca de data aceasta e real. Doamne, ct de u~or este sa dai sfaturi altuia cnd lui i este rau ~i tie (i-e bine!

- Starea ta nu este legata de 0 anumita situatie, - i explic

eu lui. - Tu ai peste cincizeci de ani ~i ai un copil mie. ~tii de ce la parintii batrni pot exista copii bolnavi? Savantii explica acest lucru prin acumularea gre~elilor n gene. De fapt, se acumuleaza nu gre~elile, ci supararile. La omul credincios ~i bun la suflet se va acumula iubire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Urma~ii lui vor fi talentati. La omul suparacios, ranchiunos ~i descurajat la aceea~i vrsta copiii ~i nepotii pot fi gray bolnavi. Copiii sunt lupa parintilor. Astfel, iata, - anticipez eu riposta lui, - tu nu e~ti suparacios, ranchiunos dar tu ai fost mereu ata~at de relatiile de dragoste umana, de dorinte superioare. Copilul tau e talenta!. Amploarea dorintelor sale este mare, dar :.\". 91

90

tu i-ai transmis lui 0 mare dependen!a de aspectele umane

Este 0 idee interesantii ntrucat la mine, n perioada Pa~telui, aU loc stari similare. n principiu, ele au loc la fiecare, dar pur ~i simplu eu le simt mai accentuat. Iata un tablou curios: emoliile lui Iisus Hristos ni se transmit noua ~i noi, cu to!ii, ortodoqii, catolicii, musulmanii, iudeii ~i budi~tii, n subcon~tientul nostru, traversam pregatirea pentru decaderea ~i naruirea tuturor valorilor vielii. nsa, la 0 scara deosebit de profunda. Daca din acest moment noi suntem orientali spre iubire, gata sa renunlam la tot, atunci n fiecare an elaboram mecanismul de salvare al sufietUlui ~i al corpului. ncerc sa diagnostichez amploarea zdruncinarii ~i ma minunez. 0 oscilalie de amploarea a zece-douazeci de viep. Pentru mine, no!iunea de emolii de amploarea a trei sau zece vieli constituie 0 scala care mi permite sa ma orientez n cercetari. Eu spun la lec!ii:"Pentru a supravielui n urmatorii ani, omul trebuie sa pastreze unitatea cu Dumnezeu prin destabilizarea emo!iilor cu 0 amploare a 50 de vie(i". Se ntampla ca informalia transmisa prin Noul Testament permite pastrarea iubirii ntr-o masura mult mai mare n caz de destabilizare cu 0 rezerva a iubirii la puterea a zecea, ntruct noua amploare a viitorului se apropie din ce n ce mai mult, zdruncinarea are loc tot mai intensiv. Deocamdata, aceasta are loc la nivelul subcon~tientului. Mulli oameili nici macar nu nleleg ~i nu simt ca n sufletul lor, se acumuleaza n permanen!a emolii ale fricii, urii ~i supararii. E posibil oare ca tocmai aceasta sa fie judecata suprema despre care alegoric a vorbit Hristos? Pentru cel care niizuie~te ciitre iubire ~i catre
'''l, '.-1<' 93

superioare. Cu cat este mai ampla fericirea noastra sentimen- ,

tala, cu atat mai ample trebuie sa fie ~i zdruncinarile. n medie ' tu pOli sa supor!i zdruncinari emotive cu 0 amploare a treizec; de vie!i, iar pentru copilul tau zdruncinarile vor ajunge la ~aptezeci de vie!i. Cui i s-a dat mult, de la acela se ~i cere mult. Acum tu prelucrezi problemele lui viitoare, posibilele situapi traumatizante de netrecut. - Ce am de tacut? - ma ntreaba prietenu!. - ~tii ceva, va sosi timpul cand eu voi vedea, voi n(elege, dar purin voi putea schimba. nainte a fost mai simplu: ai pacatuit, te-ai spovedit ~i boala a trecut. Acum viid cum te trage viitorul n jos. Vad zdrunciniiri ample ~i nu pot sa dau nici 0 re(eta. Pot sa 'pun numai sa continui sa te rogi pentru tine ~i pentru copii. Sa te concentrezi mai mult asupra iubirii ~i co~uniunii cu Dumnezeu. Pentru un anumit timp renun(ii la tot. Inchide total frica, nencrederea n tine ~i depresia. ndeparteaza dependen!a de viitor ~i nlatura orice framantari. I-am reJatat parabola biblica despre fetele nen!elepte care nereu~ind sa umple cu ulei cande]ele lor au ntarziat la ntalnirea cu Mirele Ceresc. Hristos a indicat ca va sosi perioada pentru care trebuie sa ne pregatim din timp. ~i iata ca cel ce s-a pregatit n permanenla va suporta ncercarea. Vleiul din candela nseamna iubirea din sufletul nostru. Pentru a strabate ziua de maine, noi trebuie sa posedam 0 cantitate minima de iubire ~i niizuin(ii con~tienta ciitre Dumnezeu. Pentru aceasta este nevoie nunumai de 0 luna sau de un an. 92

il 1

Dumnezeu ncercarea viitoare va trece pe neobservate, iar cel caruia i este frica, nraindu-se ~i regretnd, nchide pentru el aceasta posibilitate. Nu demult, discutnd cu 0 pacienta, i-am spus glumind: - Va aminti(i parabola despre judecata suprema? lata, noi ne aflam cu to(ii n coridor. - ~ti(i ceva, - a raspuns ea. - Mi se pare Ca eu deja sunt ID sala de judecata. mi aduc aminte cum i-am sfatuit pe pacien(i;" n vial apare 0 situa(ie cnd ni se deschide subcon~tientul ~i fiecare fraza a noastra, fiecare aC(iune a noastra devin de 0 mie de ori mai importante". Batrnele vrajitoare din Karelia mi-au spus Ca n cele douazeci ~i patru de ore exista doua minute cnd orice cuvnt exprimat se ndepline~te, de aceea este mai bine sa-Ii (ii gura atunci cnd vrei sa dore~ti raul cui va. Astfel, daca la copiii no~tri are loc explozia sentimentelor, acestea sunt tocmai acele doua minute, dar ntinse n timp. Atunci cnd copilul are 13-15 ani sau cnd se ndragoste~te pentru prima data la 16-18 ani, cnd copiii se casatoresc apoi trec prin perioada de sarcina ~i apare pe lume un copil, n acel moment sunt solicita(i imens. Pentru accentuarea concentrarii asupra iubirii se zdruncina esenta umana pna la cele mai profunde niveluri. Copiii se conecteaza n mod intuitiv la parin(i. Daca piirintele n acest moment nu se ab(ine, este n stare de frica ~i agresiune, el, rara voia lui, dauneaza copiilor ~i nepo(ilor sai. lar distrugerea planurilor lor subtile se ntoarce apoi la piirinte prin boala ~i moarte.

Acum noi intram n perioada cnd subcon~tientul deschide, ncordata cnd gandurile noastre, sentimentele carora

nostru se

Il 1 Il

~i aC(iunile

devin mai importante de zeci de ori. Dar chiar aceasta perioada are cul mile sale asupra se concentreaza trecutul, prezentul ~i viitorul. ~ 0 asemenea sfera stralucitoare a constituie saptamna Patimilor nainte de Pa~ti. Stralucitoare nu nu mai pentru ca are loc cel mai intensiv salt n planurile subtile, dar ~i pentru ca se confera mecanismul de supravie(uire n aceasta perioada. ctre Dumnezeu Mecanismul de salvare, adica nazuin(a de nimic, care n permanen(a nu depinde

expusa detaliat cu 2000 de ani n urma.

Azi este 23 aprilie 2003. Au mai ramas cteva zile pna la Pa~ti. n ultimele cteva zile a fast a vreme minunata. Ma uit pe fereastra la ramurile copacilor ce se leagana. Este primavara. Este mai u~or sa percep iubirea n aceasta perioada. Diminea(a am auzit prin fereastra deschisa trilui pasarilor. Trebuie sa pas tram acest sentiment de iubire ct se poate de mult ~i sa ndepartam tot ceea ce I mpiedica. n univers nu exista, nu a fost ~i nici nu va fi niciodata motiv pentru renun(area la iubire daca nu-I Yom inventa singuri.

a vecina mi-a povestit 0 istorioara interesanta. De nenumarate ori, la ea in spalatorie au incercat sa creasca flori, dar din cauza ca atmosfera nu este cea mai buna, pretutindeni particule de detergenti depuse etc., florile nu
,!_~:4t' 95

94

!: au supravietuit. Odata ea a adunat floriie aproape ofilite, aruncate in groapa de gunoi de clitre iocuitorii
casei. Le-a ingrijit cu dragoste in spaiatorie ~i in marea uimire a iucriitoriior, pianteie au inflorit Spre
'

aceasta atmosjera. De ce floriie scoase din "gunoi" au trait mai muit deciit in conditii domestice?
Voi descrie la nceput cteva situatii. Eu rn-am uitat pe postul ,,Animal Planet". Acolo a fost prezentat 0 ciread de bivoli dintre care unul era debil ~i pe care l-au atacat leii. Cteva leoaice au nconjurat animalul, s-au aruncat asupra lui ~i l-au dobort. n mod mecanic eu am diagnosticat parametrii lui: programul de autodistrugere dep~~te de cel putin ~apte ori pe cel al mrtii. Capacitatea de a accepta situatia traumati. zant era pe:minus. Nivelul mndriei de ~apte-opt ori mai mare dect cel critic. Se pare c atunei cnd ie~i n planurile subtile nu are important pe eine diagnostichezi, un om, un animal sau 0 plant. Ce nseamn dorinta? Aceasta este un impuls energetic care conecteaz cauza cu efectul. Aceasta este 0 eliminare de energie ~i 0 ngustare a timpului. Ba este programul n care este codificat mersul evenimentelor. Fiecare fiint vie se dezvolt dup un anumit program, adic are dorinte ~i forme ineipiente de con~tiint. ntruct ~i natura moart are un eiclu de dezvoltare n timp cu un coefieient determinat, noi putem s judecm ~i natura moart. Programul de dezvo]tare al universului este codificat n sentimentul iubirii. Dac Propriul program, care se afl ntotdeauna n conflict cu programul prineipal al

'<
'

universului trece peste linia ro~ie, are loc distrugerea structurilor de suprafat de dragul salvarii celor profunde. De indat ce agresiunea subcon~tienta fat de sentimentul de iubire la bivol a depa~it linia ro~ie, el a nceput treptat sa caute situatia n care putea s moar. Daca el nu ar fi fost sf~iat de lei, atunei ar fi putut s-~i rupa piciorul, s se mbolnveasc etc. Animalul de prada simte ntotdeauna jertfa care este hrzit s moara. Un ait exemplu. Savantii au Tacut un experiment dnd ciorilor 0 srmulita ndoita. Adic un mijloc de munc pe care acestea I-au folosit pentru obtinerea hranei. Uneia dintre eiori iau dat 0 srmulit dreapta. Pasarea s-a ndeprtat de ea, s-a gndit apoi a ndoit srma ~i a nceput sa dobndeasca mncarea cu ea. Aceasta n-a nsemnat doar folosirea ei ~i crearea instrumentului muncii ceea ce constituie unul din principalele particularitati ale intelectului. Ce trebuie avut ca sa apara instrumentul muncii? Trebuie avut 0 gndire abstracta. A face abstractie de prezent ~i sa prive~ti n viitor adic sa-ti nchipui cum va lucra n viitor obiectul creat. Daca noi yom cerceta lucrurile atunei Yom vedea c toate fiintele vii pot modela viitorul. n acela~i program televizat eu am vzut cum n America de Sud pe~tii din apele fluviale sar din apa ~i depun icrele pe frunze de plante pentru a nu fi nghitite de alti pe~ti. Acest fenomen demonstreaza de asemenea gndirea abstract. Cnd pe aripile fluturilor apar desene colorate care amintesc 0 privire fix care sperie psarile, aceasta de asemenea constituie

'!

96 .:,:\ff 97

modelarea situatiei viitoare. Numai ca la insecte un asemenea proces dureaza sute de mii de ani, iar la pe~ti ~i animale are loc : mult mai repede. Cu ct este mai mare orizontul trecutului, prezentului ~i viitorului, cu att mai mu!! observam dezvoltarea gndirii. De curnd 0 femeie mi-a povestit urmatoarele: cnd a murit soacra ei, s-a mbolnavit gray pisoiul, i-au cedat rinichii. Stapnii au reu~it sa-I puna pe picioare. - ~titi dumneavoastra, cnd noi ne rugam, pisoiul se apropie de noi ~i ne linge mna, mai cu seama so(ului. Da, de fapt, cnd noi punem caseta cu expunerea dumneavoastra, pisoiul vine la noi, se culca lnga noi ~i se uita la caseta mpreuna cu noi. Faptul ca va linge pe mna nseamna pur ~i simplu multumire. Cnd a murit soacra, sotului dumneavoastra au nceput sa-i apara probleme serioase ntruct s-a terminat asigurarea, - am explicat eu. - Pisoiul a luat asupra sa problemele, de aceea i-au cedat rinichii. Cnd vii ruga(i, i face bine iar el vii mul(ume~te pentru asta. Cu ct este mai serioasa informatia, cu ct este mai densii, cu att ea piitrunde la un nivel mai profund. Acolo nu exista cuvinte, nu exista diferentierea verbalii. Iatii de ce orict de ciudat ar parea, pisoiul prime~te acea informa(ie care are loc n timpul expuneflI ~iaceasta i ajuta precum unui omo Ne ntoarcem la plante. n planurile subtile noi suntem uniti - omul, animalul ~i plantele. Mai mult dect att, tot ceea c~ intrii n contact cu omul accelereazii dezvoltarea sa ~i se umple

de emotii umane. Chiar ~i obiectele naturii moarte ncep brusc sa manifeste 0 sensibilitate activa. Oridit ni s-ar parea de straniu, are loc un proces de educatie. Planta care este aruncata la gunoi recunoa~te ca ea va pieri. Viata ei se destrama. n momentul destramarii planului fizic are loc activarea planurilor subtile, se poate spune ca se purifica sufletul florii. Ea a fost aruncata la gunoi pentru ca mai degraba ea s-a dezvoltat rau. Planta a avut un stapn ale carui probleme ea le-a luat asupra sa. n spalatorie, de~i acolo nu exista un destin favorabil, planta nu avea un stapan anume. Deci, energetica buna este deseori mai importanta dect un mediu bun. n plus, floarea simte intuitiv: se ofile~te ~i este aruncata. ~i oridit ar parea de ciudat, floarea reac(ioneaza. Mul(i au observat ca la un stapan plantele se simt minunat iar la altul se ofilesc. Cine este prea gelos spre exemplu ~i este ata~at de viata, la acesta n locuin(a se simt bine liane]e. amui care are 0 mndrie crescuta este mai bine sa !ina cactu~i. Ei, cu energetica loI', diminueaza concentrarea asupra destinului favorabi!. Orice fiin!ii vie traie~te ntr-un mediu fizic ~i spiritual adica ntr-un mediu informa(ionalenergetic. Pentru adaptare ~i dezvoltare sunt importante ambele: la un interval scurt, mai important este mediul fizic, la un interval mai mare mai important este timpul ~i spiritu!. Cnd are loc nrauta!irea mediului fizic, pentru a supravietui fiinta vie activeaza mediul spiritual, adica structura sa de .' . camp. Cu cat este mai rau mediul fizic, cu att mai purin trebuie sa depinzi de el pentru a supravie!ui. Are loc trecerea punctului de sprijin de la structurile fizice la cele spirituale ~i ...,. '"':. 99

98

conectarea la programul universal al UniversUlui, sentimentul iubirii pentru a primi energia necesara. Energia se poate ob!ine n detrimentul reacliilor chimice ~i se poate obline din vid nemijlocit. Daca se slabe~te un canal, are loc activarea celuilaJt canal. Plan urile subtife nseamna viitorul nostru. Activarea acestora mare~te rezerva viitorului, adica vitalitatea urma~ilor. Daca omul va fi permanent supraalimentat, i se vor ndeplini toate dorin(ele, la el va avea loc degradarea planurilor subtile ~i el nu va na~te copii sanato~i. Daca noi exarninam societatea occidentala care a nvatat sa nu se limiteze, atunci vedem sterilitate ~isemne de degradare. Nu demult rn-am uitat la 0 emisiune despre China. Un ~ofer lucreaza 12 ore transportand pasagerii, iar partenerul de munca, n acest timp doarme n portbag.y, Asta se ntampla luni ntregi, Imensa capllcitate de munca a chinezilor este determinata de condi!iile extrem de grele de vial ~i de suprapopulare. Cu cat lucreaza mai mult omul, cu atat mai pulin depinde de mediul fizic. n ceea ce prive~te munca, eu am n vedere nu atat consumul fizic, cat cel al energiei nervoase. De aceea, cea mai buna condi!ie de dezvoltare are loc atunci cand confortul fizic se schimb cu nfranarea ~i condi!ii exterioare dure. Atunci se dezvolta nu numai structurile fizice, dar ~i cele spirituale. Daca vorbim despre omenire n totalitatea sa, atunci tocmai oamenii, renunlnd de buna voie la mediul fizic confortabil, au devenit siha~tri, filozofi, sfin!i, completand rezervele strategice ale omenirii, tar de care nu poate exista supravietuire ulterioara. 100

Pllteti sa descrieti ce incalcare Cilce boalit este legatit? Eu am vrut ntotdeauna sa fac acest lucru dar ceva rn-a . opnt me reu , Acum nteleg despre ce este vorba. Daca ~e:unem pe raftu1 ce pacat con d uce 1a ce boala , atunci rehgla mcepe ele, ' ., sa dlspara t p reuna cu IUb.rea, Omul este ntotdeauna ' '-m .. predispus som bl a un avantaJ atuncl c nd 1 se adreseaza lui a . Dumneze u dar n acest caz, tre b me sa 'existe 0 anumit limita. . - d noi facem un scop m, d' Divin atunci acesta se Atuncl ca,n , , transforma cu IImpu 1n uman. nsa cand noi facem un scop dm , 'n malefic ~i se uman, acesta cu, timpul se tranSlorma
'

destrama" 0 mul poate sa judece astfel: "De ce sa ma rog daca ' eu sunt sanatos.? C- d ma mbolnavesc 0 sa aflu cu ce pacat an este legata boala, atunc.'0 sa ma rog cat trebuie ~i 0 sa ma nsanato~esc", $tllnta nu trebuie sa supuna re 1" " Igla. Pur ~i . X simplu trebme m pe rmanenl nhUlt Cat re Dumnezeu ~i dUre . iubire ~i trebuie depa~lta - perrna nenl dependenta de fericiri m . lume~tl. Aceasta este principala parte componen ta a ceea ce

. -

, ,numim fericire adevarata. - ~rspec t'va acest lucru confera ln. 1: supravieluire, sanatate ~i fenctre de once gen - spirituala, sufleteasca~imateriala, . R ugaclUnea este un mlJ1oc de unire cu Dumnezeu ~J de " "

percepere a iubirii . Daca 0 transformam - mlJ oc de solutionam "J n mi~care, dar

::Ii:~::Z: c~r:~l::~~~:::~i:a:en:~ ~::~en~ d:o~::::: de suprafa!a se - d ep arteaza iar de cele subtile ~I p m

.:.~,"~.

101

ntare~te. De aceea, nu merita sa legam prea strans sufletul de corp. Mul(i judeca astfel: "M-am rugat iar boala nu a trecul. Atunci pentru ce mai am nevoie de credin( n Dumnezeu?" Daca te adresezi iubirii ~i lui Dumnezeu, aceasta ntotdeauna vindeca dar, n primul rand, sanatatea noastra strategica, viitorul nostru. Cateodata aceasta adresare ajunge impetuos n prezent ~i atunci are loc un miracol: cele mai grave boli se vindeca repede. Dar acest lucru are loc nu cu fiecare ~i nu ntotdeauna. De aceea este mai bine de folosit medicamente, n(elegand ca ele nu duc la nsnato~ire adevarata, dar u~ureaza situalia. Este adevarat, ca n ultimul timp, n legatura cu accelerarea impetuoasa a tuturor proceselor, un efect din ce n ce mai mic, iar schimbarea medicamentele din spirituala este au ce n ce mai, mare. Doresc sa subliniez nca 0 data: bolile sunt cu miiJe iar cauza este una singura: insuficienta iubire de Dumnezeu. De ndata ce ncetam sa nazuim catre Divin, noi ne cufundam n uman ~i ncepem sa depindem de acesta, adica de viala, desfatare sexuala, respiralie, mancare, dorinle ~i con~tiin(. Cu cat depindem mai mult de acestea, cu cat este mai mare agresiunea pe care 0 simlim fala de Dumnezeu ~i de iubire, cu atat mai grea este mbolnavirea. Un om a iertat-o pe femeia iubita care I-a parasit, dar a regretat acest lucru. AI doilea om nu a put ut sa ierte, a linut mult timp supararea. AI treilea nu numai ca a ramas cu supararile, dar a continuat n permanen( sa fie gelos. AI patrulea a fost cuprins de ura. AI cincilea a fost cuprins de ura ~i a njurat n permanenla. AI ~aselea nu a vrut sa mai traiasca. AI ~apteJea a ncercat sa se
102

. ucida Fiecare din ei va avea propria boala. Daca emo(iile sJO . . . resive se transmit la urma~l, mal dep arte de cea de-a trem ag . .. . generalie, atuncl poate fi vorba de mbolnavm de nelecUlI. 1 . . p Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un smgur ~od. sa acce (i .. . pler derea umanului ~i sa vezi n aceasta vomta Dlvma, sa . .. ... - . pstrezI D Ivmu1 - momentul dlstrugern, sa ntele g i ca nu 10 . . ca fa boala nu exista dezvoltare, sa percepl. w exista vmovatl, - ara

aceasta cu ntreaga fiin(a, adica sa vindeci sufletul. . -' Mai devreme sau mal tarzlU,corp ul va aJunge sufletu 1. N uemu It m -a m uitat d om ln v,, rsta a l'ost total a el a Jacut cunotinta cu biirbat normal. Gare atat

la 0 emisiune de televiziune: un . impotent. Au trecut catwa. am, . . 0 Jemeie tanara t a d emt un "" ev.? de mult depinde de Jemete.

..

.d Haide(i sa examinam pe ran. Sa vedem de ce femeia are . . . .. energellca mal putermca dect brbatul? Probabll eXIsta un
...

formarea fatului ~i na~terea, toate acestea neceslta u~ cons i antic de energie. De aceeaeste pe dep lin eVldent ca natura a

singur raspuns: COplll.F emeia trebuie sa nasca. Conceperea, .um

~n:estratfemeia cu 0 structuraexterioara firava, cu d~penden: social a ~ifizica de barbat etc.. d~r ei i-a dat rezerve Imense e - m energie n planurile subtile. Pana - secolul al XVIII-lea,
. . . biserica le-a mterzls femeilor sa primeasca educa(le. Can d . . femeia ncepe sa ndeplineasca funclii ale barbatului, atun~1 I~I Poate pierde rezervele sale principale. Destul de d~s ;nv~s c . tabloul cnd se mbolnavesc seno s copiii daca ,emel le

,:,~~;~, 103

consuma multa forta pentru nvatamntul superiar pentru disertatie, pentru conducere etc. Astfel, de Ia"natura, femeia are 0 energetica suficient de puternica. Gndul, cufundarea n subcon~tient devin ac(iune. Cu ct femeia este mai corect educata, cu att mai sanato~i ~i mai fericiti sunt solul ~i copiii ei. Dumneavoastra probabil ca ali auzit de metodele destul de raspndite de ntinerire. Un om n vrsta a dormit cu fete tinere ~i a ntinerit vizibil prin aceasta. Aiei avem de-a face cu 0 mica nuanlii, data de orientarea interioara a energeticii femeii. lmaginali-va urmatoarea situalie: 0 fata tnara se ndragoste~te de un barbat n vrsta. El i spune: ,.Eu nU-Ii las nimic dupa moarte. Noua ne este bine acum ~i Yom trai cu acest moment". n subcontientul ei iese programul: Cu ct va !rai mai mult el, eu att mai bine se va simli ~i cu att mai bine mi " va fi mie". lar barbatul devine sanatos, ncepe sa ntinereasca viiznd cu ochii. AI doilea Spune: ,.Eu te iubesc cu disperare ~i tat ceea ce am li las lie dupa moarte prin testament". n subcon~tientul fetei se transmite un program: mai mult cu att mai multe ~anse exista ca "Cu sa schimbe el ct va trai testamentul ~i eu sa pierd totul". Este greu ca acest barbat sa conteze pe 0 vialii lunga. Nu demult un englez a Tacut urmiitorul anunl: ,.Doresc sa mor n pat cu 0 femeie frumoasa care sa mi se diiruiasca plina de pasiune. Ea va primi 0 sumii frumu~ica". El trebuia sa publice n ziare fotografia sa. Ar fi primit atta energie de la femei nct el ar fi dus-o nca vreo douiizeci-treizeci de ani. Este adeviirat ca pentru aceasta trebuia sa se limiteze numai la un singur anunl.

La multe popoare din lume, iar n lndia pna n zilele naastre a existat un obicei crunt: daca moare solul, sOlia este trimisa la moarte dupa el. n consecinlii, femeia era extrem de cointeresata ca sotul sa-~i continue viata. lar atunci cnd tradilia se menline timp de mii de ani, atunci aceasta deja intra n gene. Energetica femeii lucreaza nu pentru distrugere ci pentru ntarirea barbatului indiferent cum ar fi el. Apropo, patru femei la un singur musulman dau un efect complicat. Cnd omul are cteva neveste, fiecare dintre ele se straduie~te sa fie mai atractiva dect cealalta ~i i transmite intuitiv energie, concentrndu-se asupra dragostei. Transmiterea permanenta de energie dezvolta femeia ~i 0 face mai apta pentru a na~te copii, iar biirbatul rezolva acele sarcini pe care nu le-ar fi putut rezolva singur. Evident ca pentru aceasta a existat obiceiul de a avea haremuri mari. Visnd la ntlnirea cu stapnul, femeile au ntarit energetica lor, ntarindu-se n consecinlii energetica i bunastarea statului n ntregime. Daca barbatul cheltuie aceasta energie mai mult pe el, devenind vampir, pot apare probleme a~a cum s-a ntmplat cu un conducator din Orient pe care I-au sf~iat sotiile. Orict de con~tient ar fi omul, n el rezida ntotdeauna principiul animalic. Daca nainte femeia depindea de barbat, atunci n launtrul ei ea a fost cainteresatii de sanatatea, supravietuirea lui, motiv pentru care se nfrnau n permanenlii pretentiile, pastrnd iubirea prin njosirea umanului. Daruind dragostea sotului , femeia a daruit-o ~i copiilor. Ura fala de sot conecteau . programul de distrugere a propriilor copii. Daca femeia nu are :::~. 105

104

un motiv pentru nfrnarea agresiunii ~i a preten(iilor, ea se dezva(a sa daruiasca dragostea so(ului. Ea nceteaza sa le-o transmita ~i copiilor iar mai departe urmeaza degradarea. n (arile europene viala ~i continuarea acesteia au devenit 0 valoare absoluta. Legea apara cu stra~nicie n primul rnd femeia ~i copilul ei. n Rusia toata lumea n(elege no(iunea de "casatorie fictiva". n Elve(ia este mai mult raspndita expresia "divor( fictiv". Femeia divor(ata 0 duce mai bine din punct de vedere financiar dect cea casatorita. Barbatul nu numai Ca devine pur ~i simplu inutil, dar chiar deranjeaza. Oare unui asemenea barbat femeia i va darui dragostea ~i se va ab(ine de la preten(ii? Pentru aceasta este nevoie de un nivel nalt de autoeduca(ie, care pur ~i simplu nu exista n lume. De aceea, Europa se' degradeaza ~i popula(ia se completeaza din musulmani cu mul(i copii. Eu nu chem la distrugerea femeii. Eu ncerc pur ~i simplu sa ma descurc cu ceea ce se petrece. Femeile ~i barba(ii devin egali n drepturi. Dar cand femeia ncepe sa se ocupe de bodybuilding, afaceri, ob(ine 0 ~colarizare superioara, nu mai depune efort sa se autoeduce ceea ce i trebuie mult mai mult dect barbatului ~i atunci pierde energia dedicata apari(iei copiilor. Nu demult la consulta(ie, un om rn-a provocat la 0 asemenea tema curioasa:

cre~te impetuos, iar slujbele barba(ilor sunt ocupate de femei. De ce este legat acest lucru?

Ci

Se pot presupune urmatoarele, femeia este concentrata

- am raspuns

eu. - Biolovie(ii ~i

aic
'

mai puternic

asupra

dorin(elor. Acest lucru este necesar pentru a na~te copii. Cnd conducatorul este barbat atunci viala ~i dorin(ele devin secundare ~i societatea se dezvolta normal. Cnd femeia conduce totul atunci la ntreaga societate cre~te subcon~tient concentrarea asupra vie(ii ~i dorin(elor. Toate femeile dintr-o asemenea societate, Tara sa vrea, ntaresc concentrarea lor asupra sexualita(ii, dorin(elor ~i sentimentelor. Aceasta duce nu numai la sterilitate ~i apari(ia pe lume a copiilor bolnavi, dar devierea brusca spre sentimente formeaza nclinarea spre homosexualitate la barba(i ~i la copii.

- ~ti(i ceva, - rn-a ntrerupt el pe mine, - n Japonia, cu treizeci de ani n urma s-a introdus un experiment. Au fost selec(ionate cele mai de~tepte femei, pline de voin(a ~i energie. Nivelul de disciplina a fost mai nalt decat la barba(ii care se ocupau de afaceri. Aceste femei au condus 0 firma puternica dar dupa cateva luni totul s-a prabu~it.
- E totul n regula, - am explicat eu. - Pentru a conduce, trebuie sa te deta~ezi de dorin(e. Din femei pot ie~i buni conducatori daca ele launtric renun!ii la funqia de a da na~tere copiilor. Asta nseamna, fie sa fie sterila, fie sa fie n varsta. Apropo, n ntreaga lume au aparut acum multe femei-conducator. Judecnd dupa toate, acesta este semnul de mbatrnire a civiliza(iei noastre. ~ti!i ceva, eu am ncercat cumva sa
_:.:::~. 107

- Cu douazeci de ani n urma, cand pentru prima data am ajuns la Berlin, n-am ntlnit acolo nici un homosexual. Acest cuvnt constituia 0 jignire. Acum numarul homosexualilor

106

1 ii ",1 Il' i 1 l, 1 Il 1 ,II 1 Il 1

diagnostichez modul n care se miqoreaza interactiunea principiului masculin ~i feminin la0111. om acesta are lac n La felul urmator: pna la cincizeci de ani exista prioritatea principiului masculin, de la cincizeci de ani pna la ~aptezeci este perioada amestecata, dupa ~aptezecide ani este perioada prioritalii principiului feminin, deci 0 mbtrnire activa ~i degradarea organismului. La cei care traiesc mult, prioritatea principiului masculin se extinde n til11p. poate sa ajunga la 0 El suta sau mai mulli ani. Cu ct dureaza mai mult, cu att mai mult se extind n timp perioadele de principii amestecate ~i feminine. Informatia na~te energie. Energia na~te materia. Materia se destrama, transformndu-se n principiu informational. Dupa aceasta schema se dezvolt orice praces n univers. Astfel se dezvolta ~i orice civilizatie. Sa luam Grecia antiea. La nceput a avut lac 0 expansiune spirituala putemiea, contacte cu India, cu filozofia acesteia ~i cu imensa cultura antiea. Apare religia ~i filozofia adica principiul masculin care confera nflorirea culturii perioadei mixte. Cultura se transforma n civilizatie. Apare perioada feminina. Cultul principiului feminin duce la decaderea moralei, la homosexualitate, la degradarea civilizaliei Greciei antice. n Pompei, stratul putemic de cultura a nceput sa decada prin divinizarea dorintei ~i vietii. Aiei chiar ~i obiectele de uz casnie au fost transformate n erotica. Uneori civilizatia piere ca stat. Uneori att statul ct ~i poporulluate mpreuna. Aceasta depinde probabil de masura n care nchinarea n fata vielii ~i a dorintelor se duce n

profunzimea subcon~tlentu lui ~i atinge lumea nconjuratoare . , amplificnd tendmta de dezieere de Dumnezeu <i de iubire. 0 . bmemte 1 s, universul 0 distruge. e asemenea ce 1 ra ca nceroasa, u .. . ., - 1- de oblcel m natura. ntruchiparea vietn ~I A~a se mtamp a . . - .. , contmuarea el, - chiparea dezvolt am <i a frumusetii a mtru .-

'ului feminm ne devenit femela, dar -nchinarea n fata pnnclpl 1 . ip iul informational .. . obliga sa Ultam DlVlnu1. Barbatul este pnnc . . .' 1 iar femeia pnnclplU energetlc '. Barbatul este mai putemic . . . strateglc ~I mai slab tactic. Femela cre,eaza iar barbatul ., .. . . 'co nduce. Aceste doua Pnnclpn ~I 1nterac tiunea lor penmt sa . .. . . b ' re 1 1 slmtlm pentru c e sunt creati oamenn, a d'ca Pentru lU 1 .

. .

108 _:.~~~.

109

CUGETARE

Acest capital eu a< . d .t " 'J:fi art sa- 1 numesc "consultatie" , A. dar gandurtle mele au deviat i l-am numit altfel. ' Dupa
Interesant,

care nu mai putea fi oprit. ntreaga America este cuprinsa de frid ~i aceastii tendinta este foarte periculoasa. Rusia face pa~i serio~i n ntelegerea a ceea ce se petrece n lume, multi conduciitori de stat analizeaza bine situatia. ntregul popor analizeaza, pentru toti e interesant ce se va ntmpla de fapt n Jume. Unii lideri ai culturii, artei ~i politicieni justifica actiunile Americii. Motivul e simplu: banii ~i avantajele. Reprezentantii intelectualitiitii ruse, n special cei ai culturii ~i artei au fost ntotdeauna ocupati cu cautarea sensului vietii. Acum ei sunt ocupati cu goana dupa bani. Pentru ei nu iese a~a de rau. nainte, n filme ~i pe scene suferea, cauta ~i se purifica sufletuJ, iar acum se ncovoiazii corpul lund cele mai diferite pozitii. Astfel, America a nvins. Totul a piirut a fi logic, Saddam Husein ntr-adevar este vampir ~itiran. El a nciilcat ntr-adevar toate legile ~i normele internationale. De ce se revolt unele tari? Curios cii tocmai cei care au trecut prin faza de socialism ~i fascism. Tocmai ei cunosc bine n primul rnd doctrina principala a socialismului ~i fascismului: de dragul fericirii se poate comite orice crima. Pentru unii aceasta nseamna crearea de bunuri pentru toti orapsitii. Pentru altii nseamna crearea de bunuri pentru un singur pOpOT.Deci constituie interesele unui singur grup de oameni care se pune mai presus de iubire, morala, viala altor oameni. Sunt ntrebat deseori de ce ntreaga lume este literalmente ticsitii de clanuri mafiote? De ce mafia nu poate fi strpitii? De ce ea a paralizat mai multe state printre care ~i Rusia? n Orient :,.~~~. 111

Pa~ti, imensa
,

zdruncinare

Urncul mod de a ie~i din criz" [ a a ost mtanrea pozitiilor '-' . . ' extenore. Inca putin ~i dolarul , -', carma am mcetat s-i mai ' ~" , acordam mcredere, trecnd la euro , P ut ea sa mceapa 0 cadere

. acest an punficarea a luat 0 asemenea am P1 oare.? l poteza este urmatoarea: acest lucru poate fi le g . . at d e raz bO'u1 dm Irak pe . care Amenca I-a '. mchetat victorioa" ', . sa. v 1ctona extenoar . Judecand dupa toate, s-a transfonnat ntr" ..' < o 'mangere mtenoa' . , -' ra. ln pnmul rand, ceea ce cer eu la toat e e xpunen . 1 este: nu . e condamnaI! SUA. Aceasta lara a Tacut cee . a ce tre bUla '" . tacut.
'

cand 0 sa se repete d' ? .. m nou. C on~tllnla continua . mecarnc sa enumere variantele p os,.b!le. e ce oare totu~i n D

S-a

opnt

d eodata.

110

se spune: "nu exista oameni, exista idei". Comportament Americii ne aminte~te puternic Uniunea Sovietica din ani. 1920. Schema este una ~i aceea~i: ideologia noastra este cea mai buna de pe planeta. Noi trebuie sa 0 raspndim n ntreaga" lume. Noi trebuie sa nabu~im ~i sa distrugem opozantii. Noi salvam lumea de rau. nainte un astfel de rau a l'ost Uniunea Sovietica. DupA. aceea lumea islamului. Sentimentul de superioritate a unei anumite idei sau a unui anumit popor asupra altora, mai devreme sau mai trziu duce la tragedie. Este lipsit de sens sA lupti cu legile dupa care este condus universu!. Legea supremil a dezvoltArii 0 constituie legea unitatii ~i a luptei contrariilor. Sa ncercam sa privim mai departe ca sa vedem ce sta la baza acestei legi. Noi provenim din iubire. Nazuim catre ea ~i ne ntoarcem la iubire. Legea dezvoltarii universului este acumularea Divinului n toate ~i ntoarcerea la Dumnezeu. Iubirea este acel program suprem pe baza caruia se dezvolt universu!. Din iubire se nasc dorintele. Ele se identifica ~i c~ncureaza cu iubirea. Dezvoltarea universului consta n faptul ca donntele, dezvoltndu-se, se umplu tot mai mult cu iubire a~emuindu-se cu aceasta, se contopesc cu ea ~i atunci timpul dlspare. Cauza ~i efectul devin identice. Cielul de dezvoltare al uni~ers~IUise desavr~e~te. Pentru ca dorinta sa nazuiasca spre lublre ~I sa mareasca dimensiunea sa, ea trebuie sAnceteze sa se dezvolte cielic ~i de aceea ea trebuie sa treaca periodic print~-o perioada de destabilizare, distrugere ~i njosire. Dorinta se d.struge, nazuie~te catre iubire, se autorestabile~te prin
112 ~ .~

iubire ntr-o dimensiune mai mare. Ciocnirea a douA dorinte nseamna lupta contrariilor. Existenta materiei, a timpului ~i a spatiului presupune ~i conflict. Dac eu am un corp, atunci dorintele legate de acesta niciodata nu coincid pe deplin cu dorintele ~i corpul altei persoane. Conflictul nseamna 0 lupta permanentA ~injosirea a doua dorinte contradictorii. La urma urmei, orice contlict trebuie sa creasca pna la cele douA jumatati ale universului care lupta una cu cealalta. n aceasta luptA nvinge iubirea, adica ntoarcerea la Dumnezeu. Dezvoltarea are loc prin amplificarea conflictelor. Dimensiunea dorintelor care concureaza este din ce n ce mai mare. Dezvoltarea impulsului iubirii este din ce n ce mai mare. Contradictia suprema a universului rezida n structura timpului. Dorintele care merg spre viitor concureaza cu dorintele care exista n prezent. Conflictul ntregului univers se poate vedea n relatiile dintre brbat ~i femeie. Principiul masculin ~i feminin sunt legate de structura timpului. Sentimentalismul feminin luptA cu rationamentul masculin, astfel atingnd Divinu!. Cnd una din contradictii 0 nvinge pe cealalt sau ncearc s-o distruga, sA frneaz sau se ncheie dezvoltarea. Toate civilizatiile care au existat pe Pamnt s-au dezvoltat ~i au pierit tar sa cunoasca legea principala a dezvoltarii. Energetica Pamntului este

J
!

mpartita n doi curenti ai timpului: oriental, principiul masculin, adresarea catre viitor ~i occidental, principiul feminin legat de prezent.

;..:~~.

113

Pentru a intra n contact cu alte civilizatii, omenirea trebuie sa devina un tot unitar, n caz contrar ea piere, Pentru a deveni un tot unitar populatia planetei trebuie Sa se mparta n doua lagare, adica n reprezentanti ai gndirii orientale ~i occidentale, Conllictele dintre state, mpletindu-se, trebuie sa se largeasca ~i sa cuprind ntreaga planet, ceea ce observm deja n momentul de fat. Dac nainte, la ntrebarea cum s ne raportm la cutare ~i cutare eveniment, eu am avut dou rspunsuri: - bine sau ru, acum ns, am 0 alt atitudine, Evenimentul are loc, eu i accept ~i ncerc s nteleg de ce a avut loc, Nu demult, pe planeta existau doua blocuri antagoniste: sistemul socialist, condus de Uniunea Sovietic ~i sistemul capitalist, condus de SUA. Socialismul S-a prabu~it. Pentru un anumit timp a aparut 0 energetic unipolar a Pmntului, Ce se ntmpl cu dorin(a daca aceasta nu se nfrneaz? Ea se dezvolt impetuos, orientndu-se din ce n ce mai putin spre iubire ~i dezvoltare. Cu ct este mai mare concentrarea asupra dorintei ~i a vietii, cu att mai repede apar frica ~i depresia. Pentru a egaliza aceasta stare, omul tinde spre conllict ~iatunci programul de autodistrugere cade, n Italia a fost arestat un jefuitor de bnci care avea la activ 28 de jafuri reu~ite, Cnd el a fost ntrebat de ce a jefuit tra oprire, ntruct avea bani destui, el a ridicat din umeri: "ntelegeti, aceasta este tratamentul meu. Cndva am avut 0 depresie putemica, Vroiam sa-mi pun capt zilelor prin sinucidere, dar am observat c atunci cnd apar neplcerile mi este mai U~or s triesc. Am hotrt s jefuiesc 0 banc,

. gan d lnd u- ma c 0 s stau n nchisoare. Depresia a disprut ca . luat cu mna, A trebUit sa con tinuu"
~

Att statul dit ~I mdlvldul se s up ~n uneia ~i aceleia~i legi a . . ... ' te universulUl,Amenca JefUle~ alte tri pentru a se IZb-aVI de

- 't depresle, C'an d socialismul s-a pra b U~!, r olul celui de-al doilea ' . pol I-a luat asupra sa islamul, unde este eVIdent prioritatea
princlplU1Ui mascuhn " " pentru
' asup,ra pnnclplUlUI femmm. Acesta un an~ml 't timp a egahzat energe l'Ica Pmntului,

,.

..

Conform IOglcII, dup victoria asupra lumii islamice, principiul

,

feml'nin american, pentru dezvoltarea sa pe ma! departe trebuie ' 1 sa ga seasc un nou oponent. D'n pcate , aproape ca nu a ramas . . pe Pmnt pnnclplUl mascu rm, Toate (iirile orientale, Chma, " " 'e au trecut 1 modelul a Indla ~I Japont~, p neobservate,

- -

occidental de gan d Ire cu Prioritatea principiului feminin, material. '" 0 cuno~tint rn-a Ulmlt cu 0 m trebare' ': ce principalele .. De .. ,... rezerve de petrolul ale lumii se alla m malnl e '''rilor musu 1 mane.?" Eu am ncercat s pun dlagnostlcu 1 ~i am dat , urmtorul raspuns. ,,Este 0 mare concentrare asupra , . ," spirituahttll, asupra de pendentei de pnnclplU 1 spm 't ual De . ' "f u aici brutalitatea Izbucntrn un damenta lIsmu 1 l' , Pentru a nivela 1 " Acum ata~amentul de spiritualitate se dau bunun" mate:::n;rea s Ipoteza sa. schimbat ntructva. Pentru ca . -' supravJetulasca, - trebule sa eXiste mode lul de gndire blpolara. ' ' . de filozofie, s se Pentru ca omul s poat medlta, sa se ocupe , , , ,. -1" con centreze asupra spmtua l Ita,lI, el are ne voie de stabilltate ~i
"
" ' '

'

ndestulare. 114
.:,.:\,:

, De aceea, Dumn ezeu i ajut pe cel care acum se

115

pot afJa n opozi(ie n America, pe cei al caror principiu spirituai este mai important dect cel material. Cnd n Rusia a nceput ceea ce noi n mod naiv consideram a fi democralie, adica prioritatea deplina a banilor, nu ntmplator s-a nascut probJema Ceceniei, care a opus unitatea, principiile ~i reJigia sa. Destinul Rusiei este curios prin faptul ca aici, n compara(ie cu America, se formeaza modelul bipolar de gndire. Principiul masculin traie~te n buna n(eJegere cu cel feminin. Rusia nu poote supravie(ui tara idei care sa-i uneasca pe tO(i. lar n acela~i timp, - tara 0 economie dezvoltata ~i principii economice. Destramarea Uniunii Sovietice a absolvit Rusia de responsabilitatea pentru opozi(ia fa(a de America. n Rusia a nceput sa se formeze 0 gndire bipolara tara de care nu poate sa supravie(uiasca nu numai ea, ci ~i ntreaga omenire. Cele doua contradic(ii care ar fi putut sa distruga civilizalia n Rusia, ntr-o perioada apropiata trebuie sa se uneasca ntr-o noua calitate. Dar pna atunci lumea trebuie sa se convinga de faptul ca un mode! curat occidentaJ nseamna sinucidere. America, n momentul de fa(ii a ramas rara oponen(i. Lumea islamica tace. Europa a urmat America ascuJtator. Tarile orientale mparta~esc modelul de gndire occidental. n sfr~it, America a nvins ntreaga lume. Pentru a exista n mod normal, orice (ara trebuie sa se asemuiasca ei ~i sa nu intre n confJict cu ea. Dar, deseori, tocmai momentele de nal(are ~i sentimentul victoriei, adica unipolaritatea, poarta n sine smburele nfrngerii.

A nvins principiul ferninin. n plan subtil are loc explozia concentrarii asupra vielii ~i dorin(elor. Peste un timp trebuie sa 81b a loc izbucnirea programului de autodistrugere ~i amploarea . acestuia este mult mai mare dect nainte de cutremurul dm Armenia. Eu nu ~tiu cum va reacliona Pamntulla un asemenea program de autodistrugere. Se va aru~ca. n aer sau va ncerca sa scape de infec(ia care I distruge? lnamte, eu vedeam ntregul Pamnt n plan subtil: s-a luminat clar una din zone~e
'

de nenorocire, adica acele (iiri unde traie~te popula(la musulmana. Eu mi-am explicat acest lucru n felul urmator: n cadrul islamului exista prioritatea imensa a principiului masculin. Exista un program de njosire a femeii. Pamntul are a energetica feminina. Energetica islamului este agresiva fa(ii de Pamnt. lata de ce, n aceasta zona pot sa apara probleme. Dupa razboiul din Irak situa(ia s-a schimbat. lmensele deforma(ii au parasit teritoriile (iirilor islamice. Totul s-a concentrat nsa ntr-o varianta mult mai rea pe teritoriul SUA. Acum America, pentru a echilibra situa(ia, trebuie sa devina bipolara. Haideti sa examinam cum s-a petree ut acest lucru m Uniunea Sovietica. La nceput a ac(ionat prioritatea principiului feminin, Poporului i s-a promis pamnt, bunastare materialli, ntaptuirea tuturor dorin(elor. Nu a ie~it nirnic. Apoi a ven~~ perioada comunismului militar. lara~i n-a ie~it nimic. Oame~n mureau cu milioanele. ldeea a nceput sa omoare oamenn. Dm nou un zigzag spre stnga, ncepe noua politica econornica. 0 nfJorire impetuoasa a materialului ~i 0 nu mai pu(in
~-,~~~. 117

116

impetuoasa degradare a spiritualului. Principiul masculin trece pe primul plan. El este din ce 11 mai agresiv ~i din nou, ca 11 ce perioada comunismului militar, ncepe distrugerea unui gigantic numar de oameni. Dupa moartea lui Stalin, iese din nou n fala principiul feminin, ncep reformele. Se dezvolta impetuos economia ~i cultura. Aceasta perioada este unica n sensul ca s-a pastrat ideologia ~i n acela~i timp a avut loc liberalizarea economiei. Echilibrul principiilor feminin ~i masculin a dat un avnt iubirii. Ceva asemanator putea fi observat la nceputul anilor 1920. Att atunci, ct ~i la nceputul anilor 1960, acest lucru s-a realizat printr-un avnt putemic al ~tiinlei ~i culturii. Apoi, principiul feminin pragmatic a nceput ascensiunea. Hru~ciov a pierdut func(ia, reforma se ncheie ~i ncepe stagnarea brejneviana. Principiul masculin ia vnt ~i atinge culmea pana la perioada apariliei lui Andropov. Ideea iar este gata sa nabu~e corpuI. Oamenii sunt prin~i n cinematografe pentru a explica de ce nu se afia la munca n timpul orelor de lucru. Andropov nu moare ntmplator. Prioritatea absoluta a principiului masculin devine periculoasa pentru ntreaga planeta. Pemeia este ata~ata de dorin\ii, de via\ii, ea trebuie sa supravieluiasca ~i sa adc pe lume copii. De aceea, principiul masculin tnje~te dupa democralie. Biirbatul, pentru a percepe spiritualitatea, trebuie sa-~i ia ramas bun de la via\ii ~i de la dorinle. Daca femeia nu trebuie sa ri~te, pentru barbat riscul ~i situalia mortala sunt necesare pentru dezvoltare. Mai departe are loc activarea legica ~i prioritara a principiului feminin. Vine

la putere Gorbaciov. ncep reformele ~i posibilitatea de supravieluire economica a tarii. Sub presiunea perestroiciii ncepe sa se distrug ideologia, morala ~i cultura. Are loc un recullegic spre dreapta - puciul din 1991. Daca puci~tii ar fi propus cumva 0 oarecare idee noua, daca ar fi venit cu reforme ale concepliei socialiste, Rusia s-ar fi ndreptat spre dreapta. Dar spiritul a degenerat. Ideologia socialista s-a epuizat, idei noi nu au mai existaI. A avut loc un total ~i legic recul spre stnga. Pentru ca democralia sa existe este insuficienta numai prioritatea principiului feminin. Trebuie sa existe un nivel cultural aproximativ egal al populaliei macar ~i pentru faptul ca sa nu fie n~elali de delinatorii puterii. Democralia presupune egalitatea tuturor n fata legii, un acces larg la informatiile cu privire la ceea ce se ntmpla n aparatul functionaresc, 0 opozitie fata de functionarul public ~i posibilitatea schimbarii acestuia daca el nceteaza sa slujeasca poporul ~i ncepe ca 0 celui a canceroasa sa lucreze numai pentru sine etc. Ceea ce cu totii au considerat a fi democratie sa dovedit a fi doar distrugerea structurilor de represiune ~i economice ale statului. Cu atat mai mult, schimbarea orientarii politice spre modul de gndire occidental ~i imitarea statelor occidentale au contribuit n permanenta la formarea unei structuri similare. Orict de ciudat ar parea, a fost necesara 0 perioada de haos n Rusia, ntrucat principiul de gndire masculin oriental a devenit inimaginabil de periculos. Acum Rusia se ndreaptii ncet spre dreapta ncercand sa formeze 0 oarecare ideologie, care i va putea uni pe toti n baza
,:;:'~ 119

118

moralitlii. Oamenii s-au saturat de lipsa de principii, de minciuna i hOlie. Din ce n ce mai mult se aud voci care spun ca este imposibila nfiiptuirea democraliei n Rusia. Nu demult, n Duma de stat a fost trecuta pe est 0 lege care interzice nalionalizarea petrolului, a gazelor adica a tuturor bogaliiJor . naturale din toate tiirile unde acestea aparlin poporului i statului. 15% din populalia Rusiei dispune de 90% din toate bogaliile. Un grup mic de oameni, n mod intensiv jefuiete lara. Aceasta informalie nu trebuie ascunsa. n tara, n fiecare zi crete ura falii de bogali i falii de nazuinla spre mna forte. Pe aceasta und ies la suprafalii liderii de orientare fascistii, care conving c democralia este duntoare i periculoas. Se cupleaz aceeai schema: trebuie unili tOli n jurul unei idei, dei simple ~i primitive. Trebuie nbuit principiuJ feminin i suslinut cel masculin. Cu att mai mult cu ct Rusia, pan n secolul al XX-Jea, s-a nclinat ntotdeauna spre modelul masculin, oriental. Nu ntmpJtor au fost omorli tarii reformatori, care au ncercat Sa introduca modelul occidental de gndire. A supravie(uit numai primul deschiztor de drumuri, Petru J, care a pus bazele nceputuriJor existentei modelului de gndire bipolara. Nu ntmpltor, dup Petru n Rusia au dominat femeile. Un timp destul de ndelungat, Rusia s-a cufundat n modelul feminin de gndire. De aceea s-a frnat aa de dur activitatea reformatorilor care au urmat Acum Rusia a ajuns n mod clar la situalia care a existat n ~nii 1920 precum i la nceputul anilor 1960 ai secolului trecut Inseamn c se poate atepta un nou impuls al nazuintei caire
120

iubire ~i 0 nflorire puternic a culturii ~i tiinlei. Experienta de trei secole anterioare a condus Rusia la ntelegerea subcontienta a adevarului simplu: 0 gndire curat occidentala este 0 sinucidere pentru Rusia la fel ca i 0 gndire curat orientala. Aniversarea a trei sute de ani de la crearea Sankt Peterburgului a devenit 0 data care simbolizeaza mpacarea celor doua principii - masculin i feminin care n mod armonios s-au unit in persoana marelui reformator. Deocamdata acest model este neconturat Dar n anii urmtori, el trebuie Sa devina contient Fara aceasta Rusia pur ~i simplu nu va supravielui. Gndirea bipolara duce la 0 dezvoltare impetuoas ~i Rusia, n ctiva ani, va parc urge calea pe cale tarile europene au parcurs-o n sute de ani. America se afla deocamdata n stare unipolara. Daca nu vor apare oponenti din interior, trebuie sa se activeze tot mai puternic principiul masculin. Situatia din America, n anii imediat urmatori, va semana din ce n ce mai mult cu perioada comunismului militar sau cu anul 1937 din Uniunea Sovietica. Triumful ideii se ntare~te prin lupta cu cei care gndesc altfel. Deci, aceasta autounificare a Americii nu se poate opri printr-o gndire sanatoasa. Este imposibil sa te IUPli cu legile naturii, iar deocamdata se accentueaz programul de autodistrugere. Eu am scris ca fiecare eveniment care pornete din viitor, la nceput are loc de nenumarate ori n plan subtil i se manifesta prin detalii neesenliale. Acum ctiva ani, preedintele Americii, la micul dejun a nfulecat cips-uri i aproape ca s-a sufocat Ciiznd jos, s-a lovit de ceva la tmpla. Aceasta energetic este
~

'.~:'~

121

legata de energetica (rii. Mncarea ~i sexul sunt simbolurile dorin(elor. Pre~edintele anterior a avut probleme cu sexul: Pre~edintele actual - cu mncarea. Concentrarea asupra dorin(elor conduce la programul de autodistrugere. La fel ca ~i pre~edintele Americii, dupa 0 perioada oarecare America poate cadea ~i se poate lovi la tmpla. Plutesc gndurile despre criza civiliza(iei. Ea traie~te ~i se dezvolta dupa principiul masculin. Se na~te Mrbatul, se dezvolta; apoi, treptat, 0 ia n sus principiul feminin ~i el moare. Femeia, pna la menopauza, se dezvolta n direc(ie opusa. Dupa anii 40-50 la ea are loc 0 perioada scurta de principii amestecate. Apoi, 0 perioada destul de ndelungata, are loc prioritatea principiului masculin. ~i totu~i, CUm moare civiliza(ia? Pna n prezent, noi nu avem un mecanism de n(elegere a cauzei din care au pierit civiJiza(iiie. Nu demult, n fa(a ochilor no~tri a pierit 0 ntreaga civiIiza(ie - socialismul, care s-a nascut din principiul masculin. Anii de stagnare au constituit 0 perioada amestecata, apoi a urmat perestroica ~i principiul feminin nvingator care a nsemnat pieirea civilizaliei. Acum socialismul nu mai exista. Rusia este n stare amorra. Trebuie sa se nasca principiul masculin ~i sa se egalizeze cu cel feminin. Principiul masculin este principiul de organizare; informa(ia, conducerea, voin(a ~i ordinea. Fara acestea nu este posibila dezvoltarea societalii. Principiul feminin nseamna haos. Haosul este manifestarea superioara a ordinii. Toate civiJiza(iile anterioare s-au nascut din haos ~i 0 perioada de timp au existat n ordine iar apoi s-au scufundat din nou n haos ~i au disparut. n acest sens, ca ~i 122

.' wblrea. att ordinea ct ~i haosul .sunt pur ~i simplu identic~. ., . tru ca civihzatta sa supravle (Utasca ~i sa existe, ea trebme p~n arte n sine ~rdinea ~i haosul n acela~i timp.. De ace~a: sa.~~ pli p iul esential al statului nu trebuie sa fie ordmea, adlc~ .

modelul mascu rm de gndire oriental ~i nici haosul, adlca . .. modelul femmm de gndire occidental. Scopu 1 .filozofiei . "fie tot ceea ce permite eXlsten(a m or icrui stat tre b me sa . .. acela~1 I1mp a hl' aosu m ~i a ordinii prin trecerea reclproca a . - c el ala lt , dezvoltarea ~i realizarea a ceea ce noi numim unuta 10
"

iubire ~i atingerea Divinului.

.::::~.

123

CONSULTATIE

considera c el a di,tigat, n realitate a pierdut. Numai ca el nu vede acest lucru. Chiar daca a nimicit adversarul, el va pieri apoi singur. Astfel, pentru a nvinge adversarul, el trebuie iubit. Ce nseamna victoria? Aceasta nseamna realizarea propriilor dorinte. Daca exista mai multa iubire dect cea necesara pentru viclDrie,atunci adversarii n\eleg ca dorin\a lor este opusa numai la exterior pe 0 zona minuscula; la nivelul amplu ~i mai profund, dorin\ele ~i scopurile acestora sunt identice. Dorina de a-l distruge pe adversar se schimbii, se dorqte dominarea lui, impunerea vointei ~i convingerilor proprii. Tendinta de a-I nvinge se transforma n tendinta de

leri

am incheiat

capitolul

. modelez sche ma Cnt~adlctIlIOr. Interacliunea ~i trecerea uneia " n alta are 1 pe d oua plan' oc un. P'nmul plan - suprasubtil unde ele nu se deose be sc una de cealalta d aceea trecerea reciproca are loc tara conflict. AI d01 ea p an '~m zone de grani" A 'J l ,... ceSIa este planul exterior A'lCl cl.ocmrea poate duce la pieirea uneia '. . din zonele de ro g am . mrea a doua z '. P u one contradlctoni este posibila Prin expl oZla Imensa a e '. '. . ~erglel. A mteraqiona cu . du~manul ~i a nu mod e 1 starea lUI mseam - d' , , a Pentru mode lare trebuie sa lucrezi att pentr:atin~:;;frangere.

. "Cugetare" . M'al tre b UIe Sa

colaborare. ntelep\ii, atingnd bazele existen\ei, au vazut cum mpiedica dezvoltarea ura ~i supararea ~i au comunicat acest lucru tuturor. Acum a sosit acea perioada cnd trebuie eliminat tot ceea ce mpiedica sentimentul iubirii. Avern prea pu\ina energie pentru unire, iar acest lucru se vede n situatia actuala. Orientul a fost ntoldeauna orientat spre viitor, iar Occidentul spre prezent. n orice punct al Pamntului, aceste doua contradictii se mpletesc crend cultura. Cu ct a fost mai amplu principiul masculin, cu ct au fost mai profunde nvataturile religioase, cu att mai mult a existat civilizatia. Aproximativ cu 12.000 de ani n urma, n plan subtil s-a format principiul masculin cu un anumit bagaj pentru viitor. Principiul masculin l-a nascut pe cel feminin. Informatia din India s-a transformat ~i a trecut spre Marea Mediterana. Principiul feminin a nceput sa se dezvolte vertiginos, interactiunea principiilor masculin ~i feminin a accelerat de 0
:.;'~ 125

obliga la ridicarea nivelului ener g et ,c . D ar 0 mare cantitat d . e e energle nu . se poate ob line ,.ra- atrag a erea lUbl n" J. D aca eXIsta ura t - . "" a a de ad versar atunci este imp . osibi l de 'mvms Pent ru a ,. mvmge " . adversarul trebuie sa-I iube ti 0 ~. mul care mvmge prin ura ~i
' '

el. Lupta permanenta a doua mlcrocontradictii - .

~, pentru

124

rr"Iie de ori dezvoltarea omenirii. Principiul feminin s-a dezvoltat impetuos formnd Europa ~i America. Zona de granita a constituit-o Orientul apropiat, teritoriul actualului Israel. n acest raion a avut loc na~terea gndirii noi care a unit pcincipiile masculin ~i feminin, viitorul ~i prezentuJ, adica iudaismul. Astazi, cele mai acute conflicte au loc n juruI acestei zone. Cele ntmplate vorbesc deocamdata despre un sir1gur lucru: noi am nvatat sa iubim dar nu am nvatat sa retolvam conflictele! Dorinta de a sugruma sau omor pe celalalt deocamdata triumf. Fiecare parte aflata n conflict ~i puo ntrebarea: cine este de vina ~i cum sa-I nvingem? Pentru supravietuire ~i dezvoltare trebuie pusa 0 alta ntrebare: cum sa m/atam sa iubim ~i sa-I ntelegem pe celalalt? Ce ne mpiedica sa iubim? Noi repetam de multi ani proverbiala fraza ajunsa la noi dintr-un film: ,,Fericirea exista atunci cnd e~ti nteles!" ntelegerea este unire. Unirea este iubire. 1ntr-o zi conduceam pe 0 ~osea aglomerata ~i ma gandeam la faptul cum unii oameni se urasc ntre ei, nentelegnd ca ei rept'Czinta un tot unitar. Ura fata de 0 aJta persoana nseamna ntotde~una sinucidere, deoarece noi suntem unici n plan subtil. ln prezent, Orientul ~i Occidentul se pregatesc sa se une,sca. Cei care au trait n Orient ntr-o viata anterioara acum traiesc n Occident ~i invers. n plan subtil, un asemenea schimb a avut loc mereu, iar la suprafata aceasta trecere s-a nfaptuit pe calea conflictului ~i a fost nsotita de drama. Se pare Ca totul este simplu, dar cunoa~terea sa desfa~oara foarte

lent ntruct ntotdeauna ierta.

avem tendinta

de a lovi decat de a

Ma apropii de marele magazin universal ~i parchez ma~ina. Zmbesc, aducndu-mi nainte, cand admiram obi~nuit, incepeau magazinele aminte de problemele mele din trecut. natura, putin mai mult dect n mod Cand am intrat n

sa ma doara rinichii.

bogate ~i frumoase, dupa douazeci de minute, au

inceput din nou sa ma doara rinichii. Deja ~tiam: dupa douzeci de minute trebuie sa plec repede. Admiratia fata de frumusete, abundenta ~i bogatie ma presau la pamant ~i mi distrugeau sanatatea. nainte, n asemenea magazine, a~ fi dorit sa cumpar ~i sa mananc tot ce era acolo. Educat de puterea sovietica, eu alergam dupa marfuri care lipseau ~i mi curgea saliva dupa 0 bucatica gustoasa. Apoi am nvatat sa ma uit deta~at la rafturile ticsite cu mancare. ~i acum nu mai am asemenea dureri. Cumpar tot ce am ne voie ~i ies din magazinul universal. La iqire se apropie de mine 0 femeie cu fata trasa ~i cu 0 vnataie sub ochi. "Nu aveti nevoie sa va duc caruciorul?" - ma ntreaba ea politicos. Eu dau din cap: "Bine". Pana la ma~ina sunt doi pa~i. Eu descarc ~i a~ez n portbagaj pachetele, scot din buzunar marunti~ul ~i l pun n palma ei ntinsa. n mana mea a

ramas 0 moneda mai mare. ,,0 sa fie cam multi~or",- ma gandii eu ~i pun moneda napoi n buzunar. Femeia, dezamagita, se uita la cele cteva monede mici ~i ma ntreaba mirata: "A~a de putin?" ~i tot dezamagita pleaca. n acel moment 0 pala de vnt, mi smulge ~apca din cap ~i 0 rostogole~te pe asfalt. De obicei, n asemenea momente

126

.:..\::1:

127

reu~sc

sa prind ~apca n aer. Cu 0 privire bleaga privesc ~apca ca mndria a inferioara a

~,

- El a spus ca de sus i se va interzice sa mai trateze

oamenll. Curios. ceva asemanatoram auzit cam cu zece ani n urma. Cineva dintre ntelepli spunea ca vindecatorii, dupa 2004 vor fi distru~i de sus. Februarie 2003, eu stau n cabinet ~i dictez textul pentru a opta carte. ~i deodata ma opresc. "Nu reu~esc sa termin dintrodata, - spun eu necajit. - Trebuie sa fac 0 pauza". Colaboratoarea da din umeri: "Dumneavoastra ~i atunci cnd am scris a ~aptea carte ali fi dorit sa terminali dintr-odata, iar apoi a trebuit sa facem 0 pauza". Eu ma ncrunt: de ce oare am ntrerupt munca atunci? "Da, dumneavoastra aproape ca era sa intrali n camion 1" Bine, facem pauza. Trebuie sa plec undeva, cnd ma ntorc, voi continua. Eu am zburat spre sud. Se pare ca trebuie sa caut forme noi de activitate, evident ca munca s-a realizat, crtile sunt scrise. Daca 0 lege este descoperita, nu are importanla daca autorul legii se ndoie~te sau crede. mi aduc aminte de 0 situatie complicata. Cli ani au trecut de atunci? Aproape paisprezece ani. n acea perioada am observat ca eu iau energie de la pacienti ~i mi-am spus ca trebuie sa termin cu tratamentele. Am lasat balta totul ~i am plecat la odihna n comuna Voznesenie. M-am gndit ca daca nu va fi un semn de sus, eu trebuie sa termin cu vindecarile. ~i am primit un semn! Ce curcubeu minunat am viizutl Am abandonat frica ~i ndoiala ~i am mcut nca 0 ncercare de a trata, dar ncetnd deja sa pompez energia cu mna. Dupa un timp, am viizut structura karmica a
, ,~. .* 129

din noroi. ,,0 data ce a ciizut ~apca, nseamna ncet. ncepe sa ma doara inima ~i partea

crescut" - ma fulgera 0 idee clara. Ma urc n ma~ina ~i pornesc

stomacului. "Probabil ca ea ma ura~te", - am gndit imediat. Am examinat cum arata tabloul n plan subtil. Se pare ca ea nu este deloc suparata pe mine. n schimb la mine dispare tendinta de a dori moartea oamenilor din cauza destinului favorabil. "Mi-a parut rau de ban ut, - am gndit eu, - iata cum oamenii ~i destrama singuri propriul destin". Cu ct relii banii cu mai mare zgrcenie, cu att mai puline ~anse sunt de a-i pastra. Durerea continua. Merg cu ma~ina ~i ncerc sa ma rog, dar nu ajuta cu nimic. Deschid geamul din mers, scot din buzunar banul ~iil arunc pe fereastra. Durerea trece imediat. Uneori 0 fapta corecta nseamna mult mai mult dect numeroase tehnici de dezvoltare. Continuu sa conduc ma~ina, ncercnd sa nu-mi las atentia sustrasa. Deocamdata ambitia, supararea ~i frica n situatii nea~teptate se manifesta totu~i. Cum pot trata oamenii avnd asemenea emotii ~i suparari? Este timpul sa schimb ceva n mod real. n februarie, de fapt, rn-am gndit ca trebuie Sa termin cu consultatiile. Ceva eu nu pot ntelege ~i nu pot rezolva. Mi-am adus aminte de discutia din Israel purtata cu ctiva ani n urma. - Aici, la noi, locuie~te unul dintre cei mai buni vindecatori, - a povestit 0 femeie. - Iata ca el a spus ca va mai lecui pna n 2004 ~i apoi va termina cu aceasta pentru totdeauna. - De ce? - rn-am interesat cu curiozitate eu. 128

Il 1

pacien(ilor. Eu am renun(at sa mai tratez cu mana. Am nceput sa lecuiesc cu n(elegerea, dar probabil ~i aici am atins limita. :,ad ca astfel nu se mai poate trata. Ce avem pentru azi? lnrauta(irea sanata(ii la sfr~itul consulta(iei ~i sentimentul de alunecare n cercetari. A mai existat 0 situa(ie: suna telefonu!. "Va la con'sultatie? de pacienta care venea deseori la dumneavoastra aduceti aminte La ea a nceput sa se astupe artera de langa inima, se nvi~e(e~te ~i i amor(e~te mana dreapta. Medicii sunt neputincio~i. Ea se pregate~te Sa moara". ncerc sa nIeleg ce s-a ntamplat ntrucat ea a avut un camp bun. Probleme mai miei cu urma~ii. La consultalie i-am spus ca totul este bine, iar arterele ei sunt ndesate cu saruri, iar n plan subtil ea era pe moarte. Ce nseamna atunci ntreaga mea diagnosticare ~i ocupa(ia de vindecare? Eu ncerc sa diagnostichez acea femeie nca 0 data: situa(ia neprielnica a urma~ilor s-a marit n mod evident. Cauza este frica de viitor, depresia, nencrederea n sine. Tot ceea ce pot sa fac acum este sa-i transmit informa(ia. "Comunicati-mi numarul ei de mobil, ncerc sa intru n legatura cu ea", - ~pun eu. Cat de bine au nceput lucrurile atunci cnd am scris prima carte. Am avut sentimentul Ca pot rastuma muntii. mi aduc aminte cnd a venit la mine redactorul: "Cartea dumneavoastra probabil Ca nu va apare. Pe Copertii, culorile fac bule de aer. Tipografia refuza sa lucreze la carte. n cele din urma trebuie cumparata 0 alta hrtie pentru coperta, iar banii pe care i-am avut s-au terminal. Exista numai 0 singura ~ansa: trebuie sa

faceli n a~a fel, nct sa se termine cu acest misticism". carte, informalia este destul de importanta,

"n

- am

raspuns eu.
nca nenas-

Orict de ciudat ar parea, eu vad reaciile n alte lumi. Poate ca acolo exista sufletele celor morti ~i a oamenilor cuti?! La ei are loc ata~amentul fata de aceasta informa!ie. Eu

a~ sa ncerc sa ma rog pentru a armoniza celelalte lumi cu cartea". Ascultnd dintr-o parte ai spune ca este delirul evident al unui nebun. Cartea a mers. S-a tiparit cu aceea~i ma~ina, cu aceea~i culoare, pe aceea~i hrtie a ie~it 0 suprafa!a curata ~i Ileteda. lar pna atunci avusesera loc aproape treizeci de ncercri ~i nici una reu~ita. De diminea(a, aproape 0 ora ntreag a trebuit sa nduplec muncitorii ca sa porneasca ma~tna. Da, la nceputul cercetarilor, deseori s-au ntmplat minuni, iar acum viala ofer alte surprize. Eu Il(eleg ca se npuste~te asupra mea depresia, ma acopera precum un pIed, paralizndumi toate ac(iullile. Depresia nseamna dependen(a de viitor. Ceva nu e clar la noi n viitor. La orice zdruncinatur a viitorului eu ma a~ez n genullchi ~i apoi cad pe spate. Aceasta tema a devenit mai complicata dect mi-am nchipuit ~i totu~i ce s-a ntamplat cu pacientul? Cum a putut sa-mi scape aceasta problema? E timpul sa ma odihnesc ~i sa fac 0 baie. A~a cum este scris ntr-un best seller cunoscut: "Nu m voi gandi la aceasta azi, m voi gandi maine'" $i a~a cum s-a spus n timpuri stravechi: "Nu te frmanta lvanu~ka, nu te gandi la asta, culca-te. Diminea(a este mai n(eleapt decat seara".
.::;:~'",:i:

130

131

La probleme este mai bine sa te gande$ti dimineala, cand te afli n stare de delimitare de uman, iar Jn suflet exista multa iubire $i energie. mi aduc aminte de ziua plecrii. La ora noua dim~neata, $alupa ne duce pana la aeroport. Eu ies la $apte d,mmeata pe malul oceanului azuriu. Ma cufund Jn apa $i Jnot 0 jumatate de ora de-a lungul recifului de corali. Rasare soarele $i n aCela$i timp ncepe sa cada 0 ploaie marunta. Eu not ncet, rennodand mersul obi$nuit al gandurilor. "Poate e accidentul cu ocazia tiparirii car(ii a fost un semn? Poate caca timpul sa declar 0 oarecare incompetent a mea? mi aduc aminte de Voznesenie, $i atunci am avut probleme. Dar atunci puteam sa trec de la tratamentul cu mana la viziune $i n(elegere. Atunci eu calatoream pentru a gasi macar 0 mica sperant $i am gasit-o. Unde sa ma duc acum? Am venit aici nu ca sa primesc un semn. Pur $i simplu sunt foarte obasit. Probabil ca aceasta goana de J4 ani $i-a tacut efectul. La urma urmei, eu am nceput - $i se VOl' gasi al(ii care sa continue". Ma cufund adanc, alungand toate ndoielile. Este bine sa te gande$ti n apa, te gande$ti cu ntreaga fiin(a, cu ntregul subcon$tient. Jntui(ia aclioneaza de zece ori mai putemic. Fricile $i frmantarile se duc undeva. Eu continuu sa not mai departe dar e timpul sa ma ntorc. Ma ntorc spre ocean $i arunc a .privire de adio, vad un imens curcubeu ntins pe ntregul oTlzont, un curcubeu plin, clar, de la un capat la altul. Trec cateva minute, curcubeul nu se mpra$tie. Treptat, alaturi de acesta apare nca unul. El se extinde ncet, ocupand ntregul

orizont. mi pare rau ca nu am 0 videocamer. Pentru prima oara n via( vad contopirea a doua curcubee. 0 priveIi$te uluitoare: ele ies din ocean $i intra n ocean. Timp de aproximativ zece minute ele continua sa straluceasca, dupa aceea dispal'. Ma apropii notand de coasta pustie. E lini$te. Toata lumea doarme nca, pe plaja - nici un suflet. Aceasta imagine mi-a fast chipurile harazita numai mie. Peste cateva ore aud vuietul egal al turbinelor avionului. ~i oceanul tara margini care nca nu demult m-a primit n bra(ele sale, a disparut Jn trecut. Eu ma ntorc acasa ca sa termin cea de-a opta carte. A trecut timpul. Cartea a ie$it. A trecut prezentarea n Piter
$i Moscava. Dupa ce am sosit, mi s-a comunicat telefonul pacientei. lata ca eu vorbesc cu ea la telefan. Vi s-a camunicat ca s-a nte(it tema viitorului?

ntreb

eu. - Da-da, - raspunde ea. - Eu am ndepartat frica $i ndaiala, mi s-a facut mai bine. - Frica permanenta n fa(a viitorului poate sa cauzeze prableme cu inima, - spun eu. - La dumneavoastra nu demult s-a descoperit ngustarea artelor? - Da, nu a fast vorba de Jngustare acolo, nu vi s-a comunicat corect, nu a fast nici a depunere de saruri. Dupa ultima $edin(a eu rn-am simlit minunat, dar nainte de Anul Nou rn-am Jndragostit de un tanal'. El rn-a prevenit ca mai are pe cineva, dar eu ntr-un fel nu am acardat acestui lucru aten(ie.
133

132 .:;;'.;t:

Dupa Anul Nou, el a adus-o ~i pe ea ~i toate sperantele mele sau prabu~it deodata. Eu am ncercat sa accept totul, dar nu am putut, apoi a nceput sa ma doara inima, iar acum mi amoqe~te mana. - Am nteles, - spun eu. - Cnd dumneavoastra va ruga(i n permanenta, va puteti nsanato~i grabnic, dar daca nu va comportati corect, va puteti mbolnavi tot a~a de grabnic. Daca n sufletul dumneavoastra exista frica ~i depresie, mai bine va ocupati de antrenamentul autogen. Puteti sa va adresati lui Dumnezeu atunci cnd aveti n suflet iubire, iar pentru ac~asta trebuie sa va delimitati ~i sa eliminati totul. Daca noi nazuim catre Dumnezeu, atunci ne verifica puterea iubirii fata de toate celelalte. Daca noi trecem verificarea, atunci are loc 0 schimbare reala att n noi, ct ~i n destinul nostru. Concurentul esential al iubirii este viitorul. Radacinile dorintelor provin de acolo. Dumneavoastra ati avut posibilitatea sa pastrati iubirea atunci cnd viitorul s-a prabu~it mpreuna cu toate planurile, toate scopurile ~i toate nazuintele dumneavoastra dar nu ati reu~it sa 0 faceti. Nici 0 nenorocire. Principalul lucru este ca ati ncercat sa retineti iubirea. Capacitatea de a pastra iubirea nseamna deja salvarea ei. Victoria n plan subtil. a asemenea purificare vi s-a dat dintrun simplu motiv - copiii. Ei sunt deja n viitorul dumneavoastra. Copiii sanato~i se nase atunci cnd iubirea e mai importanta dect viitorul. Iubirea este ploaia de aur. Pentru ca sa poata sa apara pe lume copiii no~tri ~i sa primeasca iubire, noi trebuie sa simtim

superioritatea nll simtim.

iubirii asupra

a tot ceea ce vedem,

simtim,

intelegem ca ~i asupra a tot ceea ce nu vedem, nu ntelegem ~i

La sfr~itul lui aprilie am decis sa fac 0 noua consultatie. Poate, n decursul consultatiei, veste nu prea placuta. - 1 tineti minte pe pacientul dumneavoastra la consultatie? care trebuia sa vina la ajutnd pe altii, eu voi ntelege ceva. nca nainte de sosire rn-au sunat $ mi-au comunicat 0

Mi-au comunicat numele ~i prenumele lui. Sigur, tin minte, - raspund eu. - n principiu, situatia lui El a fost nvinuit de tentativa de omor, acum este nchis nu a fost rea.

~icercetal. - Sotia lui a citit caqile mele? - Da, desigur, ea s-a uitat ~i la videocasete. - Transmiteti sotiei ca tot ce s-a ntmplat este legat de starea ei spirituala. Tema dorintelor a depa~it la ea nivelul periculos. Nu ~tiu din ce motiv la ea nu au trecut pretentiile profunde fata de sot. Ea nu a putut sa depa~easca dependenta de dorin!e. Aceasta este legata de viitor, de idealuri, de sperante. a incapacitate totala de a suporta prabu~irea viitorului. Aceasta a nceput sa treaca la copii ceea ce i provoaca prabu~irea viitorului prin ntemni!area so!ului. Un proces curios are loc cu ocazia cufundarii n somn ~i trezire. Cnd sunt pe cale sa adorm, un timp oarecare, mi
135
.:<~~\'t:

134

urmiiresc gndurile. Tabloul lumii ncepe sii se diirme ncet. Dupii aceea se adevere~te cii el nu s-a diirmat, ci pur ~i simplu s-au schimbat legiiturile ntre evenimente ~i obiecte. Tabloul general lipsit de logicii, stupid, triiie~te. Principiul masculin trece n cel feminin. Con~tiin(a se dizolvii n haos. Dar, se constatii cii ea nu s-a diirmat, ci s-a schimbat. Pentru mentinerea funcliei con~tiintei este necesarii energia. n somn, raza cuprinderii evenimentelor se miire~te impetuos. Straturile exterioare ale con~tiintei se frneazii deodatii. 0 informatie de nenleles poate deveni periculoasii. Dar dacii ne gndim n permanentii la ceva, dacii impulsul se piistreazii prin destindere totalii, atunci el continuii sii existe ~i se realizeazii n somn. Con~tiinta este legatii de ncordarea mu~chilor. De fapt, noi gndim prin situalii. Priviti gndurile dumneavoastra din exterior. La baza oriciirei gndiri stii situatia-actiune. n mod corespunziitor are loc ncordarea mu~chilor. Dacii gndul ncepe sii lupte cu mersul actual al evenimentului n plan profund, atunci are loc 0 supranciircare a fizicului. 0 neacceptare interioarii totalii a situatiei nseamnii lupta cu universu!. Dupii aceea ncepe hemoragia cerebralii, infarctul, degradarea organelor ~i a muncii. De aceea, una din principalele reguli ale siiniitiitiieste perceperea vointei proprii, a dorintelor ~i gndurilor ca pe un sentiment secundar. Rugiiciunea "Tatiil Nostru" ncepe genia!. Acceptarea deplinii a vointei Divine ~i supunerea acesteia nsemnii eliminarea friimntiirilor referitoare la viitor. Eliminarea pretentiilor falii de trecut. n consecintii, se contureazii armonia sufJetului n relatiile falii de toate aspectele
136

. . . lui umpu. Astfe!.. gndul este situatta. M 1 se na~te 0 dorintii. . .' - se Incep sa ma gandesc eum sa 0 rea 1Jzez. 0 situatie nchlpUlta " , ~ . b- u cealalta- Un gan d -1 com pleteaza pe celalalt. 1
.

~~;:t: . :ea este un ~otentialntre cauza ~iefect. Dorint~ :s~:

de asemen, ea 0 S'lt uatie. Numeroasele gndun se unesc m l' . . situal,e, corespun zillor intentiilor mele. Pentru a atmge un '. oarecare scop, trebuie sii constrUlesc m ersul evenimentelor n 1" de evenimente univers. ntruct scopul final al mtregu. u~ ~~r acea ierarhie a din univers este ntoarcerea la cauza pnmara, . . ator . Daca scopulUl trebUle sa file formatii n mod corespunz . . . y ntr-o orientare < e toate scopunle ~I d Oft nte 1 noas tl'e se a eaza

. exteftoare oi pastriim unitatea interioarii cu mtregul umver~. ~ . NOl ne mscne m n le gea unitatii ~i luptei contrariilor ~I ne ,
~

finala spre unirea cu Dumnezeu,atuncl m c

.-

azul contradictiilor

- de - m dezvoltam - mod armonios. Ziua energia este consumata .. l' bila care intra n ctre con~tlln\a, 0 midi zona contro a
contradlc(le

. .

cu lumea nconjuratoare.

Pentru ca aceastii

contradic\ie sa nu fie fatalii, ~oaptea tre b' Ule - tindem spre . pind de unitate cu mtregu 1 umve rs . ln acest caz, m :~te de . . Emo \ iile lucrurile la care ne concentram - nte sa adormlm. maIl' ultimelor doua ore intrii n subcon~lent . Daca noi toata ziua
.

atrunde de p, suntem - - - ncordah atunci ntregul negatlv p . msa I e spre n asemenea - som... ConfJictul exterior care ne Impmg m iirrea e simplii: nainte de somn, dezvoltare d~v~:et~:::n;~~~:~a\i toate planurile ~i speran(ele, , debarasa(l-va . eliminati problemele, renun(a\1la pr' acen. Adica 0 destindere . a totalii a' mu~chilor ~i a gndirii. nti rugaclUnea, dupa acee
.:,;:;t 137

somnul. Cati ani din viala au trebuit sa treaca pentru ca noi sa n!elegem acest lucru! Mulfi ani eu am adormit gandindu-ma numai la cunoa~terea lumii. Ma trezeam finalizand 0 alta idee. n!elegerea am atins-o, dar se pare ca acum un sistem superior care exista chiar n somn nu-mi permite sa ma dizolv ntr-un nou ocean de informa!ii. Astazi am consulta!ii. Ma trezesc ncet. Fixez perfectarea unor idei pe care le-am gandit n somn. Este 0 hotarare interesanta ~i nea~teptata. Con~tiin!a se angajeaza ncet n rota!ii. mi adue aminte de ni~te ntrebari interesante care mi-au fost puse prin Internet ~i prin noti!e. Nu ~tiu de ce mi-am adus aminte de reformele patriarhului Nicon. $i deodata rn-am gandit de ce n timpul rugaciunii degetul mare, aratator ~i mijlociu se unesc ? Pe icoane nsa, Iisus line altfel degetele. Degetul mare este unit eu degetul inelar, iar degetul mijlociu ~i aratator sunt ndreptate n sus. De ce la catolici acest canon s-a pastrat, iar ortodoqii s-au ndepartat de el? La suprafa!a poate exista orice explica!ie, dar daca privim n plan subtil? De ce ortodoqii poarta inel de logodna pe degetul inelar de la mana dreapta, iar catolicii pe mana stanga? De ce totu~i Hristos line degetele tocmai a~a? n general, este asemanator cu unirea degetelor yoghinilor n timpul medita!iei. Numai degetul mic nu este strans, ci desfcut. Probabil ca totu~i exista ooarecare legatura ntre degete ~i starea interioara. Caci mainile sunt legate de gandire. Noi ac!ionam totdeauna eu mainile. Mi~carile lor activeaza

con~tiin!a. Eu am observat ca trebuie sa jumulesc ceva cu mana "tunci cand gandesc. Iata de ce calugarii numarau mataniile. Era mai u~or sa se c!lcentreze asupra nazuintelor interioare. Prin mana se sc urge cel mai mare flux de energie ntrucat toc mai mana participa n primul rand la procesul de crea!ie. Aceasta energie intra n interae!iune lnteresant, energetica se deosebqte cu lumea neonjuratoare. oare la fiecare deget?

ncepem cu degetul mie. Cel mai slab ~i cel mai mic deget. Ce a spus Lao Tze? - "Tot ce este siab ~i fra aparare nvinge pe cel tare ~i puternic". Noi ne na~tem slabi ~i fra aparare. Cel slab ~i cel fara aparare nving pentru ca de partea lor se afla viitorul. Iar cel putemic are pu!in viitor. Caracteristicile
A "

unei
?

rezerve mari de viitor sunt lipsa de aparare ~i elasticitatea. ntr-

adevar, de ce sa te aperi n prezent daca e~ti aparat m vlltar. Lipsirea de aparare n prezent obliga eonectarea ~i orientarea mai intensiva asupra viitorului. A eonduce prezentul prin viitor degetul mic este mai degraba legat de viitor. Oponentul acestuia este degetul mare, legat de trecut ~i de prezent. Ce exprima celelalte trei degete? Sa ncercam sa le modelam n eonformitate cu cercetarile mele. Cu cat mai amplu este contactul cu viitorul, cu atat mai mare este poten!ialul dorin!elor, cu atat mai multa energie se emana pentru realizarea lor. Astfe!, contactul cu viitorul na~te energia, n primul rand energia sexual ~i sentimentala. Pentru aceasta raspunde deja degetul inelar. Energia sexuala se transforma n toate genurile de dorinte care contribuie la adaptare. A sehimba !umea, a se apara et~. sunt func!iile degetului mijloeiu. Treptat dorin!a se
:,::;t: 139

138

transforma n con~tiin!a ~i de asta raspunde degelul aratator. Con~tiin!a se transforma n bunuri materiale legate de destin, de bunastare etc. 0 instabilitatea superioara 0 are degetul mic. Degetul mare este mai inert ~i mai stabil dect toate degetele. Rezulta ca n mana se reflecta de asemenea interac!iunea a doua curente de timp. De ce n Orient, n timpul medita(iei, se strang degetele inelar cu cel mare. Probabil ca pentru a se delimita de lumea materiala ~i sentimentala ~i a patrunde n planuri subtile. Are loc amplificarea contactului cu viitorul ~i activizarea con~tiin!ei. Aceasta da un impuls putemic pentru dezvoltarea spiritualita!ii. n cre~tinism, degetul mie este strans. nseamna ca n acel moment, probabiJ, contaclul nalt cu viitorul putea deja sa intre n contradictie cu iubirea. Tot ceea ce este necesar la nceputul dezvoltarii, nlr-o perioada oarecare, poate fi inutil iar apoi perieulos. La nceput, cre~tinismul a unit concep!iile religioase ~i ~tiin!ifice. Pe de 0 parte, Hristos a judecat ra!ional ~i ~tiinlific, posedand 0 larga cunoa~lere ~tiin!ifica ~i s-a autointitulat ,,Fiul Omului". Pe de alta parte, a perceput Divinul n propria persoana. A demonstrat acest lucru tuturor pastrand Divinul prin distrugerea consecventa a umanului. Orientul a trait spiritual iar Occidentul material. Hristos a rostit fraze ciudate la prima vedere. Pe de 0 parte, despre imposibilitatea bogatuJui de a sim!i Divinul, deta~area de bunurile materiale a permis perceperea fericirii. Dar n acela~i timp exista fraza: "ferici!i cei saraci cu duhul". De cand e lumea, Divinul s-a opus materialismului ~i s-a unit cu spiritualitatea. Pentru oamenii
140

acelor epoci a fost deosebit de greu sa perceapa opozi!ia Divinului ~i spiritualului. De asemenea, a fost deosebit de greu sa vada Divinul n uman. Dumnezeu a fost ntotdeauna dincolo de toale sau n ceruri sau a mbracat diferite chipuri. El a pedepsit, a rasplatit, a distrus, dar ntotdeauna a fost n afara omului, iar omul nchinndu-se Lui a dorit ~i a ncercat sa-i semene. Cre~tinismul a dat 0 noua n!elegere Divinului. Se pare ca Dumnezeu poate sa sala~luiasca n om ~i prin aceasta umanul poate sa traiasca ~i sa se dezvolte. Dumnezeu iube~te ~i ngrije~te. ~i prejudicierea corpului de dragul salvarii sufletului care ni s-a parut osanda ~i pedeapsa, a nceput sa arate ca 0 manifestare a grijii supreme. Pe de 0 parte, este cu totul uman ~i pe undeva un comportament ~ocant care contrazice principiile spirituale adica dezvoltarea ~i men!inerea spiritualita!ii, iar pe de alta parte 0 asemenea iluminare ~i un asemenea nivel de n!elegere la care nici n-au visat cei care ~i-au consacrat ntreaga lor viala dezvoltarii spiritualita!ii. Acestea au fost ni~te semin!e care acum doua mii de anii nu au putut rasari. Adica, mai corect spus, semin!ele au rasarit, iar roadele pot apare numai acum. ProbabiJ ca cea de-a doua apari!ie a lui Hristos va nsemna de fapt n!elegerea spuselor lui, a ceea ce sa ntmplat cu El ~i cu cei apropia!i Lui. Dar atunci, judecand dupa toate, n primele secole ale erei noastre a fost imposibil sa se men!ina n con~tiin!a doua metode opuse de gndire. Acestea au dus la 0 imensa cantitate de interpretari ~i au nceput sa distruga unitatea comunita(ilor. Probabil ca de aceea n Niceea n cadrul Primului sobor universal s-a hotart
;,:~;t.:

141

distrugerea ntregii literaturi, a tuturor izvoarelor care au vorbit despre natura umana a lui Hristos. ncercnd mentinerea n acela~i timp a logicii umane ~i Divine, omul a alunecat treptat spre uman. Divinul s-a degradat, iar umanul I-a umbrit n mod activ. Este posibil ca acest proces sa fi devenit destul de amplu. Pentru salvarea cre~tinismului de la degradare, au hotart mentinerea Divinului ~i nlaturarea umanului. ncercat nca un timp ndelungat sa urce. Logica umana a

ortodoxia este atrasa spre 0 spiritualitate mai mare, una din principalele probleme care pot apare este critica ~i condamnarea altor religii ~i, n mod corespunzator, mndria. Prin aceasta probabil ca se poate explica acea criza care a avut loc n Biserica pna la revolutii, dimpotriva, urmata de nenorocirea care s-a ntmplat apoi cu Biserica. Catolicismul, s-a cufundat n feminin, material ~i principiul occidental. Acest lucru a condus la nt10rirea gndirii logice, a dezvoltat cultura materiala, dar prin aceasta a accentuat tema dorintei sexuale, a geloziei ~i dependentei bani. nsa daca preotilor ortodoqi de Ii s-a permis sa aiM familie, Cnd credinciosul prin asupra ~i-L

Gndurile mele pentru 0 oarecare perioada se mpra~tie ~i eu a~tept sa vad cnd se vor aduna la un loc. ncerc sa ma ntorc la gndurile ntrerupte. Ah, da, mi-am adus aminte. De ce ortodoqii fac cruce cu degetul mare, aratator ~i mijlociu puse la un loc. Asta de fapt constituie nchiderea nu numai a aspectului material, dar nseamna ca n ortodoxie concentrarea asupra con~tiintei ~i spiritualitatii este crescuta. Este pe deplin logic. Atunci cnd cre~tinismul, dupa soborul din Niceea, a fost privat de dialectica, viitorul ~i trecutul unite n Divin ntr-un tot unitar au fost nevoite sa se ntoarca la starea anterioara ~i sa se desparta n doua curente. Primul orientat spre viitor, adica principiul spiritual, al doilea spre trecut, adica principiul material. Aripa orientala a cre~tinatatii pleaca la Constantinopol, iar cea occidentala ramne la Roma. Partea dreapta a corpului este legata de viitor, de aceea ortodoc~ii poarta verigheta pe mna dreapta, reprimnd dorintele sexuale n cadrul casatoriei. Partea stnga este legata de prezent ~i trecut, de aceea catolicii poarta verigheta pe mna stnga. ntruct

celor catolici le este interzis acest lucru, Conceptia religioasa pur ~i simplu nu ar fi supravietuit. nchipuie principiului sexualitatii pe Creator masculin, se nfrneaza concentrarea ca pe un parinte, intermediul

vietii, dorintelor,

la el. Aceasta duce la 0 nclinare n principiului cu ~i ntruct

directia spiritualitatii,

dupa care spiritul nazuie~te spre material. dezvoltarii materialului

Daca nsa Creatorul este perceput prin intermediul feminin, atunci are loc amplificarea distrugerea feminin. Cnd islamului, orientarea materiale, am examinat s-a format sa subcon~tienta n plan un tablou subtil curios. spiritualului, adica

nu va fi armonie

lipse~te interactiunea a doua principii primordiale

- masculin

perioada

aparitiei cu

Catolicismul,

asupra sentimentului

~i bunurilor ntregii

a nceput involuntar

sa darme energetica

Europe. Acesta a fost periculos pentru zonele de sud cu energie

142

.~;;t

143

nalta, cu sexualitate ~i dorinte. ~i atunci s-a nascut religia c are ca prioritate principiul masculin, adica islamu!. Islamul s... nascut cu 0 limitare accentuata a sexualitiitii,: sentimentalismului, ceea ce a permis n plan subtil restabilirea' armoniei, ntruct ortodoxia s-a dus n Orient iar interactiunea a doua contradictii s-a mic~orat. La catolici, sarbatoarea principala este Craciunu!. Are loc 0 mai mare concentrare asupra aspectului uman, asupra na~terii nsa~i. Aceasta mare~te concentrarea asupra bazelor vietii ~i a dorintelor. La ortodoqi principala sarbatoare este Pa~tele Domnului, nvierea lui Hristos, adica descoperirea Divinului n uman, prioritatea Divinului asupra umanului. Probabil ca de aceea pna n zilele noastre, n lerusalim, n timpul Pa~telui, n Biserica Motmntului Domnului, se produce pogorrea focului sacru ~i Binecuvntat. lar n cea catolica, n timpul Craciunului nu se petrec miracole deosebite. Judecnd mai departe, n catolicism ~i n ortodoxie trebuie sa se coaca 0 criza care sa le mpinga spre depa~irea principiilor material ~i spiritua!. Despre aceasta marturisesc n principiu scandalurile legate de preotipedofili ~i homosexuali n Biserica Catolica, ca ~i problemele din bisericile ortodoxe pe care aceasta ncearca sa le traca sub tacere. Aceasta criza trebuie sa mpinga conceptia cre~tinilor spre acele adevaruri pe care le-a prezentat Iisus Hristos, ~i spre acea ntelegere care va ajuta sa se uneasca toate ramurile cre~tinismului.

..Cit de interesant s-a cristalizat, - ma gandesc eu - asupra acestui model mai trebuie lucrat. El va permite sa se lege ~i sa se explice multe fapte". Gata, s-a terminat cu istovirea. Mi-am pus ordine n gnduri. E timpul sa merg la consultatie. Pentru a ncepe consultatia, trebuie sa te aduci ntr-o stare nnrmala. Starea mea nu prea este stralucita. Ceva ma preseaza chipurile spre pamant. Despre ce "zbor "sa mai vorbim! Examinez cmpul meu. Deformarea este de trei ori mai mare deciit cea mortala. Cauza este n mine dar vine din exterior. Un grup de oameni face din mine un ido!. Acest fenomen a existat nainte n Rusia. n ultimul timp s-a conectat ~i America. Apararea ei a fost strapunsa dupa Il septembrie 2001. n plan subtil a crescut brusc interesul fata de informatiile mele. Este curios, ca n ultimul timp, la New York, cartile mele n limba
1

1 1 1 Il 1:
, 1 1

Il

rusa s-au epuizat. Poporul nostru a nvatat primul sa reactioneze la perico!. Diagnosticarea continua. Asta 0 face nu Rusia, nu America, ci un grup de oameni din viitor. Acesta este viitorul omenirii. Merita sa aduni 0 informatie serioasa ca imediat sa se conecteze cele mai diferite grupuri din prezent ~i viitor care, interaclioneaza n mod activ cu aceasta informatie. Azi, dis de dimineata am simlit 0 apasare; cauza a fost n mine: frica n fata viitorului, nencredere n sine. ~i lnga mine un grup de oameni, pentru care aceasta emolie reprezinta un perico!. n plan subtil are loc conectarea la cmpul meu ~i are loc fie nfrnarea, fie distrugerea mea. Pe masura aprofundarii cercetarilor mele, eu ies n structuri mai subtile ~i mai ample. Nedesavr~irea mea devine din ce n ce mai periculoasa,
145 , 1 1

Il i! Il

144

~::~

atingand interesele unor fiin!e vii destul de ndeprtate. ~i mai penculoasa devine perfec!iunea atunci cand primesc 0 informaI,e pre!ioasa, iar grupul de oameni ncepe sa se conecteze n plan subtil. Atunci campul meu ncepe sa se destrame vazand cu ochii. Pentru binele Tacut noi platim cu urmari mult mai grave decat pentru un rau. mi aduc aminte din nou de mitul despre Prometeu. Binele pentru suflet este mult mai periculos decat raul. Nu demult am auzit urmatoarea fraza: cum ar trebui sa fie energetica Las Vegas-ului daca ea este a~a de teribila la New York - inima economica a Americii! De fapt, acolo energetica este minunata. Acolo este 0 atmosfera de sarbtoare, bucurie ~i vesehe lar n acela~i timp te dezbraca pana la ultima ati~oara. Totul este Tacutpentru ca omul sa se framante mai pu!in atunci cand ~i ia ramas bun de la bani. Minunata psihoterapie! ~i ce d~ca v-ati mbolnavit - zbura!i la Las Vegas. Va nsanato~i!i d:ntr-od,ata. Nu am pierdut nimic ntrucat nu rn-am pregatit sa ca~t'g. lm. aduc aminte de 0 discutie cu proprietarul unuia dintre cazinouri. "Cel mai periculos client pentru noi este un pensionar bog at - a '-rI" a~lt e 1. - El nici nu este ata~at de Impa
donn!a de a ca~tiga, nici nu se framanta cand a pierdut". Gandurile se ntorc iara~i la situa!ia actuala. A~adar, din nou despre societatea viitorului. Ce am facut din nou? ~i n!ele . Am gasit 0 idee reu~ita. De ce e~ti pedepsit a~a de crunt pent~ b~nel~.facut? Poate ca este bine sa abandonez aceste cercetri ~i sa tralesc 0 viala normala? mi opresc mersul gandirii. Sa facem 0 analiza. Ce reprezinta ultima idee? Frica fata de viitor,

depresie, nemultumire

de sine. Cauza este aceea~i - dependenta

de viitor. Nicidecum nu pot rezolva aceasta tema. Deci, de ce Dumnczeu te pedepse~te pentru binele facut oamenilor? Sa judecam logic. A saiva un muribund reprezinta un bine. A hrani un flamand este un bine. A saiva ~i a hrani un sanatos ~i un satul oare e tot bine? E putin probabil. Acele bunuri pe care omul nu le-a ca~tigat dar le-a primit, pot sa-I omoare. Mai pc scurt, dezvoltarea cu anticipatie este un pericol mai mare decat pierderile ~i problemele. n principiu, cine este necuratul? Este un nger care i-a depa~it pe toti n dezvoltare, n a~a fel ncat s-a ndepartat de ntreaga esen( a Divinului ~i a uitat de ca. Adica, 0 dezvoltare n grab este diavolismul, destramarea slructurilor subtile. Daca exista nsa iubire suficient, 0 asemenea dezvoltare nu ucide. Conc1uzia este simpla: dezvoltarea religioasa morala trebuie sa 0 depa~easca pe cea tehnica. n c1asele mici, copiilor trebuie sa Ii se educe n primul rand sufletul iar dupa aceea ncarcat creierul. Eu am vazut ~i am diagnosticat pericolul care-I pa~te pe un copi! cu dezvoltare mintala prematura. Din punct de vedere emolional el nu s-a maturizat ca om ~i deja I-au sugrumat cu obiceiuri tehnice ~i accelerarea dezvoltarii capacitalii. La mine probabil ca este aceea~i problema. n fiecare dimineala eu la nceput gandesc, diagnostichez, analizez, iar apoi ma rog. Asta nseamna ca n orice gandire a mea, chiar ~i cea mai corecta exista 0 orientare periculoasa. Conc1uzia e simpla: Dumnezeu nu pedepse~te pentru bine. Pur ~i simplu noi percepem totul superficial, consideram drept un bine ceea ce apoi poate ucide iubirea.
, ~. ,..~ 147

'

146

nseamna ca adevaratul

bine constituie

nu ceea ce lucreazl. . . . [ nu pleld u"" definitiv n Rusia. Este natural ca aceasta .. se ntampl'a la nivel de stat. Nazuinta neclara ~i 0b scura ca tre
Dumnezcu,
' naZlIIn t,a

pentru dezvoltarea ~i ntarirea vietii noastre, ci ceea ce lucreazi pentru deSCoperirea ~i ntarirea iubirii n suflet. Dezvoltarea constituie Unbine att timp ct urmeaza iubirii.

catre .

iubire

. . ~I umta te

existat

Notiunile de "con~tiinta" ~i "morala" au degenerat n prezent ~i lucreaza nu pentru iubire ca 0 norma superioara de unire ci pentru interesele unor grupuri. n socialism, moral a fost tot ceea ce a lucrat pentru sprijinirea acestui sistem. Morala s<xialista a actionat asupra distrugerii iubirii. n fascism, mOralitateaa actionat n interesul unui grup de oameni uniti dupa trasaturi nationale. 0 asemenea moralitate a permis distrugerea vietii, a iubirii n orice dimensiuni. n America zileJor noastre moralitatea actioneaza asupra statului ~i reprezinta ceva ntre morala socialista ~i fascista. Interesele de corporatie Care unifica pe principiul banilor ~i bunastarii elimina iubirea care ajuta la unirea ~i supravie(uirea tuturor. Probabil ca este timpul sa inlaturam sloganul: "Noi credem n Dumnezeu" de pe dolarul american. n Rusia contemporana, unificarea la nivel teritorial a limbii ~i culturii ca Ii, printre altele, a banilor s-a dovedit a fi complet instabila. Acum n Rusia nflore~te morala de clan. GrupuriJe mafiote, financiare ~i politice poseda 0 morala aproximati v asemanatoare cu cea fascista. Ea poate fi numita morala de trib. Adica se unesc pentru a supravietui. Iata ca de fapt este una din prghiile ce duc la aparitiei unei astfel de notiuni cum al' fi moralitatea. Este adevarat ca notiunea de "con~tiinta" nu este
148

dintotdeauna la poporul nostru, Din aceasta se poate na~te ceva important. E ste c 1 ca n ultima vreme nivelul ntelegern al'
'1 problemelor a crescut brusc n societate, ln emlSlUme d e ne te lCVIZIU pot fi vazu ti anali~ti straluciti care nu bat apa m . 1 PJU<l, C 1 vorbesc clar ~i concret. Se dezvoltii mte egerea
A
" A A

.,

"

strategic ~i gfmdirea distrusa n socialism. Atunci nu era neVOle de ea . Atu nci tot viitorul a fost descris pentru totdeauna
,

de clasicii marxism-Ieninismului.

n general, socialismul ncetatenit cu succes m RUSIa, a nsemnat 0 ncercare de creare a gndirii strateglce, De ce n~ au fost n Rusia filozofi putemici pna la r~volutieA? Probabll . . 'un pentru ca once filozof aJ ge inevitabtl la mtelegerea , . . ,. lumlor de" D Ivm " ~i uman". $i aceasta constltUie Impactu 1 no t" , A " A . superior al gndirii strategice. Intrucat B' Isenca s-a raZbun at , . A 't sever pe cel ce .au gand 1, altfe! temndu-se de concurenta, ,

A'

iudecnd dupa toate a fost destul de periculos sa ~t filoz~f: Intre timp elita intelectualitiitiipoate supravletUim cond.ltu foarte pn' elo 'lce Probabil ca socialismul a aparut ca 0 Opozltle ' ..
" rata de conceptiile biserice~ti, de aceea la ideologu, soclahsmu. . fa'" de Biserica. Bisenca nu a lui a existat 0 asemenea ura ...

. . reu~it sa uneasca tara. ntruct Rusia a fost , 0 tara multma~ona,

at Hi~i multilingva, ideile nationale nu au act Ion: Nu au aparut 0 . . gndire strategica ~i idei ample care sa .uneasca (ara. laI' Idelle socialismului au existat pe un teren propice,

::>;;~-

149

Daca pnmul razboi mondial ar fi 'mce p ut m ' 1 momentuf' " - pan d 1111socialismului ras ' socletatea ar fi P uttu sa se uneascl " , 0 ' . mtr-att nct ideile SoclalIsmulUi n-ar fi pnns radacini, ' " Dar . . . Rusia a fost trta n r- bO1U mondIal cnd d ' az l ' eJa era scmdata n , clanun ~i gru p uri , B 0l~eVlCII u reu~it sa uneasca Rusia, Daca a '" s-a ntmplat acest lu'cru, mseamna ca treb'ma sa se , mtmple . De ce era nevoie de 0 asemenea cantitate d" sange ~I morti de e
' "
'

'

informa!ionala, politica ~i economica dar prin aceasta poporul supravie!uie~te, atunci este posibila 0 noua conectare la viitor, formarca unei semin!e noi ~i apari!ia unei noi civilizatii, Care pot fi condi!iile de apari!ie a noii civilizatii? Trebuie sa fie n contact cu unitatea superioara care asigura un mare bagaj de viitor, adica iubire de Dumnezeu, credinta n Dumnezeu, nazuinta catre Dumnezeu, cunoa~terea lui Dumnezeu, introducerea Divinului n toate, ntelegerea voin!ei Divine, sentimentul unita!ii depline cu ntregul univers, contact intensiv cu viitorul, 0 noua ntelegere a lumii, formarea gndirii strategice, perceperea religioasa ~i fIlozofica a lumii, nflorirea culturii ~i dezvoltarea civiliza!iei. Ceea ce are loc n lume n ultimii 0 suta de ani este 0 n!elegere intuitiva a faptului ca civiliza!ia actuala va pieri, De~i de sus se frneaza orice descoperire tehnica prin care sa se faca un salt de nenchipuit nainte, civilizatia pierde totu~i treptat iubirea, Apar ncercari febrile de a restabili nivelul unitatii, De aici explozia ideilor ~i conceptiilor socialiste, fasciste, religioase, de clan ~i mafiote, Lumea se ndreapta spre unitate ~i iubire. Procesul este destul de chinuitor dar legic ~inceesar, Gndurile mele sunt sustrase de 0 durere n stomac. Ah, da, am uitat de tot viitorul umanitatii, n informa!iile pe care eu le pot tipari exista un oarecare pericol, dar totodata ~i un fol os determinat. Care este totu~i acel pericol? Diagnostichez, Apare din nou frica fata de viitor ~i fata de sine, "Cnd se va termina 0 datii cu asta?" - ma gndesc cu necaz, 0 pacientii mi-a scris 0 notita: "Am citit toate car(ile dumneavoastra. Lucrez asupra [51
.:,>;t-

dragul

sentimentului

, ~t" - care mcepe sa IIn(, - . . S e d ezvolta loglca , d'Ifentelor procese' , , . petrecute n tim p ~I spatlU. Are loc 'fi' onrea clVIhza!iei, m , . Rehgla ~i filozofia d'evm cultura lar c u Itura se transforma n -' . , ' . civilizatie ~i c'IVI,zatla plere. Dacii ea plere ca structura T Apol religia ~i filozofia se transforma ' n , ,lUm matenale separate "gandeasca" cu nof" '-" adlca ~tllnta d'espre mterdependent a ,
"

Orientul este' mal mult onentat s pre VlItOr. Cu ct " este mai mare se n l'Imentul unirii, cu att mal' ampla este '. dlmenslUnea interactiuni l '1n vlItor ,CIVI , Once' ' l Iza!le se dezvolt' "a din blocul m f'ormatlOnal, din samnta . ' ~I pachetul vlItorului, ,
, ,
'

hleroglife.

" ammtIm partlcularitatile. dezvoltarii ~i pieirii c'IVI Iza!lel, atunci acest para d ox dlspare. T .. Sa ne aducem aminte de hleroghfa oriental" a, U mversalul na~te , . partlcularul. Din ntregu1 umtar se despri d d n etallIle. Orientul , gande~te prin notiuni de umtate ~,., pnn ima g ini . 0 cCldentul pnn ' , ' notlUm dlscrete , L a 'mceput, savan!ii n u au putut n!elege " urmatorul fenomen . n cazu l traumatism e 1 cerebrale, care au or dlstrus gndirea log Ica, un european a pler ut poslb,htatea de a 'd ' .. ' scrie cuvinte iar ch mezul continu r" ' ,a Im~tlt sa deseneze

oarecare paradox , P nntre

de' umtate? 'ln aceasta se ascunde un

altele,
"

daca

'

'

"

'

'

"

150

propriei persoane. Nu reu~esc nimic. Oare sa ma mpu~c?" Cand explic unor asemenea pacien!i ca nu trebuie Sa cada n depresie, ca a~teptarea ~i frica sunt cauza acestei stari, atunci ~i eu ma simt mai bine. Apropo, de data aceasta, n plan subtil omenirea viitorului arata straniu. Din ea se desprinde nca un grup mie. lnteresant, ce fel de oameni sunt ace~tia? Cum sa ghieim, de ce sunt ei diferi(i de viitorul omenirii? Trebuie sa vedem de ce sunt ei legati. Dupa caracterul legaturilor determinam func(iile lor ~i dupa diferen(a ~ifunc(ii determinam prin ce se distinge acest grup de omenirea viitorului. Diagnostichez ~i vd un tablou curios n plan subtil. Acest grup de oameni este legat de Venus n viitor. Se pare ca peste aproximativ 600 de ani ncepe colonizarea "vecinei noastre". lar peste 1000 de ani ncepe asimilarea stabila. Deci civiliza(ia noastra va da 0 noua civilizatie venusiana. Nu este exclus ca n acela~i fel civilizalia mar(iana, care a pierit, sa se fi transferat pe Pamant. Astazi, 0 asemenea civiliza(ie care piere ~i rena~te este Rusia. Dar noi ne apropiem de acel moment, cand pentru salvarea omenirii nu ne trebuie 0 filozofie nalionala, care la urma urmei este ucigtoare. Este nevoie de un nivel mult mai nalt. Apropo, ideea socialist de unitate a tuturor oamenilor de pe Pamant ~i-a jucat rolul sau pozitiv ~i poporul rus, care n general este privat de obiceiul de a gandi n mod ngust, nalional, este gata sa creeze ~i sa accepte 0 asemenea gandire. Rusia se afl ntr-o situalie interesanta. Pe de 0 parte, exista un nivel intelectual ~i cultural deosebit de nalt, pe de alta parte 0 economie n stare critica. A~a cum a spus Lenin: "Cu ca! este
152

mai rau, cu atilt este mai bine". Astazi, pentru a supravie(ui, Rusia trebuie sa dezvolte activ tehnologii noi. ~i cu cat

recunosc mai clar savantii ~i politicienii ca resursele naturalese epuizeaza. cu att mai mari sunt ~ansele de refacere radicala n toate domeniile. Pentru prima data n istoria omenirii noi am devenit un tot unitar pe ntreaga planeta. Noi putem pieri maine sau rena~te. n situa!ii criticc omului i se deschid posibilita(i superioare. Probabil ca ele se vor deschide acum pentru ntreaga omenire. De fapt, principala posibilitate superioara, care se deschide pentru fiecare este dobandirea acelei stari care se poate num. iubirea Divina din inima fiecaruia dintre noi. ntr-o mica ncapere s-au adunat pacien!ii. lntru ~i ncep sa prezint 0 lectie scurta. nainte de a primi, la nceput omul pierde. Cu cat trebuie sa primeasca mai mult, cu atiit mai severe sunt ncercarile anterioare. Daca la om capacitatea de a accepta orice boal este mare prin pastrarea iubirii, atunci aceste ncercari au loc numai n plan subtil, rara sa se dubleze n plan exterior. nsa daca posibilitatea de a pastra iubire nu este mare, atunci ncep neplacerile, boala, etc. Acum se apropie spre noi viitorul luminos. Nivelul capacitalilor ~i a posibilita!ilor omenirii n viitorii zece ani va cre~te inimaginabil. Orice dezvoltare are Ioc fOr(at ntr-o masura mai mica sau mai mare. Cand cre~te mai mult avantul fericirii, omului i raman doua ie~iri: fie nazuin!a con~tienta catre Dumnezeu ~i iubire, fie .~>~ 153

pierderea par(iala sau totala a ceea ce el nu merita. Daca funda(ia casei este calculata pentru cinci etaje iar conducatorul ~antierului a construit zece etaje ~i I ncepe pe al unsprezecelea, fericirea lui de multe etaje nu va (ine mult. Pentru a pa~i n ziua de mine noi nu trebuie sa avem agresiune fa(ii de ea. Daca noi trebuie sa primim bani ~i acest lucru este nso(it de frica, ura, regrete, ndoieli - ob(inerea banilor duce la mbolnavire. Framntarile pentru viitor, frica permanenta pentru ziua de mine, gndurile macabre despre sine ~i despre viitor sunt acele semne care priveaza ~ansele de a primi viitorul. De aceea, prin pocain(a elimina(i n primul rnd agresiunea fa(a de iubirea legata de viitor. Dumneavoastra trebuie sa percepe(i

martor rn-a indicat pe mine. Investigatorii mi-au explicat ca este vorba de 0 problema politica. "Trebuie neaparat gasit un vinovat. Astfel, tu trebilie sa fii nchis." Am avut nsa noroc. Eu ma ocup de afaceri, am rela(ii, am prieteni ~i s-a iscat zarva. De aceea, mili(ia a nceput sa aiba ndoieli. - $i ce s-a ntmplat cu martorul care v-a indicat pe dumneavoastra? - am ntrebat eu cu uimire. - A fost pus oare? - Nu ~tiu, - a raspuns el. - Dar dupa aceea, dupa ce rn-a indicat pe mine, eu rn-am apropiat de el, i-am strns mna ~i iam spus: "Nu va port pica". La aceasta, cei prezen(i au Iacut ochii mari. Situa\ia a fost att de ridicola, dar eu am n\eles ca port n mine un ghinion evident. De aceea, nu am avut preten\ii fata de nimeni. Sunt condus n carcera, iar n buzunarul meu se afla cartea dumneavoastra. Au nceput sa ne scotoceasca. Paznicul gase~te cartea ~i cite~te: ,,Lazarev. Diagnosticarea karmei". i face semn celuilalt paznic, aratndu-i cartea. "Uitete, - spune el, - acesta e deja al cincilea". - Ce s-a ntmplat mai departe? - Pai, mi-au dat drumul. De~i, la drept vorbind, eu nu am mai prea sperat. Probabil ca n mine ceva s-a schimbat. - Bine, - spun eu. - Despre logica umana existenta n statul nostru nu yom vorbi deocamdata. Cnd rn-au sunat, eu am diagnosticat-o pe so\ia dumneavoastra. n cmpul ei a existat moartea so\ului sau exprimndu-ma mai frumos, starea psihica interioara a ei a fost att de dizarmonioa~a, nc~t ~c~~~ lucru s-a reflectat n mod negativ asupra vle(ll ~l sanata\lI so\ului ei. Care a fost cauza unei asemenea stari? Frica
''', .~ 155

caracterulsecundara ceea ce are lac mine sau n viitor n

compara(ie cUiubirea. ncepe(i. Trec n camera de alaturi ~i dupa un timp intra primii pacien(i. 0 pereche casatorita. Eu I recunosc pe barbat, el a fost la mine la consulta(ie. "Tentativa de omor", - mi aduc aminte eu. Spune(i-mi ce s-a ntmplat cu dumneavoastra, ma
adresez eu lui.

- Dupa cum vede(i, am fost eliberat din arest, - zmbe~te el - cu toate ca eu eram pregatit sa ramn n arest. A~a mi-au ~i spus. - $i totu~i ce s-a ntmplat? - Tine(i minte, a avut loc un atentat la viala conducatorului regiunii. Trebuia gasit un posibil uciga~. Daca nu-I gasesc, mili(ia va avea probleme. I-au adunat pe cei suspec(i ~i un
154

permanenta, framntarile

' barb t D e ce se putea na~te 0 asemenea situati ? a.

.. de'preSla, preten!lIle profunde fa!a d

A

,. se nfptuiesc , cnd Sot ., .u l se stradule<te s'a nu permlta sa apara y . . , nici 0 em 0 le negatlva, cnd el se nab' . ! u~a pe sme de dragul stabilita!ii y<i a r', Ipsel conlllctuaie 1 .

a aSlguratstabilitatea suprema' A familie CA . e. .ntrucat so!uI m . an d donn!ele femeii

j)acii vorbim concret, atunci este vorba de iubire fa!a de j)lImnezeli. Dar pentru aceasta trebuie sa existe lupta ~i lInitatea a doua contrarii. adica a principiilor masculin ~i Feminin. Femeia ntruchipeaza haosul, iar barbatul ordinea. n plan sllperiar baosul ~i ordinea constituie unul ~i acela~i Jucru. lar pentru a se uni ntr-un aspect superior, au lac procese oscilante. Haoslll se schimba cu ordinea, iar ordinea se schimb cu haosul marind altemativ concentrarea asupra unuia dintre aspecte. Noi marim amploarea conf/ictului ~i, ca atare, trebuie sa nazuim mai putemic spre unitatea care transforma aceasta Illpta nu n nimicire ci n dezvoltare. Gradul nalt de unitate I constitu;e iubirea de Dumnezeu. Cnd unul din so!i se supune lallntric pe deplin eeluilalt, dezvoltarea se ncheie ~i ncepe mbolnavirea omului ~i a familiei. n nchipuirea multora, conf/ictul nseamna palmuire. Conf/ictul nseamna acea situa!ie n care exista pu!ina iubire. Pentru mul!i, no!iunea de "conf/ict" ~i no!iunea de "iubire" sunt incompatibile. De aici apar probleme. Barbatul este mai spiritual din na~tere, adica poseda 0 gndire strategica. Ceea ce este neeesar n perspectiva supravie!uirii. n acela~i timp, barbatul este mai ordonat dect femeia, iar oriee Jucru metodic nseamna deja limitare n informa!ii. A~a cum a spus un specialist: "Pentru ca sistemul sa fie stabil el trebuie sa fie clatinat". Femeia este de la natura mai sensibila, dar e mai haotica. Din aeeasta cauza deschiderea ei pentru ob!inerea de informa!ii este mai mare dect la barba!. De aici apare intui!ia crescuta. De aceea, atunci cand apare un fenomen, prima data teritoriul lui I examineaza femeia iar .~;;t. 157

<i y atun c 1 cea mal'. mIca.' d ' esta bT Izare sau posibiJa 1 . nep/acere duce la explozla preten!iilor fa!a de barbat la . .. framant' ' ~n pentru vlltor ~i depresie. D upa expresla ochilor viid c' A A, , a e / nu ma mteJe g e pana 1a ' . capat. Continuu sa expJic:

unipolara

a sO!le apare 0 gndire

.' oprirea ~i a~teptarea a ceva CI dezvoltarea 156

. ~i lipsa starii c on fi Ictuale. Deci iata' . ca armonra reprezinta nu ~i nazuin!a spre ceva.

ule sa eXIstearmonie ntre parin!i. Pentru dumneavoastra - armonja . .

0 constltule stabilitatea

D umneavoastra i acord' . '. a~ O~~lul mal multa grija ~i stabilitate dect este Perm'IS. 0 lamllre norm /a a presupune apari!ia copiilor pe Jume. Pentru aceasta treb' - .

~~neavoastra? "Prea cumseca. de". Timiditatea ca ~I grosolanra trebuie Sa aib' '. a 0 1ImIta.

Exista doua feluri de depen d enta de um' . ' an. P nmul este . ea agresiunea . AJ d 011 este servi/ismuL n . .. pf/mul caz eu Il cale A. m plcioare pe ceilal!i de d . .. ragul proprulor dorin!e, i urasc pe cel care m -a A'. mJoslt, ma supar pace/a e .1 caz eu ma J care. mi-a n~elat a~teptarile . n al d 01ea ca c pe mme de dragul omului iubit s'au stlmat punndu-ma A . mtr-o dependen!a . mterioara fa !a de e l. T0Jerez donn!ele . .. capncllle, ma straduiesc .. sa strnesc la el numal. emo!1I pozitiv' :;;.. e. tl~ ceva, care a fost parerea cuno~tin!elor des pre d

apoi, dnd mndru din umeri, vine dupa ea barbatul, organiznd un teritoriu nou ~i conducndu-I. Eu am constatat acest lucru n leqiile mele ~i la consultatii. La nceput veneau numai femei simtind intuitiv importanta informatiilor. Acum, la lectiile mele vin uneori mai multi barbati dect femei . n ultima " vreme au aparut n sala mai multi tineri. Dar iata ca principiul de sistem masculin ~i principiul intuitiv feminin ca manifestare superioara nseamna unul ~i acela~i lucru. La fel ca ~i haosul care reprezinta 0 manifestare superioara a ordinii. lar la primele nivele acestea lupta ntre ele, dezvoltnd conflictul ~i acumulnd din ce n ce mai multa iubire. - lertati-ma, am deviat de la subiect - spun eu pacientului. Frica interioara ~i depresia sotiei dumneavoastra constituie rezultatul faptului ca dumneavoastra i-ati asigurat 0 stabilitate superioara. Ramne sa raspundem la ntrebarea de ce ati Tacut acest lucru ~i de ce ar fi trebuit s-o faceti? Ce credeti dumneavoastra - ma adresez eu tnarului. El a cazut pe gnduri. Eu nteleg ca el nu raspunde la aceasta ntrebare, dar odata ce el e obligat sa se gndeasca asupra ei, i va aparea intentia de a rezal va problema macar obligat ~i nseamna ca elimina energie pentru rezolvarea ei. Atunci raspunsul pe care am sa-l dau eu se asimileaza mai repede ~i pentru 0 perioada ndelungata. Deci, care poate fi cauza comportamentului dumneavoastra? - repet eu ntrebarea ~i tot eu raspund la ea; ViitoruI. Dumneavoastra va framntati pentru viitor. Va este teama
158

dumneavoastra. Cu ct ne este mai frica de viitor, cu att mai puternic suntem ata~ati de prezent. Acolo se destrama, bine, aici noi totul ntarim. Cuct ntarim mai mult prezentul, cu att mai puternica este frica secundara n fata viitorului. Mergem mai departe. De ce apare frica fata de viitor? Asta se ntmpla atunci cand transformam viitorul n scop. Cand pentru noi fericirea suprema 0 constituie spiritualitatea, nobletea, idealul, viitorul atunci noua ne este frica sa le pierdem. Cu cat ne concentram mai intens asupra viitorului, cu atat se na~te n suflet 0 frica mai mare. Atunci noi ne aga(m de valorile prezentului ~i devenim agresivi. Dumneavoastra ali transformat n tel principiul masculin, spiritualitatea, principiile ~i idealurile. La nceput aceasta va duce la explozia despotismului masculin ~i a agresivitatii fata de femeie, a sentimentului superioritatii asupra ei iar apoi la nclinarea ~i ploconirea fata de principiile feminine. Va aduceti aminte, n lndia, daca primul copil nascut era fata, ea era omorata. Priviti, ce interesant s-a dezvoltat iudaismuI. Citim Vechiul Testament. Avraam a nascut pe lsac. A nascut! Ce conteaza femeia cand prioritatea imensa 0 constituie principiului masculin, spiritualitatea, principiile ~i regulile. Acum omul se considera evreu. Daca el are 0 marna evreica, atunci tatal deja nu mai conteaza. Femeia na~te ~i pentru aceasta ea nu are nevoie de barbat. nclinarea n fata principiului masculin duce treptat la nclinarea n fata principiului feminin. nclinarea n fata principiului feminin duce la decadere. Dumneavoastra ati desconsiderat stabilitatea
.~,>;y;

de

el ~i frica va obliga

sa ntariti

prezentul

159

superioara a so!iei ~i la ea a pornit programul de autodistrugere. De ndata ce ea a dorit copii. a fost necesara oprirea ~i 0 portie

de instabilitate. Dar, odata ce dumneavoastra constitui!i cauza

problemei, tocmai dumneavoastra trebuia sa ajunge!i la

nchisoare. Cnd rn-au sunat, eu am transmis ca sOfia dumneavoastra sa se puna imediat n ordine. Schimbarea ei. capacitatea dumneavoastra de a accepta distrugerea totala a destinului, a vie!ii, a sanata!ii ~i familiei. toate acestea au permis n ultimul moment ndreptarea situa!iei. Nu va nclina!i n fa!a ideii adie! n fa!a ferieirii spirituale, nu va nclina!i n fa!a copiilor ~i n fa!a fericirii materiale. Privi!i cum s-a prabu~it socialismulla noi. La nceput a avut loc Divinizarea viitorului luminos. Daca s-ar fi pastrat iubirea ~i credin!a n Dumnezeu, atunci teoria s-ar fi unit cu practiea. Atunci principiul planificarii din socialism, strategia concentrata n directia educarii copiilor, dezvoltarea educa!iei ~i culturii s-ar fi unit armonios cu principiul feminin, cu banii, afacerile, economia ~i comer!ul. Teoria ~i-ar fi dictat regulile sale, iar economia ~i practica pe ale sale. Lupta lor, confIictul dintre ele, ar fi dus la 0 nazuin!ii mai puternica spre Dumnezeu ~i spre iubire ~i n acela~i timp, 0 datii cu aceasta, s-ar fi dezvoltat cunoa~terea ~i dezvoltarea teoretica a omului ~i societ!ii. Economia ar fi devenit mai fIexibila ~i mai pu!in dura. Dar ntruct cu ocazia apari!iei socialismului iubirea fa!a de Dumnezeu a fost schimbat cu viitorul luminos, s-a nascut modelul de gndire unipolara. Teoreticienii socialismului au

permis de la nceput uciderea ~i distrugerea altora de dragul ideii luminoase. mi aduc aminte cum am cumparat cartile noi ~i foarte frumoase, operele lui Marx ~i Engels n doua volume. n aceste opere a fost expusa esen!a ideilor la nfiiptuirea carora indemnau. Pe mine rn-a uimit fraza lui Engels: "Cnd este vorba despre interesele proletariatului, nu poate fi vorba de nici 0 morala ~i etica". Adica unitatea care oferea iubirea a fost aruncata de dragul unita!ii unui grup de oameni, n cazul actual fiind vorba de clasa proletariatului. Prejudicierea unei asemenea morale a adus roadele sale evidente. Deci, iata ca dezicerea de iubire, de Dumnezeu, prin elaborarea oricrei idei, oricarui principiu masculin duce destul de repede la transformarea n principiul feminin, iar apoi la pieire. ntreaga noastr tara s-a rugat un timp ndelungat pentru viitor, uitnd de iubire. La nceput s-au omort reciproc de dragul viitorului fericit. Apoi s-au ata~at de prezent, invidiind, urnd ~idezicndu-se de tot ce era sfnt. Apoi s-au destrmat, ajungnd la limita pieirii. Noul conductor sovietic s-a ata~at din nou de ideea despre viitorul luminos. Din nou au aparut tensiuni ~i dominri reciproce. Dupa aceea a urmat 0 perioad mai lejer, n care a avut loc cderea moravurilor ~i cultul materialului. Aceast ma~in de tocat carne de pe teritoriul !rii noastre a cldit treptat subcon~tientul nostru ntr-o concordan!ii mai mare cu armonia. A devenit sinuciga~ ~i nclinarea n fa!a ideii ~i n fata banilor. Dac iubirea rmne n urma lor, atunci prbu~irea nu se poate opri.
:;;.;t.161

160

Din tara ateismului de masa Rusia a devenit treptat 0 tara cu adevarat credincioasa. La nceput religia ajuta omul sa se ridice ~i sa faca primii pa~i iar apoi poate sa frneze omul care merge n directia lui Dumnezeu. Organizatia religioasa activeaza dupa legi umane. Dogme, stereotipuri, revendicari, att frneaza. manastire organizatii primordial, De aceea Serafim religioase Bibliei, puternice, extragnd Sarovski Poporul s-a ~i s-a rugat n singuratate. cu ct ajuta cu a plecat de la rus, privat de izvorului curate ,

adresat informatii ,

de acolo

formele sale - att atunci cnd v-au vindecat prin distrugerea viitorului, ct ~i atunci cnd ati pierdut prezentul. Daca dumneavoastra yeti percepe prioritatea Divinului asupra oricarei fericiri umane, cnd yeti ntelege ca iubirea nu numai da dar ~i ia, atunci dumneavoastra ncetati sa fiti robul umanului. ncereati ca n orice situatie sa simtiti ca primul impuls trebuie sa fie spre iubire. Daca tot ceea ee se petrece va eonduce spre Dumnezeu, nseamna ca prima reac!le asupra oricarui eveniment trebuie sa fie 0 izbucnire a iubirii. lubirea nu doar creeaza, dar ~i distruge ntruct este imposibila dezvoltarea fara distrugere. Eu stau ~i a~tept urmatorul pacient rara sa nteleg de ce se consuma 0 cantitate att de imensa de energie. Mai degraba, in timpul convorbirii, are loc att influentarea lui dar ~i asigurarea mea. 0 atitudine corecta fata de lume, conceptia corecta despre lume na~te idei corecte care ajuta la formarea unor sentimente corecte. Toate acestea formeaza un comportament corect, care imprima n gene matrite ale comportamentului viitor. Pentru a comprima n cteva ore tot ceea ee se petrece cu omul n timp de zece ani, este necesara 0 explozie a energiei. . t "' " Apropo, nainte a existat sufi IClenta. M a lUre b de ce nu exista ea acum? Sa nceream sa examinam problema altfel, sa vedem numai pozitivul n ceea ce se petrece azi. ncetam sa ne uitam la trecut. Ne yom uita la viitor. Eu am avut ntotdeauna un nivel scazut de energie. Aceasta lipsa trebuia sa 0 compensez prin dezvoltarea sistemului. n general, vindecatorii vindeca 163 .~;~

netulburate. lar acum toemai n Rusia are loc nzuinta caire Dumnezeu ~i aceasta nu este formala ca n multe din tari le Occidentale ~i Orientale, ci curata ~i sincera. nseamna ca exista posibilitatea crearii unei noi gndiri. nainte, militienii ~i func(ionarii au omort oameni, nclinndu-se n fata ideii, acum fac aceJa~i lucru, nclinndu-se n fata banilor. Este interesant faptul ca sunt mult mai muI(i la numar militienii ~i func(ionarii cumsecade ~i totu~i, ticalo~ii ies ntotdeauna la suprafa(. Cei cinstiti sunt alunga(i ~i concediati. De ce? Explicatia este foarte simpla. Att timp ct noi ne nchinam n fata ideii sau a banilor, trebuie sa fim boinavi ~i nu va exista 0 legatura inversa care sa permita oprirea functionarului care omoara de dragui intereselor sale ntreaga tara sau unii oameni ~i nu se va putea ndeparta coruptia iar brutalitatea n cele mai urte forme ale sale permanent va aparea n noi sau la copiii no~tri. Ma opresc. Gata cu filozofia. - Mergeti, luati loc ~i ncepeti Sa lucrati, eliminnd prin pocain!a agresiunea fa( de iubire ~i Dumnezeu n toate

162

prin ei n~i~i.Cu ct a fost mai periculoasa pentru mine fiecare gre~eala, cu att mai intensiv trebuia sa ma dezvolt. Acum, energie nu exista deloc. Apropo, eu nu am numai un nivel sciizut de energetica dar mai tratez cu dispre\ ~i tehnicile elementare de a ma pune n ordine. ndrumarea clasica data de Hristos catre to\i vindecatorii: aceste boli se vindeca numai cu post ~i rugaciune. ntruct rdacina fericirii urnane 0 constituie dorin\a, vindecatorii pentru a-i trata pe al\ii, trebuie sa rezolve aceasta problema. Postul reprezinta delimitarea treptata ~i ampla nso\it de renun(area la viala sexuala, izolarea ~i deconectarea de la relaliile sociale, crend acel fond care a permis rugaciunii sa fie eficient. Atunci portia de iubire ca 0 apa nvioratoare care uda rdacinile plantelor, a nviorat sufletul bolnavului ~i el s-a nsanato~it. Gradul de nsanato~ire a depins de ct de puternic s-a nazuit spre iubire ~i credin\a. Credin(a nseamna niizuinla spre dorin\a. Ea da 0 concentrare maxima asupra iubirii ~i s-au ntmplat minuni. De ce Hristos nu a vindecat pe nimeni n satul lui? ntruct la cei care-L cuno~teau s-au ivit senti mente de nencredere, ndoiala, disprel, arogan(. S-a creat un pol colectiv de neacceptare, care a ngrdit posibilitatea oricaruia de a se debarasa de uman ~i de a tinde spre iubire. Trecem la mine. Niizuin(a mea de a trai 0 via( obi~nuita a ajuns la capat. Ceea ce am ndurat n tinere\e a fost greu de suportat, eu rn-am simlit un om neobi~nuit ~i pentru aceast neobi~nuin( am avut de platit. La urma urmei am hotart ferm sa fiu ca toti ceilal\i. Am nva(at sa ma supar, sa uriisc, sa 164

supravie\uiesc, sa mannc pe saturate ~i sa nabu~ naltele avanturi suflete~ti. 0 ra\iune a existat n asta. n primul rnd, eu rn-am ndreptat nu spre' iubire, ci spre spiritualitate. $i nazuin(a mea catre un singur (el rn-a terminat destul de repede. De fapt, pe mine rn-au saivat cei cinci ani de munca pe ~antier. iar apoi activitatea, nici pe depat1e ntmplatoare, de rcpara\ii capitale a caselor vechi: nainte de a construi trebuia totul diirmat ~i scoasa 0 cantitate imensa de gunoi. mi aduc aminte de primul meu obiectiv de pe strada Tavriceskaia 27. Mormane de caramizi ~i gunoi s-au ridicat pna la etajul patru. Cineva a aruncat capacul de la canalizare. Gaura de canalizare s-a ticsit cu caramida ~i murdarie. Eu trebuia sa ma ocup de ntreaga muncii auxiliara murdara ~i natural ca rn-au trimis sa curaI aceasta gaura. n cteva ore eu am cura(at 3-4 metri ~i am ajuns la fund. $i cnd am ndepartat ultimul bulgare de murdarie care a acoperit conducta, de acolo a ie~it ceea ce exista de obicei n gaurile de canalizare. Am zburat afara ca 0 pasarica, altfel aceasta nu ar fi fost cea mai buna moarte pentru un filozof. Datorita repetatelor riscuri de a muri, ~antierul rn-a legat de realitatea zilelor noastre (cu att mai mult cu ct eu am falsificat documentele ~irn-am bagat ca electrician). Ata~amentul fa\a de spiritualitate, idealuri, \eluri nalte au ncetat sa mai traiasca azi. Omul traie~te nurnai cu viitorul. Cnd acesta sose~te, el traie~te cu urmatorul viitor ~i la urma urmei nu traie~te deloc. ntruct el nu trie~te cu prezentul, nu are energie sa interac\ioneze cu acesta ~i un asemenea om

.~;:~-

165

devine deosebit de vulnerabil n orice situa(ie ie~ita din comun. Exista Irei tipuri de atitudini fa(a de via(ii: 1) atunci cnd omuI Spune ca el este fericit ~i lui nu-i trebuie nimic;

2) cnd el e fericit, are Scopuri catre care tinde; 3) cnd omul traie~te cu un singur scop ~i uita despre toate celeIaIte. De obicei omul Iucreaza periodic n unuI din aceste regimuri. Cnd omul are multa energie atunci poate uni toate cele trei regimuri, adica poate fi fericit n fiecare secunda a vie(ii. n acela~i timp, el ~i poate propune un scop ~i l poate urma, bucurndu-se de procesul nsu~i ~i prin aceasta sa consume periodic toata energia sa asupra nazuin(ei catre un scop oarecare. Printre altele, Iasnd 0 parte pentru interac(iunea cu realitatea Yom ncerca sa judecam abstract ce este scopul? Scopul este aceI ceva care na~te energia dorin(elor. De ndatii ce l atingem, noi fie ne propunem scopuri noi, fie se conecteaza programul de autodistrugere.
AstfeI, ce este totu~i fericirea? Este un scop sau calea catre el?

a~a de mult ~i munca pe ~antier mi-a saivat astfel viala. AI doi/ea aspect pozitiv: eu am devenit ca ~i ceilal(i, cel pu(in n exterior. Am n(eles ca acest Jucru e necesar. 0 condi(ie a dezvoltarii civiliza(iei il constituie schimbul de informa(ii ~i dezvoltarea echilibratii a reprezentan(iIor ei. Ciorile albe sunt periculoase, se poate destrama sistemuI de nteIegere. Comportamentul, gndirea ~i Iimba pentru mijlocire constituie a necesitate fara de care nu se poate supravietui. nchipuiti-va ca v-ati urcat ntr-un vagon de tren. Ayeti a naltime de trei metri. AJa'turi de dumneavoastra merge un am cu a nal(ime de patruzeci de centimetri. n fata se alla unul de doi metri, cu care comunicati prin intermediul infrasunetelor, n compartiment s-a a~ezat un am de un metru ~ijumatate care nu vorbe~te deloc ci numai clipe~te etc., etc. Fara un numitor comun, dezvoItarea poate sa se opreasca. lata de ce orice comportament ie~it din standard, ca ~i gndirea, reprezinta un anumit pericol ~i ntotdeauna sunt interzise de morala. Dar dezvoltarea ~i avntul nu sunt posibile fara a gndire ~i un comportament n afara standardului. Morala care i obIiga pe oameni sa fie asemanatori a pomit nu din iubire, ci din frid. De aceea, un am bine educat se ndoie~te deseori ~i este nfrico~at. A spune ca este rea calea de mijIoc tot nu este corect, ca ~i a spune ca este buna. Aceasta este deseori pur ~i simpIu necesara dar uneori deranjeaza foarte mult. Noi ne-am obi~nuit sa pomim de la notiunile: fie este bine, fie este rau. Cnd te ocupi n mod serias de cunoa~terea lumii, mai devreme sau mai trziu, ajungi la 0 concluzie :,;."*,
167

De fapt nu este nici unul, nici celaIaIt. Fericirea consta n transmiterea energiei atunci cnd exista un scop ~i deplasarea catre el. Emanarea energiei tara iubire nu poate avea Joc, deci cu ct eIiberam mai muIta energie, cu att mai multa iubire va exista n sulletul nostru. Eu am trait numai cu Scopuri - prin aceasta s-a dezvoltat gndirea strategica, dar nu putea continua
166

simpla. Pentru caracterizarea exacta a obiectului, interpretarea unica este imposibila. Orice obiect sau proces este caracterizat suficient numai atunci cnd n caracteristica lui sunt prezente doua puncte de vedere, contradictorii. FilozofiaorientalA considera ca nu trebuie sa ajuti omul cnd este bolnav, el trebuie sa-~i plateasca karma. Filozofia occidentala considera ca trebuie tratat fiecare om. n concluzie: trebuie tratat fiecare dar acest lucru trebuie Tacut inteligent, adica ncepnd cu sutletul. Urmatoarea pozitie: sa faci milostenie sau nu? Va reamintesc ca n India nu se ofera milostenie. Aceasta este soarta ta, trebuie sa fii mul\Umit cu ea. La noi se face milostenie. Nu demult 0 femeie mi-a povestit urmatorul caz. Cnd ea s-a urcat n ma~ina, a venit la ea 0 fata cu lacrimi n ochi , cernd pine. ,.Eu i-am dat un mar. Am urcat-o n ma~ina ~i am dus-o pna la mine acasa dar nu i-am dat voie sa intre n locuintii de~i a vrut acest lucru, - poveste~te femeia. - I-am adus din casa copilei pine, chiftelute, i-am dat ro~ii ~i ea a plecat. Deodata am devenit curioasa, eu rn-am ntors sa vad ce face. Marul se rostogolea pe pamnt, alaturi ~i pachetul cu mncarea, iar fetita s-a ascuns dupa colt, urmarindu-ma. Probabil a mizat pe faptul ca va primi bani sau ca 0 sa intre n locuintii". n situatii similare, unii nu fac milostenie ~i nici nu ajuta; altul spune ca Hristos a nvatat sa ajuti cnd e~ti rugat. Astfel, omul dore~te sa-~i pastreze iubirea de oameni. Ce sa alegem, nrairea, indiferenta sau toleranta ~i pervertirea altora.

Concluzia este aceea~i: daca omul se adreseaza pentru ajutor, el trebuie ntotdeauna ajutat, dar acest ajutor trebuie sa fie profesional. n cazul de fata, femeia a procedat corect, dnd mancare ~i nu bani. Pur ~i simplu, pentru un ajutor profesional este necesara mai multa forta ~i deseori ne este mai simplu ca sa rezolvam problema oferind bani sau trecnd pe lnga. mi aduc aminte ca 0 alta pacienta mi-a povestit 0 ntmplare a so(ului ei: El este un om deosebit de bun. nainte, noi am avut multi bani iar cuno~tintele au mprumutat de la el sume mari. nchipuiti-va urmatorul tablou. Vine la el un om ~i l implora sa-i dea 50.000 de dolari. Sotul i spune:" Te mprumut, dar dupa aceea ai sa mA ura~ti". El se miloge~te, se jurA pe Dumnezeu ca a~a ceva nu se va ntmpla. A trecut un timp iar cuno~tinta totu~i nu a napoiat banii ~i ntr-adevar, a devenit du~man. $titi ceva, nici unul din ei nu a napoiat datoriile. Cum trebuie procedat n asemenea cazuri? Daca refuzi, sutletUl se abrutizeaza. Daca dai ti vor lua ~i ultimul Mnut. - Ei, prima regula, spun eu, - este sa uitati de acei bani pe

care sotul i-a mprumutat. Femeia da din mna: - Aici totul e n regula. - Ei, atunci cei care au mprumutat, pot fi compatimiti. Tatal unei cuno~tinte a dat 0 data sub forma de mprumut unui prieten 0 mie de dolari. Fiul I-a avertizat: ace~ti bani mai degraba nu-i mai prime~ti napoi, dar tatal, cu toate acestea, a dat banii. A trecut un an ~i prietenul se poarta ca un mitocan ~i ,~..~ '''. 169

168

se eschiveaza ~i datoria tot nu 0 napoiaza. Fiul I-a sfatuit pe tatal sau sa uite de ace~ti bani, ca ~i cum nu ar fi existaI. Tatal a renuntat. Dupa un oarecare timp, datornicului i-a murit copi]ul, 0 nenorocire a urmat dupa alta. Dar nu trebuie sa mprumu(i cu prea multa u~urin(a. Tine(i minte expresia: nu ne duce n ispita.

- ~i ce e de facut atunci - ntreabii femeia. Eu ridic din umeri. Trebuie sa aju(i, dar n mod profesional. Chiar daca aceasta este cel mai bun prieten ~i daca mprumuta 50.000 de dolari, nu are dect sa ipotecheze pe numele so(ului dumneavoastra locuin(a pentru a nu se ntmpla situa(ii nepreviizute. Daca acest ]ucru nu este legat de afaceri, ci de 0 situa(ie complicata de via(a, se poate da mprumut fara garan(ii, dar numai acea suma pe care sunte(i gata s-o pierde(i, adica sa 0 faci cadou prietenului. Cel mai bine este sa-i daruie~ti a zecea parte din suma ceruta. nchipui(i-va starea psihologica a celui care a mprumutat. Suma este mare, a primit-o u~or ~i este greu sa 0 napoieze. Va aminti(i expresia: te mprumu(i de ]a a](ii pentru pu(in timp, iar banii tai i mprumu(i pentru totdeauna. Ca sa
faci un rau cuiva, sa-] jefuie~ti, sa nu-i dai napoi datoria, sa-l omori, ]a urma urmei trebuie sa ntrerupi legaturile interioare cu el, altfel, omorndu-I, ncepi sa te omori singur. Deci, ca sa nu napoiezi datoria trebuie sa creezi pentru tine 0 justificare mora]a, sa te aga(i de orice fleac ~i sa-] nflore~ti pna cnd persoana care te-a mprumutat va deveni pentru tine cu totul straina, rea ~i nedemna. Daca informa(ia despre datorie s-a raspndit larg, trebuie sa afle cu to(ii ct de rau este ce] care a 170

fiicut datoria. ~i zvonurile neplacute, provocatoare, curg. ~i cu cat este mai mare suma mprumutat,cu att mai murdaresunt zvonurile care se mpra~tie. Totu~i omu] se convinge ntotdeauna pe sine despre ceea ce este convenabil pentru el, adica de obicei mprumuta 0 suma mult mai mare dect cea pe care e capabil sa 0 napoieze. nsa atunci cnd realitatea devine mu]t mai rea dect modelul ei se na~te frica ~i agresiunea. ~i acum nchipui(i-va ca vine un cunoscut ~i cere 50.000 de dolari mprumut. So(ul dumneavoastra raspunde: "Eu nu pot sa-(i dau 0 asemenea suma, dar pot sa-(i daruiesc cinci mii de do]ari". ~i daca n acest caz pomesc zvonurile ~i brfele, e]e vor fi numai n folosu] so(ului dumneavoastra ~i este pu(in probabil ca ace] om va veni dupa bani a doua oara. Impulsul iubirii, compasiunii ~i al ajutoru]ui noi trebuie sa-I emanam ntotdeauna, dar acest ajutor nu trebuie sa dauneze sufletului omului. Acest lucru se ntmpla atunci cnd el este doar superficial ~i ndreptat numai spre corp. Omenirea se va maturiza pna la 0 asemenea gndire cnd vor deveni inutile asemenea notiunica "numaibine" sau"numairau". binele ~i faul. "sa ajuti" sau "sa nu ajuW', "sa iube~ti" sau "sa nu iube~ti". Este timpu] sa faurim mode]ul bipolar de gndire. Cum se ntmpla uneori? Omul spune despre so(ia sa: ,,Eu am iubit-o ~i am facut totul pentru ea, iar ea rn-a trMat, rn-a vndut. Cela]alt nu 0 iube~te, 0 jigne~te, i da cu piciorul ~i so(ia nu ~tie ce sa-i mai faca, e blnda ~i ascu]tatoare. A~a ca nici eu nu am s-o mai iubesc". Apoi acest om se mbo]nave~te de rinichi sau ncepe canceru] de plamni sau de rect. Omul nu :,;~-

171

ntelege nicicum cii nu se poate renunta niciodata la dragoste, ca n univers nu exista motiv de renuntare la iubire. Dar pentru el dragostea ~i nchinarea este unul ~i acela~i lucru. ~i cu ct iube~te mai mult, cu att mai mult se nchina n fata vietii ~i a sentimentelor. Prin aceasta el 0 perverte~te, iar ea se riizbuna pentru aceasta fiira sa vrea, mai precis se comporta astfel nct sa opreasca decaderea propriului suflet. Iubirea da na~tere la viala, dorinle, frumusele, fericire, altfel vorbind la tot ceea ce noi numim bine. Pentru ca iubirea sa existe pentru un timp ndelungat, trebuie sa apara raul. Adica tot ceea ce noi numim rau, distrugerea vietii, a senzualitalii ~i dorinlelor. Iubirea exista atunci cnd exista doua contrarii: daca se unesc ~i se dezvolta mpreuna, atunci dupa un timp, binele se transforma n rau, iar crearea se transforma n distrugere. Daca barbatul 0 iube~te pe femeie n permanenla, iar n relatiile umane ~i nfrneaza periodic dorintele sentimentale, atunci el 0 ajutii pe femeie sa iubeasca. Arta iubirii este imposibila fiirii gndirea bipolara, logica Divina trebuie sa fie permanenta, iar cea umana intermitenta, adica sinusoidala. Criza serioasa n care intrii omenirea este legata n primul rnd de incapacitatea noastra de a gndi. Att timp ct noi ncercam sa ntelegem situatia dintr-un singur punct de vedere, noi suntem sortiti sa iubim insuficient. mi aduc aminte de un toast: bem pentru ca noi sa nu ngenunchem niciodata n primul rnd n fata saraciei, n al doilea rnd n fala fericirii, n al treilea rnd n fala culpabilitiitii ~i n al patrulea rnd n fata femeii. n general, eu cred ca daca ngenunchezi n fata femeii,

atunci pe urma ngenunchezi ~i n fata tuturor celorlalte. Ce inseamna sa te nchini n fala femeii? Aceasta nseamna 0 dependentii totala de ea: Dependenta ~i speranla sunt strns legate. Cnd noi depindem de sperantii, n suflet apare frica ~i condamnarea. Frica de a fi n~elat roade sufletul ntocmai ca un vierme. Se na~te gelozia, supararea, depresia, ura, adica dependenla emo(ionala de femeie, ceea ce nseamna robie. Un asemenea om poate deveni alcoolic. Apropo, de ce se bea n Rusia n ne~tire? Aici joaca un roi colosai contactul crescut cu viitorul ~i dependenta de dorinte. Obiceiul rusesc de a bea la necaz, duce tocmai la alcoolism. Un prieten a remarcat: daca e~ti ntr-o companie placuta simti bucurie ~i unitate, ~i, orict ai bea, dimineata capul e limpede ~i totul merge; daca anturajul nu e prea placut, atunci dimineata te scoli cu capul greu. Dar daca ai nceput sa bei cu un sentiment neplacut, capiezi ~i devii ca 0 fiara deja n timp ce bei, iar despre starea de dimineata nici sa nu mai pornenim. Multi mor chiar n momentul mahmurelii. Spre deosebire de iubire, alcoolul la nceput te rupe de uman, conferind 0 stare de bucurie, de sentiment de zbor ~i cu aceea~i putere apasa de dimineala asupra a tot ceea ce este uman. Pentru a rabda aceasta durere trebuie sa simti iubire, trebuie sa cedezi energie, sa fii dispus spre emotii pozitive pentru a ajuta pe cineva, pentru a compatimi pe cineva ~i pentru a uita de propria persoana. nsa daca omul ncearca sa nlature emotia neplacuta prin alcool, nu are loc depa~irea umanului, se trnte~te u~a, nu exista ie~ire. Apare dependenta de alcool. Mai departe intervine ;~~ 173

172

0 agresiune din ce n ce mai accentuata de sine, iar mai departe autodistrugerea. cu energetiea sa, este 0 (ara bipolara, gndirea unilaterala este mai periculoasa

fata de oameni ~i fa!a Rusia, n conformitate de aceea, pentru ea, dect pentru Occident

~i Orient. Gndurile mele ncep sa se lini~teasca treptat. A avut lac descarcarea, capul s-a odihnit, acum pot vorbi cu urmatorul pacient. Aceste rnduri le-am dictat fiind cufundat n trecut. Azi suntem n 10 mai, ieri ne-am distrat de minune, eu rn-am sculat de diminea( ~i am vazut soarele stralucitor ~i 0 prima vara timpurie. Trebuie neaparat Tacuta 0 plimbare. Ne-am urcat n ma~ina ~i ne-am dus pe malul raului. ntr-adevar ora~ul a devenit mult mai frumos, eu observ cu uimire cum s-a transformat, cum s-a nfrumuse!at Peterburgul de ieri. Noi calatorim de-a lungul minunatei Neve, admirnd cldirile ~i mari le piete ale ora~ului inundate de soare. ncet-ncet ne apropiem de Academia de arta. Ne oprim ~i ie~im n locul meu preferat, unde doi sfinqi privesc oamenii care trec prin fata lor precum ~i Neva ce curge lin. Cupola catedralei lui Isaac straluce~te. n memoria vizuala sunt amestecate cupolele catedralelor pe lnga care noi am trecut. Te poti opri pentru cinci-zece minute ~i uitnd tot ce este pe lume, pur ~i simplu contempli ora~uI. n timpul mi~carii, frumusetea nu patrunde n subcon~tient. Trebuie sa te deta~ezi de toate scopurile ~i sa nu!i propui nici 0 sarcina. Sa te opre~ti, sa prive~ti, uitnd de tine 174

~i de toate. Sim!i n permanen( unitatea cu ceea ce vezl ~l atunci frumusetea patrunde n suflet. Orientalul traie~te prin subcon~tient, de aceea no!iunea de contemplare este pentru el naturala ~iobi~nuita. mi aduc aminte de un subiect distractiv. n Japonia, turi~tii straini alearga cu totii gramada dupa ghidul japonez, iar el poveste~te amanuntit despre obiectivele turistice locale. Dintrodata el tace, turi~tii se nvrtesc n jurullui, dupa care cel mai ndraznet l ntreaba: De ce tace!i, nu ave(i nimic sa ne mai " spuneti1" Japonezul mirat da din umeri ~i face un gest larg cu mana: "Aici eu nu trebuie sa spun nimic, aiei trebuie sa contempla!i 0 jumatate de ora Fujijama". Eu stau lnga apa ~i captez senza!iile oferite de ora~ul minunat acoperit de soarele de mai. A~tept sa apara senza!iile care umplu sufletuI. Apoi ne ndreptam ncet spre ma~ina, ne urcam n ea ~i continuam calatoria. Ajungem la catedrala mea iubita Nicolaevski. Cerul este orbitor de stralucitor ~i cupolele aurite fonneaza un ansamblu cu canalul care se scurge, ceea ce confera un sentiment de sarbatoare. "E 0 zi minunata, - ma gndesc eu. - Va trebui sa dictez astzi cartea". Acum eu dictez, contemplnd cerul care se race~te ~i razele lini~tite ale soarelui care asfinte~te. Dimineata au fost n jur de ~apte grade iar acum sunt deja n jur de douzeci. De obicei eu pot sa dictez numai dimineata doua-trei ore. Apoi capul devine de plumb, intervine un sentiment de pustietate totala ~i nteleg ca sunt epuizat ~i este timpul sa nchei. Azi nu am un asemenea sentiment, probabil ca am reu~it sa uit de mine, de problemele
175 .~>;;t:

mele, dar u~urin!a ~i sarbatoarea

ce a ramas n suflet permit sa

fac acest lucru atunci cand soarele apune. Eu ncep ncet sa ma cufund n trecut, n acea zi n care eu am desfii~urat consulta!ii. Astfel, stau ntr-o ncapere miea, cu con~tiinta pusa la punct ~i acum trebuie sa intre un pacient. Brusc, a sunat telefonul. Aceasta pacienta este din America. Ea mi-a pus cateva ntrebari de importan!a era ceva imperceptibil care nu mi-a placut. vitala. n glasul ei

- Foarte ciudat, - trage ea ncet de cuvinte. - Mie de mult nu mai mi este deloc frica pentru viitorul meu. Haide!i sa cautam mai departe, - propun eu. Deodata,
alasul ci se nvioreaz. c

- Totul este n regula la dumneavoastra? - Da, totul e excep!ional, - raspunde ea.

~i psihoterapia

- ntreb

eu.

- Spune!i-mi, acest lucru este legat de faptul ca eu am dorit sa-mi iau un al doilea serviciu? Atunci ar fi trebuit sa lucrez ~apte zile. So!ul meu m-a Tacut sa ma razgandesc ~i eu nu rn-am mai dus la lucru. Eu ncerc sa creez un model ~i nu pot sa ascund uimirea mea involuntara.

Ciudat. n glasul ei, ca ~i n nfii!i~area exterioara se ascunde ntreaga informa!ie despre trecutul ~i viitorul omului. n mod logic trebuia sa-mi explic ceea ce rn-a nelini~tit, dar eu nu pot. Psihologia aici nu funqioneaza. Diagnostichez campul ei. Tabloul este pur ~i simplu catastrofal. Totu~i, eu am urmarit-o prin diagnostieare. Dar pana acum a fost normal.

$ti!i ceva, se pare ca noi am gasit cauza, - spun eu. -

- Ce s-a ntamplat cu dumneavoastra, -

- ntreb

eu.

Nimic deosebit, - raspunde ea lini~tit.

~. ;j ''1.

%1
'/ 1 il

Doua servieii deodata depa~esc de ~apte ori distrugerea mortala a vie!ii ~i a dorin!elor. Atata timp cat femeia s-a ocupat cu educa!ia copiilor, ea a pierdut treptat ~i pe neobservate mulla forta la asigurarea ~i sprijinirea copilului. n ullimul timp, eu diagnostiehez deseori mbolnaviri grave la copiii ale caror marne se cufunda cu ntreaga fiin!a n munca. Aici este vorba pur ~i simplu nu de 0 activitate grea, ci de 0 supranciircare evidenta. Acum va voi povesti 0 ntamplare care s-a petrecut cu mine nu demult. Eu am plecat cu ma~ina la magazin pentru aprovizionare. Ma apropii de casa, trebuie deschisa u~a de la intrarea principala, trebuie urcat n lift ~i deschisa u~a locuin!ei. Am multe pachete. n mod normal, trebuiau carate n doua tran~e. Dar eu ma grabesc. Le iau pe toate ~i ma ndrept catre u~a principala a cladirii. Cu greu, dar totu~i 0 deschid ~i ma strecor n lift. Apas cu capul butonulliftului ~i ma urc la etajul meu. Pun gen!ile langa u~a ~i 0 deschid. Acum, n doua reprize, lini~tit, duc pachetele ~i nchid u~a. n holul de la intrare este .~;;t;

Bine, haide!i sa comparam. Nu demull s-a petrecut un

care a avut 0 influenlii catastrofala asupra starii interioare. Aceasta poate duce pe mai departe la

eveniment

dumneavoastra

boli ~i destramarea destinului.

- De ce poate fi legat acest lucru? ea. -

- a ntrebat

cu precau!ie

n primul rand, ceea ce viid eu este frica pentru viitorul

dumnea voastra.

176
1

177

gunoi, murdarie $i mi$una n permanenla narcomanii. Cladirea noastra se alla lnga metrou $i e natural ca se folose$te pentru vnzarea drogurilor. Familiile nevoia$e se ocupa cu placere de plasarea acestora. n hol e 0 mizerie crunta. Acasa scot conlinutul din pachete. Dupa aproximativ zece minute se aude soneria de la u$a. Eu deschid U$a i vad pe vecinul care ztnbe$te cu bunatate. "Dumneavoastra ali uitat legatura de chei n u$a, - spune el. - 0 puteau fura narcomanii $i aveali multa bataie de cap". Eu mullumesc, scot cheile din butuc $i ma apuc sa examinez situalia. Cheia este simbolul bunastarii. De aceea nu este voie sa pui cheia pe masa pe care se mannca ntruct atunci cnd mannci, tot ce te nconjoara intra profund n subcon$tient $i tot ceea ce este pe masa respectiva, sub forma de simboluri, patrunde n noi. De aceea, este mai bine sa Iii pe masa sare, mU$tar, Ilori dar nu $i zahiir sau bomboane, nemaivorbind de chei. Deci, pierderea cheilor nseamna posibiJe neplaceri n destin. Situalia data se poate considera 0 aluzie transparenta referitoare la 0 posibila neplacere mai mare. De ce? 0 suprancarcare nejustificata. Cauza acesteia este lacomia. Cauza lacomiei este frica n fala viitorului, adica dependenla de viitor. Cnd omului i este frica subcon$tient de viitor, el se ata$eaza cu lacomie de prezent ca de un colac de salvare. ~i atunci el face totul din lacomie. Lacomul mannca repede $i bea repede. Se grabe$te n permanenla, ceea ce nseamna lacomie fala de timp. ncepe sa se zgrceasca la bani. Merge la 0 solicitare evidenta pentru a economisi timpul, ceea ce nseamna din nou l

lacomie fala de timp. Chiar de s-ar ruga omul 0 mie de ani ca sa-i dispara frica de viitor, e pulin probabil sa aiba lac schimbari. Trebuie nlaturate framntarile pentru viitor. Sa ncetam sa ne grabim. Sa bem cu nghilituri mici, oprindu-ne periodic. Sa mncam lini$tit $i cu demnitate. Sa-i ajutam pe allii. Sa nu ne. para rau de banii cheltuili pe cadouri. Atunci rugaciunea ncepe sa aiba efect. Eu mi-am dat seama nu demult ct de importante sunt lucrurile marunte. Nu demult rn-am dus la benziniirie pentru a umple rezervorul. Fata mi-a dat restul cam zece ruble. Primul gnd a fost sa-i las pentru un ceai. Totu$i am luat banii.

Am ajuns la ma$ina $i am simlit ca n sullet ceva nu e n

regula. Altcineva ar fi putut sa ia restul, dar eu, cu caracterul meu, era mai bine sa-I las. Ma gndeam sa ma ntorc ~i sa las ceva bani - cam cincizeci de ruble. M-am ntors deci la casa, am bagat mna n buzunar $i am scos 0 suta de ruble. "Cam multi$or", - am gndit. Cautnd mai departe, am gasit 0 bancnota de cincizeci. Am pus-o jos ~i am spus: "Ace$tia sunt pentru bomboane" $i am plecat. M-am apropiat din nou de ma$ina $i am nleles ca lacomia rn-a pacalit totu$i, ntruct am nceput din nou sa fiu zgrcit. Daca prive$ti cu atenlie lucrurile marunte, pOli observa cu uimire ct de pulin daruim. Noi suntem predispu~i n general sa luam, iar aceasta duce la vampirism. Apoi ne ntrebam de ce nu ne iubim unii pe altii. - Mi se pare ca v-am nleles, - spune pacienta. - De$i eu am renuntat la al doilea loc de munca, dorinta mea launtrica de a asigura familia a ramas cea veche ~i atitudinea incorecta fala >''i ,<~

178

179

de sine a nceput sa distruga planurile mele subtile... A~teptati, se poate examina acum cmpul meu? Eu ma uit ~i iara~i nu pot sa-mi ascund uimirea. Cmpul este exceptional. Arata ca ~i cum a lucrat 0 armata ntreaga de vindecatori. Starea noastra spirituala e asemanatoare unei ma~ini. Exista 0 limita de viteza ~i 0 limita a ncarcaturii. Daca noi dorim sa marim viteza, atunci stoarcem totul din motor, reu~im doar sa bagam ma~ina n groapa ~i nu obtinem nimic. Trebuie sa ne schimbam starea proprie, sa devenim putin altfel ~i asta va fi egal cu faptul ca ne-am urcat ntr-o alta ma~ina, cu posibilitati mai mari ~i cu un motor mai bun. Atunci, depunnd mai putin efoT!,noi putem calatori cu 0 viteza mai mare. Orict I-ar invidia ,2aporojet" pc "Mercedes", 0 viteza mai mare nu va atinge. Odata, 0 cuno~tint mi-a povestit un fapt curios: " Calatoresc cu "Fordul" cu 0 viteza de 130 de kilometri, ajung din urma un ,.Moskvici". ncerc sa-J depa~esc, nu-mi da voie. Eu maresc viteza, el de asemenea ~i iata ca amndoi zburam cu 0 viteza de 150 kilometri la ora. Deodata observ ca la el, din fata ma~inii, iese un fum alb ~i ni~te piese de schimb zboara n aer. Printr-un miracoll-am ocolit pentru a nu ma lipi de el. Ma opresc, sar din ma~ina ~i ma reped la ,.Moskvici". Ma uit, n capota sunt ni~te gaurele, iar ~oferul sta ~i prive~te buimacit n jur. Se pare ca au zburat pistoanele, au gaurit capota ~i au zburat n toate partile". Indiferent daca te fortezi pc tine, fortezi pe altii sau tehnica acest lucru nu duce la nimic bun. Pur ~i simplu omul e alcatuit
180

n ap fel nct el trebuie sa se dezvolte, iar munca nu trebuie sa ne omoare. ci sa ne dezvolte. nseamna ca suprancarcarile nu trebuie sa fie permanente ~in fiecare ocupatie trebuie sa gasim placerca. Daca nu exista placere. orice activitate se poate transforma ntr-o suprasolicitare ~i dauneaza sanatatii. Noi mai discutam cteva probleme ~i femeia ~i ia ramas bun. Eu chem urmatorul pacient. Intra 0 femeie n vrsta ~imi poveste~te problemele sale. - ~titi ceva. de ctiva ani mie mi amortesc degetele de la maini. lar acum amorteala a ajuns pna la umeri. Doctorii miau pus cinci diagnostice diferite. Vnul, cel mai posibil este tumoare n zona gatului care ncepe sa se dezvolte. Vn diagnostic exact ~i definitiv doctorii nu au putut pune, de~i am parcurs toate formele diagnosticarii existente astzi. Pna la aceasta situatie eu am ocupat multi ani posturi de conducere n domeniul tehnie. dar din cauza bolii a trebuit sa ma transfer la Linait serviciu. - Dar nu v-ati gndit Ca boala j:ste legata de activitatea dumneavoastra? Ba da din umeri. - Nu ~tiu. Nu rn-am prea gndit la asta. n general, nu prea am avut greutati. Am avut 0 intuitie buna ~i am prevazut multe lucruri. - Orice conducere, - i explic eu, - este legata de 0 intuitie superioara, de un contact superior cu viitorul. Pentru a conduce trebuie sa faci prognoze, iar n acest caz nu te descurci Tara intuitii. Deci, iata ca daca omul, avnd 0 functie de conducere, .~;~ 181

se framnt n permanen(ii pentru activitatea sa, adica pentru viitor, se enerveaza, atunci cnd ntmpina 0 situa(ie ie~ita din comun, se supara pe cei care nu i se supun, el poate sa capete boli foarte serioase. Cu viitorul e periculos sa glume~ti. lar activitatea de conducere este un putemic catalizator. De aceea, cel mai bun conduciitor este omul care nu este ata~at de viitor, adic, pe de 0 parte are 0 intui\ie foarte nalta, iar pe de alt parte poseda pragmatism, individualism, ~i 0 bunatate de nenvins. Un conducator idealist, ntr-o perioada scurta, poate distruge ntreprinderea sa precum ~i tara daca el e pre~edinte. Un asemenea conducator, pe de 0 parte se rezuma la jumata!i de masura, fiindu-i fric de reforme radicale, iar pe de aIta parte se lanseaza n proiecte negndite ~i nereale, care n practica se dovedesc a fi paguboase. Sa trecem la dumneavoastra, - spun eu. - Degetele de la mini sunt antene care leaga viitorul cu prezentul. La dumneavoastra amplitudinea dorin!elor este crescut ~i ca atare, ave(i un contact crescut cu viitorul. Dar dumneavoastra nu a\i trecut prin purificarea prabu~irii viitorului. Momentele de incertitudine, frica, depresia v-au vizitat mult mai des dect este permis. Tot ceea ce a\i reu~it sa transmite\i copiilor ~i atitudinea lor incorect fa(ii de lume se dezvolta mai departe. Daca aceasta ar fi fost numai problema dumneavoastra, atunci dumneavoastra v-a\i fi nsaniito~it, lasnd munca. Cui i se da mult, de la acela se cere mult. A~a se pare ca e seris n Biblie. Noi, primind ceva, 1consideram normal. Dar atunci cnd dam de neplaceri, protestam. Orice fericire trebuie sa se ncheie cu 0

durere. Dar 0 sensibilitate crescuta ~i un contact larg cu viitorul nseamna 0 fericire deosebit de ampla. Tot ceea ce nu putem incheia Merge!i, persoane, cu 0 durere a~eza!i-va aduce!i-va ;;ufIeteasca, ~i ncepe\i aminte ncheiem sa lucra!i ani. cu cea fizica. asupra petrecute propriei ntr-o

toate situa(iile

perioada de aproximativ doisprezece

Femeia iese ~i eu cad pe gnduri. Pacienta care nu demult a sunat din America mi-a pus 0 ntrebare interesanta. Acum n America se observa un oarecare praces straniu, - a povestit ea. - Sub orice pretext, aici se nchid ntreprinderile mici. Poporul este tot mai mult ndemnat ca sa treaca la societa!i de stal. Toate acestea, orict de ciudat ar parea, amintesc de sacialism. Cum se poate explica acest lucru? - Particularului i este complicat sa conduca, el va avea ntotdeauna 0 parere proprie. Fiecare particular trage spuza pe turta lui. !ndividualismul a nceput sa omoare America. De aceea, pentru a se uni ~i a forma 0 gndire colectiva, America trebuie sa mareasca procentul ntreprinderilor de stal. Trebuie sa gase~ti du~manul mpotriva caruia trebuie sa se uneasca to!i. Trebuie creat ideea n jurul careia se strng to!i. ~i faptul ca acum ,n ~coli se introduce de asemenea se unesc uniforma pentru to!i elevii, constituie jurul 0 ncercare oamenii, de a reface con~tiin!a

colectiva distrusa. Cu ct mai ampla ~i profunda este ideea n careia cu att mai u~or are lac unificarea. ntruct n America nu exista 0 asemenea concep\ie, 0 asemenea <.0; "'~ unificare va avea loc cu 0 violen(ii crescut att

182

183

fata de cetatenii sai ~i atitudinea acestora ct ~i fata de alte tari ~i atitudinea acestora. Oamenii sunt uniti de un scop. Cu ct este mai primitiv scopul, cu att mai mare este violenta ~i cruzimea unirii. Judecnd dupa toate, America n urmatorii ani va trebui sa puna acest lucru n practica. Acum triumfa principiul feminin amorf ~i haotic. Din acest principiu trebuie sa apara principiul masculin. Daca acest principiu nu va avea lac civilizatia va muri. Dar ca sa apara puternicul principiu masculin, adica 0 noua ntelegere a lumii, 0 noua filozofie, idei noi, este important sa exista multa iubire. lar acolo unde exist iubire, acolo este 0 mare emanatie de energie a binelui ~i a preacuparii. America este pusa pe consum. nseamna ca e complicat sa a~tepti aparitia principiului masculin puternic. nseamna ca n lac de un copil sanatos poate fi provocat avortu!. America este un organism compact care actioneaza stralucitor dar, n energetica tarii ~i n sufletul oamenilor ncepe haosu!. 0 situatie interesanta este n Rusia. Aici haosul este mai mare dect n America, dar acesta are un caracter economic ~i politic. lar n sufletul oamenilor, dimpotriva, exista 0 tendinta spre iubire ~i unitate. Exista 0 destul de nalt posibilitate de manifestare a principiului masculin puternic, a unei gndiri noi, a unei filozofii noi. Acesta este din nou un mode!. Timpul a~eaza totul n matca sa.
ndepartez toate gndurile ~i invit urmatorul pacient. lntra 0 femeie pe care 0 recunosc imediat. Ea are probleme serioase cu nepotu!. Copilul este practic imposibil de dirijat. Eu am un

sentimentul de neputin!a totala. Dar femeia se bazeaza numai pe mine. nseamna ca eu trebuie sa fac 0 bre~a. - Astfel, haide!i s-o'luam pe rnd, - spun eu. - Copilul are 0 starc buna, dar urma~ii sai pana la a opta genera!ie sunt imprcgna!i cu agresiune fa!a de iubire. Exista diferite forme de agresiune. Cea mai puternica dintre acestea, cea mai periculoasa n exterior, este legata de trecut, ceea ce nseamna ura, condamnare ~i regret. Cea mai slaba launtric, dar periculoasa pentru urma~i, este agresiunea legata de prezent, adica supararea. nemul!umirea de cei apropia!i, de sine ~i de destin. gelozia. Cea mai profunda este agresiunea care este foarte periculoasa ~i ac!ioneaza imperceptibil, adica frica permanenta de viitor, ndoiala ~i gandurile ntunecate despre viitor, depresia ~i lipsa de dorinta de a trai. La neamul dumneavoastra are loc cea mai periculoasa tendin!: renuntarea la iubire fa! de omul iubit, lipsa de dorinta de a trai atunci cnd el v-a njosit ~i v-a suparat. Oricat de mult v-ar fi suparat omul iubit, trebuie sa continua!i sa-I iubiti. Renuntarea la iubire nseamna ncercarea de a-I conduce. Atunci cand omul ncearca sa-L dirijeze pe Dumnezeu, el va plati pentru aceasta timp ndelungat. lar noi trebuie sa fim absolut lipsi!i de aparare n fata unui asemenea sentiment. Daca vorbim de categoriile de bine sau rau, atunci raul nu nseamna distrugere, dupa cum bine le nu nseamna unire. Raul nseamna dezicerea de iubire, iar binele este pastrarea acesteia atat n cazul distrugerii cat ~i al crearii. Pentru a nu conduce iubirea, a nu ne dezice de ea, a nu 0 discredita trebuie ca
, ~, ,-.-~ 185

184

energia iubirii sa fie mult mai mare dect cea obi~nuitii, adica sentimentul iubirii trebuie sa fie un curent stralucitor care nu trebuie frnat ~i pe care nu trebuie sa-I dirijezi. Acest curent ne conduce pe noi. Pentru a nchide programul agresiunii fa(ii de iubire pna la ce-a de-a opta generatie, intensitatea emanatiei iubirii ~i a energiei trebuie sa fie cu mult superioara. Va marturisesc ca la mine nu exista a~a ceva. Eu cred ca baiatul poate fi lecuit de acel vindecator la care iubirea a ncetat sa fie nfrnata de ceva. Cele mai mari posibilitati pe calea unei asemenea perfectiuni, din punctul meu de vedere, le da cre~tinismul. Dar n prezent nu am auzit de un asemenea vindecator. Raideti sa pomim de la ceea ce avem. Copilul se comporta complet incontrolabil. Ne punem singuri ntrebarea de ce? n boala ~i n starea lui rezida cheia problemelor dumneavoastra. Femeile din neamul dumneavoastra nu au putut sa accepte omul iubit a~a cum este el. Nu au putut pastra iubirea fata de el atunci cnd el s-a comportat nedemn. nseamna ca trebuie sa nvatati din experienta fiului ~i a nepotului. nseamna sa va rugati pentru urma~i, pentru ca sa ei sa dirijeze iubirea ~i sa nu se dezica de ea. ~i daca nu au iubit cumva pe cineva, trebuie eliminat tot ceea ce mpiedica iubirea: con~tiinta care duce la critica ~i analiza, pretentiile ~i dorintele care provoaca frica ~i supararea. ncetati sa iubiti cu framntiiri ~i cu frica precum ~i cu supiirare ~i depresie. Sa nu ncetati sa iubiti, dar ncetati sa mai simtiti frica, ndoiala ~i depresie cnd v-a cuprins sentimentul iubirii. Cantitatea trece n calitate. Cu ct va yeti schimba mai profund, 186

cu att mai mult aceasta purificare va ajunge mai corect la generatiile urma~ilor dumneavoastra.

Fata mea iubitii a fost violatit La fnceput am vrut saI omor pe violator. Apoi am citit cartile dumneavoastra ~i am hotarat sa nu fac acest lucru. Dar, cu toate acestea, ma doare foarte tare. Cum sa procedez?
Dacii s-a ivit 0 astfel de situatie, nseamna ca toate variantele cru(iitoare au fost epuizate. Daca violul a avut loc, nseamna ca mai departe s-a avut n vedere moartea fetei sau a copiilor ei. Cu ct prime~te 0 mai mare durere corpul, cu att mai mare e pericolul care s-a apropiat de suflet. Vointa Divina primordiala este primordiala ~i trebuie sa 0 vedem n situatii traumatizante. Durerea sufleteasca pc care 0 ncercati constituie 0 prghie puternica. Aceasta poate fi folosita pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe fata iubitii, de dragul ei ~i a salvarii ei, daca aceasta durere te mpinge ctre Dumnezeu. ~i invers, daca durerea din fiecare secunda provoaca ura, frica ~i regret poti pagubi sufletul ~i multe generatii urmatoare. De multe ori noi ne omorm copiii, Tara sa ne gndim la aceasta. Daca noi ne schimbam atitudinea fata de trecut, noi schimbam trecutul nsu~i. Acum un an eu am consultat 0 fata. n plan subtil avea 0 stare ngrozitoare. Marna ei a lucrat asupra propriei persoane ~i fetita a nceput sa se schimbe rapid. lar eu, oarecum, vaznd succesele evidente, am hotart sa ma ntorc la trecut pentru a <-, ..,~ 187

restabili ~i a aminti tabloul primordial. Eu nu am reu~it ~i nu am putut sa ob!in informa!ia. Chiar n campul trecut ea a fost deja alta, adica schimbarile profunde din prezent atrag dupa sine schimbari reale n trecut ~i viitor, ntrucat ceea ce noi numim trecut, prezent ~i viitor, n plan subtil este un tot unitar. Ce sim!i!i dumneavoastra n momentul durerii provocate omul apropiat, fie el barbat, copil sau nepot? Daca iubirea nu sa clintit, nseamna ca au nceput schimbarile reale. Face!i 0 schimbare minuscula dar reala, iar apoi mari!i-o. Pentru a atinge scopul, trebuie sa te confunzi cu el. Daca noi nazuim spre un scop, atunci 0 parte din acesta l purtam n noi. ~i cu cat ne confundam mai amplu cu scopul nostru, cu atat mai u~or ~i Taradurere ajungem la el. Am mai vorbit un timp, apoi femeia a trecut n camera cealalta. La consulta!ii exista mari posibilita!i de schimbare. Con~tiin!a mea se stratifica din nou. De ce totu~i am pu!ina energie ~i mi este greu sa desTa~or consulta!ia? Poate pentru faptul ca eu trebuie sa-mi ndrept energia mea catre car!i. ntradevar, daca eu a~ fi consultat n ritmul n care am Tacut-o nainte, atunci cea de-a opta ~i de-a noua carte le-a~ fi seris dupa un an-doi. Astfel, cand scriu, neep sa am probleme serioase. Apropo, de ndata ce ajung la informa!ii serioase, alaturi, ncepe imediat sa lumineze ca farul moartea. Este posibil ca acesta sa fi fost semnul ca nu mai trebuie sa ma ocup de a~a ceva? De~i atunci cand am nceput sa adorm aseara, deja n momentul deconectarii con~tiintei, mi-a venit 0 idee

curioasa. Atunci cand subcon~tientul ~tie ca tu vei muri n curnd, atunci cnd te parasesc deodata ata~amentele, atunei este posibil sa prime~ti informalii curate. Nu degeaba se spune n Biblie ca nu e voie sa-L vezi pe Dumnezeu ntruct vei muri. Cum sa-L vezi? Chiar atunci cnd te apropii de logica Divina, uneori se ntmpla sa treci prin ceva n compara!ie cu care moartea poate parea ca 0 etapa de cercetare. n acela~i timp, atunci cnd tu ai trecut primul, celorIal!i le este mult mai u~or ~i mai lipsit de pericol sa perceapa aceasta stare. Pentru a merge spre Dumnezeu, trebuie sa te confunzi cu El, nseamna ca trebuie sa dispara tot ceea ce nfrneaza iubirea. Dar Dumnezeu nu ne da numai iubire, ci prin aceasta creeaza ntreaga lume. nseamna ca, cu ct noi oferim mai multa energie de iubire, de crea!ie, caldura ~i bunatate, cu att mai mult ne confundam cu Dumnezeu. Dumnezeu distruge formele vechi de dragul apari!iei celor noi. Deci, cu ct noi suntem mai pregati!i pentru transformarea proprie, pentru schimbarea destinului, cu att mai u~or este sa ne apropiem de Dumnezeu.

188

'0; .'.,.~'t;

189

~ ~, ".

IUNIE

2003

dar el piere ntruct nu a Tacut principal a ncercare, capacitatea de a pa~i pe treapta urmatoare de a renun(a la tot ceea ce a fost acumulat nainte. Legea negarii nega(iei nu ne permite sa supra vie(uim n prima faza, atunci cnd e gata cea de-a doua. La mijlocul lunii iunie, treburile rn-au purtat n Germania. mi aduc aminte cum eu, plin de plan uri ambi(ioase, rn-am ocupat cu traducerea primei mele car(i n limba engleza. Traducatorul a avut 0 ambi(ie enorma. Calitatea traducerii a fost pu(in zis slaba, mie mi se pare ca el a tradus cu ajutorul computerului. Onorariul l-a luat nsa cu vrf ~i ndesat ~i cu mare placere. Apoi mi s-a spus c traducerea este ngrozitoare. Eu, prin cuno~tin(e, am gasit un american - profesor de filologie. Trebuia sa platesc a doua oara 0 suma mare dar el a garantat calitate ~i finisarea manuscrisului existent. Cu toate acestea, oamenii care au citit cartea au spus ca impresia care lea creat -0 este evident mai slaba dect cea produs de original. Am camandat aproximativ 5000 de exemplare n limba engleza ~i le-am trimis la New York. Cnd bagajul cu car(i a ajuns la aeroportul Kennedy s-au defectat computerele, motiv pentru care nu s-a putut ob(ine bagajul timp de 0 saptamna. Eu am n(eles ca 0 sa am probleme cu cartea n America. Apropo, n ultimii ani, am nceput sa observ ca tehnica, mai ales computerele, reac(ioneaza din ce n ce mai puternic la emo!iile profunde ale oamenilor. Acest lucru dovede~te apari!ia unei situa(ii simple dar foarte periculoase. n ultimul timp, con~tiin(a noastra se deschide din ce n ce mai putemic. Dac nainte gndirile, filtrndu-se de nenumarate ori, au trecut prin straturi
191

nainte, starea de criza a provocat n mine emo(ii iremediabile. Deci, cu ct con~tiin!a analizeaza mai activ 0 situa(ie, cu att mai putemica e depresia. Nu degeaba se vorbe~te n cartea Ecleziastului: "Prea multa cunoa~tere spore~te mhnirea". Acum, cnd no!iunile de bine ~i rau s-au unit n concep!ia mea ntr-o unitate dialectica, rezolvarea oricarei probleme ncepe la mine cu cuvntul "da" ~i "nu". Situa!ia este Tara ie~ire? - Da. Situa!ia este absolut Tara ie~ire? - Nu.n prima faza ea nu are rezolvare. Dar daca urcm la faza urmatoare, atunci va exista rezolvare. Vorbind ntr-un limbaj simplificat, 0 situa(ie Tara
l'
1

,l,

i'

ie~ire nu are rezolvare daca omul nu se schimb. nsa dac atitudinea fa(a de lume se restructureaza n profunzime, exista capacitatea de a-~i schimba ritmul sau de viala, obiceiurile, destinul, atunci ie~irea din situa(ie devine posibila. Deseori, n situa!ii critice, omul face sute de ncercari pentru a supravie(ui,

t90

~:
care au avut influenta asupra evenimentelor lumii nconjuratoare, atunci acum multe dintre emotii cad ntr-o zona intangibila, aproape n mod direct. Gndirea ~i emotiile nedesavr~ite devin din ce n ce mai periculoase. Ca atare, toate procesele se accelereaza. Oamenii cu 0 gndire incorecta, deci cu gnduri ~i dintre cauzii ~i efeet din jurul nostru, dar influentarea are loc nu numai asupra evenimentului, ci ~i asupra construc\iei, structurii oricarei substante. Lumea este stabila datorita faptului ca n zona posibilitatilor superioare nu au fost niciodata admi~i oamenii cu 0 conceptie nedezvoltata asupra lumii. Acum, judecnd dupa toate, trebuie sa ne pregatim pentru mari surprize. Cu toate acestea, sa ne ntoarcem la carte. n America nu a avut sucees. :>itoti banii pe care i-am investit s-au prapadit n zadar. La urma urmei, eu am ncetat sa mai nchiriez un birou n raionul italian al New York-ului, iar toate cartile le-am daruit unui mexican care a promis sa le distribuie n Los Angeles, promitnd autorului faima ~i sume mari de bani. Totu~i, biroul mi-a mncat toti banii c~tigati ~i mi-a pricinuit ~i0 mare pierdere. Aceasta a nsemnat un minunat antrenament cu privire la priibu~irea viitorului. Banii, faima, slava, la urma urmei, au ,xplodat ca un balon de sapun. Acum eu nteleg ca orice afacere serioasa trebuie la nceput sa treaca printr-o prabu~ire a vtorului. Fiirii aceasta imunitate nu este posibil sa te dezvolti. Etapa urmiitoare a purificarii am trecut-o deja n Franta. n rnijlocul anilor 1990, rn-a sunt la birou 0 femeie din Paris. Ba provenea dintr-o familie rusa cunoscuta ~i straveche. ,,Eu sunt entuziasmatii de cartea dumneavoastra, - a spus ea, - ~i am hotArt sa 0 traduc n limba franceza. Fac acest lucru gratis. Consider pur ~i simplu ca aceastii carte trebuie s-o cunoasca francezii". Traducerea s-a dovedit a fi minunata. Mai mult 1 " dect att, femeia a depus un efort sus\inut pentru a giisi un

i l,
l

"

l'
,1 1

emotii agresive, ntr-un timp apropiat vor ncepe sa-~i schimbe foarte repede domiciliul. Daca nainte emotia devenea situatie dupa mai multi ani, acum aceasta poate avea loc ntr-o secunda. Nu demult trebuia sa filmez 0 scena interesanta. Eu am apucat repede 0 videocaseta sigilata ~i am nceput sa rup cu febrilitate celofanul. Cnd am a~ezat videocaseta n camera video m-a strafulgerat 0 teama: dar daca deodata camera se strica? Caseta s-a n\epenit brusc. Atunci cnd eu am ncercat ara graba sa descurc lucrurile, ce s-a ntmplat? Am observat doua cauze: una la camera, alta la videocaseta. Videocamera, este adevarat,

[, , '1
, 'III

,
11

,,[
.
1 1

'

1. Iii 1 1

~i-a restabilit repede func\iile iar n videocaseta am ndreptat banda ie~ita ~i din curiozitate nu am aruncat-o. Dupa un timp ea a revenit la normal, iar eu ara nici 0 problema am nregistrat un film. Mecanismul de cauza ~i efect din univers aclioneaza la fel n viala ~i n natura nevie. Structura substan\ei care ni se pare neclintita constituie de fapt de asemenea 0 situalie, adica au loc cumulul ~i cauza legaturilor rezultate. Vorbind mai simplu, n acest plan, organul ~i func\ia nu difera. De exemplu electronu\ constituie 0 particula, adica 0 structura ~i totodata 0 unda, adica 0 func\ie. nseamna ca influentnd prin emo\iile supraprofunde lumea nconjuratoare, noi schimbam mersul evenimentelor

192

193

~~

~:
editor. ~i iata primavara lui 1999. Noi stam ntr-o cafenea mica din Paris. Avem 0 mica sarbatoare - semnarea contractului referitor la editarea primei mele car(i n limba franceza. Soarele stralucitor se revarsa asupra strazilor Parisului. Pe striizi pa~esc oameni ferici!i. Dispozi!ia este minunata. Editoarea s-a dovedit a fi foarte dragu!a, 0 femeie pliicuta. n ciuda faptului ca ea avea 60 de ani, produce impresia ca este 0 profesoara ncepatoare ~i timida. n timpul discu!iilor se nro~e~te pliicut. Noi discutam despre planuri de perspectiva ~i stabilim pentru toamna 0 conferin\ii de presa, care sa ajute la promovarea car(ii. Editoarea are un magazin ezoteric propriu nu departe de centrul Parisului. "Ce bine ca de ezoterism, n cadrul editurii pariziene, se ocupa a~a 0 femeie spirituala", - ma gndesc eu. Cartea trebuia sa apara n toamna anului 1999. ~i eu am contat ca dupa aproximativ doua luni am sa zbor la Paris la conferin!a de presa. Dar cartea nu a ie~it toamna ntruct editoarei i-au aparut ni~te probleme. Editarea a fost amnata pentru primavara anului 2000. n primavara tot nu a ie~it cartea ntruct editoarea a hotart sa cerceteze ce car(i care sa trateze terne similare mai exista: daca cumva cartea mea dubleaza cartea altcuiva. Fiecare a treia luna am a~teptat sa iasa cartea ~i mi-am Iacut planuri grandioase. Dupa aceea am aflat parerea editoarei n legatura cu cartea mea, care a fost entuziasmata. Se pare ca n lume nu exista ceva asemanator cu cercetarile mele. Cartea a fost unicat. Dupa doua lurii, trebuia sa apara. A trecut un an ~i nca unul. La nceputul anului 2002, cartea a fost editata. Atunci cnd prin cuno~tin!e am pus problema timid, blbind despre un posibil onorariu, editoarea nici macar nu a reac!ionat. Cnd depinzi de viitor, depinzi ~i de omul care !i promite acest viitor. Acest om poate sa te manipuleze cum vrea el. Crezi n toate. Ti-e ru~ine sa pui orice ntrebari dure ntruct acest lucru poate sa duca la distrugerea viitorului. Apoi, atunci cnd euforia ~i a~teptarea care mi-au nchis ochii asupra realita!ii s-au evaporat, numai atunci am nceput sa fac ceea ce trebuia sa fac mult mai devreme. ~i iata-ma vorbind la telefon cu toate cuno~tin!ele care locuiesc la Paris. - Numai sa nu te framn!i - mi spune 0 cuno~tin\ii - dar banii de la editoare n-ai sa-i prime~ti niciodata. Eu am citit contractul tau. Data intrarii n vigoare a contractului ncepe nu din momentul semnarii n!elegerii, ci din momentul apari!iei car(ii. De aceea, pentru cei trei ani n tipul carora ea te-a dus de nas, editura nu poarta nici 0 raspundere. Eu am discutat cu editoarea ta. Aceasta este 0 lupoaica, rapitoare pna n miiduva oaselor. n!elege, n Occident, orice om ncearca sa te n~ele atunci cnd este vorba de bani. n afaceri nu este permisa timiditatea ~i iluzia. n contractul tau exista un punct nevinovat conform caruia editura are dreptul de a distruge exemplarele cr(ilor editate daca ele nu pot fi comercializate. Deci, iata ca
.

editoarea 0 sa-Ii spuna ca tirajul a fost distrus ntructcartea nu

s-a vndut. Tu nu poli control a acest lucru deoarece nu este prevazut n contract. Drepturile ei sunt stipulate clar, iar ale tale sunt spalacite. ~i invers. Obliga!iile tale sunt stipulate limpede, '. iar ale ei spalacit. ~tii ce se face des n Occident? ntocmesc un :

194

195

Il
~.~

contract complet normal ~i undeva se strecoara cu caractere foarte mici 0 completare care schimb toate paragrafele anterioare. Daca tu nu ai un jurist bine pregatit n care sa ai ncredere, li pot aparea multe probleme. Pentru viitor te sfiituiesc sa ~tergi orice punct pe care nu-I ntelegi din contract ~i sa nu semnezi nici un document fiira consultarea unui jurist. Nu te sfiituiesc de asemenea sa-Ii pui sperante n jurist ~i sa depinzi de el n totalitate. Textul contractului trebuie sa fie mereu n doua limbi. Dar nu n documente diferite, ci ntr-un singur document, cu 0 ~tampila ~i semnatura comuna. Toate foile trebuie sa fie ~tampilate. Drepturile ~i ndatoririle trebuie sa fie stipulate clar. Drepturile tale trebuie sa fie apiirate la maximum. n mod deosebit, trebuie prevazute cu atentie problemele financiare ~i ceea ce se refera la viitor. 0 fraza dezlnata poate apoi sa obtina tratarea cea mai nea~teptata. n cazul neplalii banilor, tu trebuie sa ai posibilitatea sa incluzi sancliuni de amenda. Acest lucru trebuie sa fie indicat n contract. Astfel, pe viitor sa ai 0 atitudine mai serioasa fat de editor. Eu am ncercat sa sistematizez cele ntmplate. n America, tema a fost legata de dorinle legate de bani, renume ~i bunastare. 0 asemenea zdruncinare am trecut -0 u~or. M-am comportat deosebit de lini~tit fat de pierderea banilor. n Franta problema a fost pulin altfel. Aici, dorinlele au fost legate de morala ~i idealuri. Bine ca nu am diagnosticat-o pe editoare. Atunci eu a~ fi fost lipsit de posibilitatea de a-mi pune n ordine
196

il

sufletul. Dependenta de viitor se manifesta n doua feluri: n primul rnd cnd calei peste allii n folosul scopurilor ~i dorintelor proprii. n al doilea rnd, cnd calei peste altii, temndu-te sa superi pe altii sau permiti sa te njoseasca. n cazul timiditatii precum ~i n cazul n care conduci, trebuie sa existe doua limite. Editoarea a fost 0 femeie a~a de draguta ~i simpatica, nct mie mi-ar fi fost neplacut sa ma cert cu ea pentru fiecare amanunt. Gndirea bipolara consta n faptul ca trebuie sa pastrezi n permanenla iubirea ~i bunatatea n interior, dar trebuie sa fii destul de sever n exterior. Eu nu am putut sa pastrez aceste doua contradictii. Fie sever, fie bun. ~i cu ct mai naltatoare senti mente mi-a provocat editoarea, cu att mai amorf am devenit eu n relatiile umane. Este vorba de 0 gndire stereotipa ca "daca omul e bun, poli sa ai ncredere n el", ceea ce a actionat ~i de data aceasta. mi aduc aminte de un diafilm pentru copii pe care I-am vzut acum patruzeci de ani. A fost 0 data ca niciodata un porcspinos care a avut 0 ~uba bogata din tepi ~i toata lumea se minuna ce lepi frumo~i avea. El s-a emolionat att de tare, nct a nceput sa-i daruiasca tuturor drept amintire. Astfel, a ramas tara tepi. Apoi a venit crocodilul. L-a mncat ~i s-a culeat satisfiicut la soare mngindu-~i burta. "Ce bun a fost acest '~ porc-spinos", a spus n sinea sa crocodilul. '~ Cnd apare viitorul, cea mai mica agresiune poate sa-I ~" distruga. Controlul, logica, analiza pot provoca agresiune. De /; aceea, omul deseori le nlatura. Se pot pastra logica ~icontrolul " <. cnd exista multa iubire n suflet. Atunci logica, controlul ~i

1i 1

i'

1,

1 ,
1 1

.1

'

\,
l

197

~:
analiza nceteaza sa mai fie agresive. 0 astfel de situatie mie mi-a aratat ca nu am nvatat sa iubesc. ~i dezvoltarea mea ramane cu mult n urma fa( de n!elegerea lumii pe care 0 posed eu. De ce am hotarat sa editez cartea n Germania? Asta cu toate ca a fost destul de clar ca n Occident nu am avut sucees. Sunt foarte puternice stereotipurile ntr-o societate de consum. Nu trebuie sa te schimbi, noi te vindecam singuri, numai sa ne platqti. Cartile mele le poate citi acela care este gata sa accepte 0 durere sufleteasca. Informatia lucreaza la
1

n germana ~i nca mai multi bani pentru tiparirea car(ii se duc pe apa smbetei, cu att mai placut rn-am sim!it. Banii mei dispar, dar se realizeaza ajutorul pentru cel care are nevoie. Se pare ca acest lucru duce la 0 placere subtila ~i inexplicabila. ntr-adevar, pentru a simti iubirea trebuie sa dai rara sa te a~tep!i la restituire. Att de mult mi-a placut acest lucru, nct am decis traducerea n limba germana a celei de-a cincia carti ~i sa 0 dau la tipar ~i la 0 editura oarecare. ntruct daca exista deja cartea este mult mai u~or sa fii de acord cu distribuirea ei. n afara de aceasta, eu am hotart sa dau la tradus aproximativ 0 suta de pagini din raspunsurile mele la ntrebarile primite prin Internet. Am considerat ntotdeauna ca cercetarile mele ~i con~tiinciozitatea mea au fost ntr-o oarecare masura 0 binefacere. Se pare ca totu~i nu a fost a~a. Notiunea de sacrificiu, de pierdere de bunavoie a ceva de dragul de a ajuta pe altii se deosebesc esential de naltul profesionalism, nsa platit. Se pare ca trebuie trait pentru placere, dar pentru 0 anumita placere care conduce la iubire. Mecanismul de transmitere a energiei prin impulsurile de ngrijire a iubirii, a bunata!ii este mecanismul deschiderii unui nivel din ce n mai nalt de placere ~i desfatare. Atunci cnd consumul ncepe sa depa~easca restituirea, calitatea placerii ~i a desratarii se schimba imperceptibil. 0 asemenea placere nu duce la iubire ci la agresiune ~i autodistrugere.

l' 1

Il

Il,

nivelul fizic real, obligandu-I pe cititor sa simta 0 durere de purificare atat fizica, cat ~i spirituala. De data aceasta, nsa, se pare ca eu am gasit 0 atitudine corecta fa( de editarea car!ii. Editarea ei 0 consider ca 0 binefacere, se poate spune ca din dragoste fa( de editura. Nemtii de origine rusa au spus de nenumarate ori ca prietenii ~i prietenele lor, familiile lor, ar fi vrut foarte mult sa citeasca n limba germana cartea mea. Cand dai ceva ~tiind ca prime~ti n schimb mai mult, iubirea din suflet nu se aprinde. A~a a fost ~i cu cartea mea n limba engleza. Am fost convins ca primesc mult mai mult dect investesc. Cu cartea n limba germana situa!ia a fost inversa. n primul rnd, am cautat ctiva ani un traducator. Mi-au pus n fa!a textul n limba germana, eu I-am diagnosticat ~i I-am respins. n cele din urma eu am selectat din cteva texte unul cu 0 stare energetica nalta ~i de calitate. Apoi am dat textul spre evaluare speciali~tilor. S-a recunoscut ca nivelul traducerii a fost deosebit de nalt. ~i cu ct am n!eles eu mai mult ca banii substan!iali dati pentru traducerea textului 198

1 l,

199

Il

~:
La Berlin am consultat c(iva oameni ~i din nou a apiirut tema viitorului. Stateam jos pe covor ~i expuneam lectia unui mic grup de-al meu. - Tineti minte pilda despre marul din rai? - ncep eu discutia. - Ce nseamna fructele binelui ~i ale raului? Aceasta nseamna conectarea logicii umane. Daca noi ie~im n afara limitelor corpului atunci opozitia dintre bine ~i rau dispare. Dorintele noastre sunt legate de corp, de viata ~i de continuarea ei. Cu ct depindem mai puternic de corp ~idorinte, cu att mai puternic nazuim spre bine, ne nchinam n fata lui ~i urm raul. Cnd con~tiinta se desprinde de corp pe 0 anumita perioada ~i patrunde n planurile subtile, binele ~i raul ncep sa se schimbe cu locurile ~i nceteaza sa mai fie absolute. Din acest motiv, filowfia a fost creata de aceia care n experienlele lor mistice au ie~it dincolo de limitele corpului ~i dorintelor lor. Notiunile de bine ~i rau ac(ioneaza numai ntr-un interval foarte ngust de timp. n acest moment eu doresc sa beau: daca este apa, este bine. Daca nu este apa, e rau. Daca luam un interval de un milion de ani, existenta apei ntr-un loc dat sau inexistenta ei nu se poate defini prin no(iunea de bine ~i rau. Logica Divina este mai larga dect un milion de ani. ntregul univers constituie 0 succesiune de situa(ii care I apropie de Dumnezeu. Cu ct ne poart mai departe n viitor visurile, idealurile, spiritualitatea, cu att noi patrundem n planuri mai subtile. Acolo deja exista mai multa 10gicaDivina. Daca atragem acolo notiunea de bine ~irau atunci vor apare mari probleme. Pentru mine personal spiritualitatea, idealurile, viitorul au fost nainte sinonime cu binele. Cu ce se asociaz viitorul? Cu dezvoltarea. Dezvoltarea este un bine, degradarea este un rau. Eu ma nchinam n fata acelora n care vedeam dezvoltarea. Frumuselea, intelectul, forta au nsemnat ntotdeauna pentru mine un motiv de uimire. Eu am visat la curatenie ~i am avut 0 atitudine de dezgust fata de murdarie ~i ma uitam cu emotie la oamenii frumo~i ~icu durere ~i respingere interioara la invalizi. Numai de curnd am nteles ca noi ne apropiem de Dumnezeu nu numai dezvoltndu-ne dar ~i degradndu-ne. Cine a devenit un spirit malefic? Un nger care a pus mai presus de iubire dezvoltarea, vointa, intelectul ~i sensibilitatea sa. Divinizarea dezvoltarii nsamnleaza n multe sut1ete seminte ale maleficului. Ce nseamna btrnetea? Aceasta este degradarea permanenta a corpului nostru, a capacita(ilor noastre ~i a simturilor noastre. Aceasta degradare ne ajut sa percepem iubirea de Dumnezeu. ntruct n univers orice situatie ne conduce spre Dumnezeu, atunci ntr-un interval mare de timp notiunile de dezvoltare ~i degradare ~i pierd sensul initial. Dezvoltarea trece n degradare, degradarea schimba dezvoltarea ~i toate acestea actioneaza asupra cre~terii ample a iubirii

i! 1

:1

1.

Il'
1

'i:1

:"

1:: 1 1

': :1
1
1

:1

: Divine. Spartanii i-au exterminat pe cei slabi din punctullor

,1:

:1

de vedere, pe copiii nedezvoltati. Cultul dezvoltarii, cultul ;. COrpului ~i al frumuselii au dus la homosexualitate, la degradare ~i destramare. Orice civilizalie atinge un punct culminant de dezvoltare, iar degradarea ~i pieirea ei se C!Onecteazaatunci cnd orientarea spre dezvoltare ncepe sa

200 201

~ ,"",

'..

lucreze n detrimentul iubirii. Civilizalia noastra de pe Pamant se apropie de acest puncl. Schimbali-va atitudinea fa! de nOliuni precum dezvoltare, viitor. Acesta este pur ~i simplu unul din elementele cunoa~terii iubirii. n logica Divina, dezvoltarea ~i degradarea reprezinta un proces unic de nazuin! ctre Dumnezeu. Binele ~i raul constituie un proces unic a unor numeroase situalii care fonneaza iubirea. Acolo trecutul nu se contrapune viitorului. Trecutul ~i viitorul constituie 0 structura unica vremelnica, ale carei parli se revarsa una n cealalta ~i manifesta tot mai puternic n sine Divinul. Daca noi dorim sa atingem logica Divina, trebuie sa pornim de la noliunea de unitate a tot ce exista n univers. Treapta superioara a unitalii 0 constituie iubirea de Dumnezeu. Cu cat mergem mai departe n dezvoltarea noastra, cu atat mai ample sunt dorintele noastre, ale intelectului, cu atat cuprindem 0 mai mare parte a lumii, 0 controlam ~i ne unim cu ea. Dar oricat de superior ar fi nivelul dezvoltarii, acea unitate pe care ne-o confera dorinlele noastre, voinla ~i intelectul nostru, niciodata nu se compara cu unitatea pe care 0 cuprinde tot ce exista ~i care ne confera unirea cu Dumnezeu. Numai atunci cand amploarea dorinlelor noastre cuprinde tot ce exista ~i se compara cu iubirea Divina, noi ne ntoarcem napoi de unde am venil. Ma afiu ntr-un ora~el mic pe malul Marii Mediterane. Ora~elul nostru de odihna ~i tratament nu este a~a departe de Nissa raportat la distanlele din Rusi". n Piter acum sunt plus opt grade iar aici - 0 canicula de treizeci ~i cinci de grade. Se pot petrece cateva zile langa mare ca sa te refaci launtric. Dupa

~ederea pe malul marii eu intru ntr-un restaurant mic pe care l delin ni~Le ru~i. Stapana, dincolo de tejgheaua barului, aranjeaza vesela. Soarele dogorator de amiaza a ncins toate

acoperi~urile ~i strazile ntregului ora~. Fara sa ma grabesc, eu beau berea din halba. $tii ceva, - mi se adreseaza stapana barului, - nu demult era sa mor.

Eu ntreb din ochi ce s-a ntamplat, iar ea continua: - n ultimii trei ani am visat unul ~i acela~i vis. Eu calatoresc cu ma~ina care dintr-o data pierde direclia ~i se nvarte n jurul axei sale. Apoi zboara de pe traseu ~i se face praf. Eu sunt pe moarte n aceasta ma~ina. - $i cum s-a petrecut n realitate? - ma interesez eu. - $tii, nu demult am cumparat 0 ma~ina. $i iata ca acum 0 saptamana am plecat la drum ~i am intrat ntr-o curba cu 130140 kilometri la ora. M-am speriat de viteza mare ~i am franal. Dupa 0 fracliune de secunda ma~ina a zburat de pe traseu. pierde - Cand ape~i pe ambreiaj, - spun eu, - ma~ina W stabilitatea, de aceea este mai bine sa franezi nainte de curba, n cel mai rau caz cand intri n curba. $i sa nu ape~i ambreiajul, doar sa franezi pulin. Mai u~or este sa schimbi sabolii de franare decat sa-Ii ri~ti viala. Ea ~i aprinde 0 ligara uitandu-se n strada inundatii de soare. Dupa 0 mica pauza continua: - Am pus frana n mijlocul curbei ~i iata ca nu a ramas nimic din ma~ina, numai rolile. Dar eu nu am avut nici cea mai

.11'
1

III
! 1

Il! Il.1

202

203

~~~.~

midi zgrietura, rn-am lovit doar putin la coate. Interesant, ce a nsemnat oare asta? n discutie s-a amestecat 0 cuno~tinta de-a noastra care a stat la 0 milsuta vecina: Aceasta a fost un semn de sus pentru tine, sigur. ~i precis ca nseamna ceva. Femeia da din mini: - Nu cred n nici un semn ~i n nici un indiciu. - Ea se uita la mine: - ~i totu~i ce s-a ntmplat cu mine, nu degeaba am
avut acel vis. Poti sa-mi spui ceva n legatura cu aceasta?

singuratate launtrica ~i exterioora. Dar la schimbarea totala a destinului - ca de exemplu moartea - omul nu se ncumeta deseori. Este 0 regula simpla: daca se ntmpla ceva cu cuno~tintele ~i apropiatii ti nseamna ca acela~i lucru se poate ntmpla ~icu tine. Simt intuitiv ca accidentul petrecut este un semn nu mai mie pentru mine dect pentru aceasta femeie. De sus mi se atrage atentia n mod delicat: timpul a trecut, este vremea sa fii altul. ncet-ncet savurez berea ~i cu oarecare regret privesc n jur. n principiu, modul meu de viata mi convine. nteleg ca pe mine mil atrage inertia, ca pentru continuarea cercetrilor mele eu trebuie sa ma schimb launtric ~i dupa toate indiciile a mai ramas putin timp. Exista diferite cauze ale bolilor. Una dintre cauze este atunci cnd tu vrei sa-ti nsu~e~ti de la altii tot ce e mai valoros, neproducnd valori n mod independent. Aceasta opre~te creatia, transmiterea energiei ~i dezvoltarea sufletului. Asemenea oameni sunt gata sa jefuiasca, sa omoare ~i sa fure. La ace~tia tema dorintelor, se poote spune, este exprimat

Tu ai citit crtile mele? - 0 ntreb eu. Ea da din cap negativ ~i trage din tigara.

Atunci nu te voi obosi cu terminologia mea, dar, judecnd dupa toate, acesta nu este un semn, ci ultimul avertisment. Ea se uita cu interes la mine.

- Totu~i n-am murit, de~i n vis am murit. - Cnd e~ti pe moarte, atunci ncepe 0 noua soarta. Mai degraba prin acel vis s-a fcut 0 aluzie referitoare la calea ta sau conceptia despre lume, precum ~i la posibilele rezultate. Mi se pare ca dupa acest accident tu trebuie sa te schimbi n mod serios. Altminteri viitoarea situatie ~i visul vor coincide.
1

.
.

, "

printr-un aspect maximal.Asemenea oameni ~iurma~iilor sunt

sortiti sa se mbolnaveasca gray ~i sa Ii se destrame destinul. Exist boli de neacceptare a purificarii. Omul nu accepta faIimentul nivelului material, spiritual ~i sentimental emannd frica, ura, suparare ~i depresie. Neacceptarea trecutului na~te uri ~i dorinta de a calca n picioare iubirea. Neacceptarea ,prezentului na~te suparare ~i dorinta de a nfrna sau opri isentimentul iubirii. Neacceptarea viitorului na~te fric,
.

- M-am schimbat ntr-adevar, - a spus ea. mi vine n minte 0 idee nea~teptata. Totu~i problemele mele ~i ultimul meu accident constituie de asemenea, judecnd dupa toate, 0 chemare la schimbare. Eu simt ca a sosit de mult timpul sa "ies" din aceasta situatie - ~i sa ramn ntr-o totaHi
204

incertitudini~incercareade a dirija iubirea.Acestaeste nivelul

205

:!

~\.:

.i
'1
1

cel mai subtil ~i cel mai periculos. n spatele nazuin\ei de a discreditata iubirea, de a deprecia nsemnatatea ei, de a 0 schimba cu alte pasiuni, n spatele ncercarii de a hotar pe cine sa iubim ~i pe cine nu trebuie sa iubim, omul prime~te cele mai grave mbolnaviri. Totu~i, Dumnezeu ne conduce prin iubire, iar cnd noi ncercam sa ne subordonam noua acest sentiment, atunci aceasta ncercare de a-L dirija pe Creator nseamna principiul celulei canceroase. Al treilea tip de boala este degradarea. n principiu, prin ce se deosebe~te omul de animal? Arunca 0 bucata de came unui cine, el fuge pna la carne ~i 0 mannca. Omul face cu 0 asemenea bucat la fel. Dar el devine om atunci cnd se a~eaza la 0 masa acoperita cu 0 fa\a de mas a

l'

~i mai departe, pentru a supravie(ui, omul distruge ~l stoarce vlaga din sufletele urma~ilor sai ~i din viitoarea sa viala. Eu am vazut asemenea oameni. Dar pe mine rn-a uimit un fapt inexplicabil. Parametri sufletului lor sunt ngrozitori, acceptarea situa\iei traumatizante se afla la polul negativ profund, capacitatea de a oferi este negativa, iar energetica este minunata. Eu nu am putut sa n\eleg de unde ia energie un asemenea om. Numai dupa aceea, examinnd starea copiilor ~i a nepo\ilor, am n(eles cu uimire ca el ia energia de la copiii sai actuali ~i viitori. Acest consum profund poate obstruc(iona ~i deforma att de putemic energetica sufletului, nct mecanismul de transformare a iubirii n energie se opre~te pentru un timp ndelungat. Deasupra neamului atrna un blestem. Energia nu ajunge nici pentru un destin favorabil, nici pentru sanatate ~i nici pentru 0 familie mplinita. Mai exista un gen de boala, lipsa de dorin\ de a te schimba. Omului i sunt harazite schimbari determinate de destin dar el nu vrea sa se schimbe. La nceput apar semne, apoi neplaceri, iar dupa aceea fiecaruia dupa merit. Cnd n anii 1990 eu am nceput sa vad structurile karmice, am nceput sa n(eleg ca debuteaza 0 viala noua. Dar am vrut sa pastrez concep\ia anterioara despre lume. Am nceput sa cercetez legile Divine, visnd 0 vila ~i dorind sa c~tig mai mul\i bani. Condamnarea la moarte pronun(ata de doctori n ceea ce ma prive~te, rn-a obligat sa-mi iau ramas bun de la visuri ~i bunastare. mi aduc aminte cum nainte cu doua luni de a mi se pune diagnosticul, calatoream la bunica mea care locuia n Lazarevsk nu departe
207

, '1. Il.
il

.1 ,,1

.'1
III

:!:' 1
I

.. .1

~i farfurii ~i tacmuri a~ezate pe ea etc. ~i 0 mannca Tara graM. Energia animala primordiala se transforma n nazuin\e spirituale de natura superioara. Ab\inerea, autolimitarea, transformarea dorin\elor inferioare n cele superioare constituie 0 cale naturala a dezvoltrii omului. Dar daca omul se confunda cu animalul, ncercnd sa faca totul n graba, cu lacomie ~ijosnicie, atunci la el pot sa apara mbolnaviri grave. 0 asemenea autodistrugere a sufletului mutileaza energetica urma~ilor ~i acest lucru nu este permis de sus. Este interesant faptul ca atunci cnd distrugerea sufletului de abia ncepe se elibereaza 0 mare cantitate de energie ~i omul caznd n patologic, este posibil sa simt un aflux de forta ~i bucurie. Dar ntruct aceasta energie nu porne~te din iubire ci din distrugere, ea nu dureaza mult.

206

~<.:

! !
l,
;1

de Soci. "Cercetiirile mele sunt unicat. Eu am viizut ceea ce nimeni ~iniciodata n istorie nu a vzut. n curnd voi fi un om bogat, - am gndit eu, - ~i voi putea cumpara 0 casu(ii la mare". nsa cnd am nteles ca voi muri, atunci am fiicut trei \ucruri: n primul rnd, am schimbat sistemul scopurilor. Corpul a ncetat sa mai nsemne ceva, trebuia sa-mi salvez sufletul; am nteles din Biblie ca sufletul se salveau prin iubire ~i am pomit n
,

Daca nu exista 0 niizuinta corecta ~i 0 permanenta activitate asupra propriei persoane, omul care se comporta chipurile corect, este supus n permanenta nenorocirilor ~i bolilor. n principiu, 0 asemenea ncarcatura este u~or de determinat. Daca omul se na~te greu, daca marna n timpul sarcinii a fost njosita, daca naintea conceperii avea mari neplaceri, toate acestea vorbesc deja despre multe lucruri. Cu ct a fost mai dureroasa perioada pubertatii n plan fizic ~i sufletesc, cu ct mai dureros a trecut prima iubire, cu atat mai mari VOl'fi n mod corespunzator probJemele generatiilor viitoare. Mai exista ncii un gen curios de boli - bolile viitorului. Un grup de oameni traie~te dupa anumite canoane ncetatenite, care au fost pe deplin adaptate la mediu. Dar, din viitor vine n ntmpinare 0 situatie noua la care nimeni nu este adaptaI. Animalele, n conditii noi, pur ~i simplu pier. La grupul de oameni, n primul rand pot apare mbolnaviri serioase, apoi ncepe zdruncinarea structurilor sociale, iar apoi - adaptarea, nflorirea sau pieirea. Activitatea cu ajutorul primelor straturi de informatie noua nu poate lasa ~anse pentru supravietuire. Atunci, mpreuna cu ei interaC\ioneaza cei mai rezistenti ~i armonio~i oameni, ei iau primii loviturile asupra lor: unii mor, unii devin invalizi, la altii se destrama destinul ~i sanatatea. Dar informatia prelucrata ei 0 transmit altora ~i individul supravietuie~te prin comunicare cu ei ~i dobande~te ~anse pentru salvare. Exista ~i mbolnaviri legate de starea societatii. Se acumuleau un anumit potential negativ, care trebuie sa duca la 209

!II

!
I
1

. :".
I

!III
1

aceastiidirectie. n al doilea rnd, am ncetat sa mai visez ~i sa

a~tept bunuri materiale, dar trebuia sa las ceva bani pentru sotie ~i copii. A~teptarea launtrica ~i consumul s-au schimbat n capacitatea suprema de a darui ~i de a avea grija de altii. n al treilea rnd, eu nsumi rn-am schimbat ~i n perioada ce mi-a mai ramas am nceput viata din nou, schimbndu-mi destinul precum ~i comportamentul ~i obiceiurile. Cnd ncerci sa-ti schimbi destinul, atunci este mai u~r sa te schimbi pe tine nsuti. Nu ntmplator, cnd femeia se casatore~te, ea ~i schimba numele. Destinul se schimba mai putemic ~i are loc mai u~or 0 desprindere de legaturile anterioare. Nu ntmplator, la cteva mii de oameni care s-au vindecat spontan de cancer a avut loc 0 schimbare importantii n destinullor. Cnd se schimba obiceiurile, modul de viatii ~i destinul omului atunci cre~te brusc concentrarea asupra iubirii. Omul ciiruia i este frica, este nrait ~i nu este multumit de altii ~i de sine, nu poate sa-~i schimbe destinul. Iata nca un gen de bolL Bolile trecutului. Ai fiicut boaciine n vietile trecute, ai nciircat urma~ii ~i destinul tau, acum, n viata actuala, vrei sau nu vrei, trebuie sa plate~ti pentru asta.
208

f
~.

1;

~:~: pieirea civiliza(iei. $i atunci cnd oamenii se bazeaza nu pe un cerc restrns de rude, ci pe un numar foarte mare de oameni, atunci iau asupra lor aceasta problema: fiind bolnavi, distrugndu-se, ei formeaza 0 conceplie noua, cu un irnpuls muIt mai mare de iubire. Aceasta concep(ie despre lume, inmullindu-se, salveaza civiliza(ia. n ultimul timp, de nenumarate ori, am primit noti(e cu una ~i aceea~i intrebare: " De ce nici unul dintre sfinli nu au trait mult de~i au avut cu to(ii 0 concep(ie corecta despre lume ~i au avut un mod demn de viala? Cum se manifesta in acest caz legile karmei?" Daca tratam aceasta problema cu superficialitate, atunci intr-adevar nu yom in(elege multe. Sfntul este in primul rnd 0 concep(ie ~i nu un caracter. Traiesc mult discipolii sfinlilor, adica aceia in care concep(ia corecta despre lume s-a transformat intr-un caracter profund. Eu am viizut oameni deosebit de armonio~i, cu 0 bunatate launtrica imensa ~i cu posibilitali minunate. Fericirea lor, norocul lor permanent ~i armonia crescuta a inceput sa ac(ioneze in detrimentul concep(iei ~i al comportamentului lor. Conceplia denaturata despre lume le schilodea. sulletul dar ei nu in(elegeau asta intruct aveau la baza rama~i(ele armoniei profunde. Deci, iata ca in ultima instanla, concep(ia despre lume este mult mai importantii dect caracterul. La fel ~i medicina care vindeca prin sullet este muIt mai importanta dect medicina care trateaza numai corpul. Proprietara barului mi-a intrerupt gndurile. - Apropo, 0 femeie a vrut sa va intlni(i. Eu dau negativ din cap: 210 - Eu nu vreau sa ma intlnesc cu nimeni. - Ba nu, ea nu vroia sa puna intrebari, - explica prietena mea. - Ea a vrut pur ~i sirnplu sa-Ii mul(umeasca. Am vorbit cndva cu ea ~i mi-a povestit ca acum c(iva ani a avut cancer iar doctorii au fost neputincio~i. Ea a citit caf\ile unui om ~i s-a vindecat. Ea a pronunlat numele tau. - $tii ceva. - spun eu, - cea mai mare mullumire este faptul ca s-a vindecat Tara sa comunice cu mine, doar citind ciir(ile mele. Asta inseamna ~i lauda ~i mul(umire. Acest lucru este suficient pentru mine. mi iau ramas bun ~i plec. Azi mai trebuie sa merg in cteva locuri. Seara am cteva consulta(ii telefonice. mi place deosebit de mult acest lucru. naintea consuIta(iei ma mobilizez launtric la maximum ~i intru intr-o anumita stare. Deja dupa cteva zile incepe activitatea cu pacien(ii. Consulta(ia are loc de nenumarate ori in plan subtil inainte de evenimentul fizic. Acela~i lucru se intmpla ~i cu conferin(ele. Dar acolo am mai pu(ina putere pentru a ma proteja. De aceea, purificarea acelora care se alla la conferin(e ~i mai ales a copiilor ~i a rudelor lor, care se alla in exteriorul salii, este extrem de dura. La copiii care in acest moment se alla acasa poate apare starea de vorna, diaree, cre~terea brusca a temperaturii. ntr-adevar, in tirnpul ultimei consulta(ii rn-au frarnntat anumite fapte. Ele au aratat ct de periculoasa este tema dependen(ei de viitor. Unei paciente, cu doua zile nainte de consulta(ie. i-a murit papagalul. 0 alta femeie calatorea cu baiatul ntr-o ma~ina. ,,$ti(i, nu a putut nimeni sa ne explice a~a 211

'1 !
Ii
I

'1

~>, '\.

Il'
1

'1
;11

ca dumneavoastra ce anume s-a ntmplat, - povestea femeia. Speciali~tii au dat doar din umeri. Deodata, n drum, Tara nici 0 cauza vizibila, ma~ina s-a oprit. Motorul s-a nfundat, farurile n-au mai functionat. Daca acest lucru ar fi avut loc pe 0 autostrada unde se gone~te cu vitez, noi am fi muri!". Eu spun la toate lectiile ca dependenta de viitor devine din ce n ce mai periculoasa. ~i daca nainte de consultatie, chiar pazindu-va, se ntmpla ceva cu dumneavoastra, puteti sa trageti ni~te concluzii despre seriozitatea probleme]or ce le aveti. Gndurile se ntorc din nou la consultatiile telefonice. Cnd pacientul stabile~te ora este foarte rau. n primul rnd, pot sa fiu nepregatit. n al doilea rnd, eu depind de pacient ~i este periculos pentru mine. Apoi, vrei sau nu vrei, anumite lucruri te pot distrage ~i apare 0 imensa ncarcare. Bine, 0 sa vedem seara, ma gndesc eu ~i ma debarasez de aceste gnduri. Acum trebuie sa uit de toate. Trebuie sa vd soarele ~i marea de peruzea. Am nevoie sa ma lini~tesc launtric pentru ctva timp. Odihna adevrata este atunci cnd lipse~te orice scop. 0 data am reu~it, nu ~tiu cum, sa ma pierd n Paris ~i am poroit pe ghicite. Asta a fost cea mai buna excursie. Simturile au fost cu mult mai ascutite. Scopul nseamna dorint, iar dorinta nchide iubirea, atenueaza sentimentele adevarate ~i profunde. De aceea, prefer sa ma odihnesc rara nici un scop. Fra sa planifie timpul. Fara sa aleg itinerariul. Fra sa ~tiu ce am sa fac peste un minut. Placerea este mai subtila, mai profunda ~i mai rafinata. Imprevizibilitatea ~i lipsa unui scop

nfrneaz con~tiinta. Aceasta se nume~te un fel de meditatie. Dar orict de lipsit de scop a~ fi hoinarit, ntotdeauna exista 0 expectativa interioara. Sufletul ntreaba ce se va ntmpla dupa aceasta cotitura. lar eu mi spun launtric, n sinea mea: dupa fiecare cotitura va exista iubire. Atunci calatoria ofera 0 desftare mai mare. 0 seara meridionala devine repede noapte. mi place sa fac 0 baie noaptea. Atunci cnd noti n apa ntunecata apare sentimentul unei acute lipse de aparare. Cerul infinit al noptii subliniaza lipsa de important a corpului ~i ntare~te nsemnatatea sufletului ~i a sentimentelor. A face baie noaptea nseamna un minunat medicament de care ncerc sa ma folosesc de cte ori se ive~te ocazia. i! Trebuie sa ma dezic de toate launtric ntruct peste 0 '.;, jumatate de ora va ncepe sa sune telefonul. Ma a~z n fotoliu, ~' pun alaturi de mine telefonul ~i mi analizez problemele. A ramas n mine graba ~i irascibilitate ~i razbate fulgerator
.-

i 1
'
,

*
,

''
:

atitudinea categorica fata de oameni. Poti consacraluni de zile

pentru asta ~l sa rezolVl problema pur tehmc. Am observat ca 0

.~-

data cu apari(ia unei noi n(elegeri, aceasta ac(ioneazamai bine

/},. dect orice tehnica. Cnd am nceput sa lucrez asupra temei '!: dorin(elor, obiceiul de a mnca repede ~i cu liicomie a nceput ;" - sa dispara. nca din copilarie mi s-a insuflat ca mncarea constituie fort ~i saniitate. Se pare ca aceasta orientare a stat n $ubcon~tientul meu zeci de ani. Apoi am n(eles ca cea mai buna mncare este aceea la care am renuntat. Mncarea poate fi 213

1,1: ! !
,1
:

~<';

II[

,' l!I I
"1

l,

daunatoare. nainte, senzatia de foame era chinuitoare, n subcon~tient aceasta era legata de frica pentru via\ii. Cnd am nceput sa ma autoconving ca senza(ia de foame e folositoare, ca ea purifica organismul de zgura, activizeaza schimbul de substante, ea a ramas la fel, dar a ncetat sa mai fie chinuitoare ~i sa-mi provoace disconfort, ba a nceput chiar sa-mi faca placere. Cnd am nceput sa ma ocup serios de tema viitorului, dorinta de a bea s-a miqorat brusc. Alcoolul distruge contactul cu viitorul, destabilizeaza dorintele supreme. Dar de~i atitudinea fata de alcool s-a schimbat, momentele de irascibilitate, frica, panica ~i depresie nca mai persista. Ceva nu nteleg n totalitate. Nu demult am observat un detaliu curios. Cnd cineva mi spune: "Am pentru dumneavoastra 0 informatie noua" sau "Am 0 noutate pentru dumneavoastra", n mine, aproape concomitent cu prima emotie, izbucne~te pe nea~teptate frica. nainte nu am observat deloc acest lucru. Eu am nceput sa dau
"
:
1

III
l

l' '
l,
1 '1

'

nemijlocit cu pericolul, dar n fata ei ca ~i n fata durerii ~i a sentimentului de foame nu trebuie sa ne supunem. Frica este 0 forma primitiva de educare. Ea ne obliga sa ne nfrnam dorintele, stimuleaza activitatea con~tiintei. Frica este un indicator al dependentei de lumea nconjuratoare. Cnd noi depindem de ceva, atunci primim 0 informatie. De obicei nenfricatul devine ~ef, iar fricosul adjunct. Nenfricatii au realizat acumularea de informatii. Frico~ii ~i subordonatii le-au primil ~i le-au stocat. Nenfricatii au fost atra~i de grosolanie mbibata cu lipsa de spiritualitate. Ei au ncetat sa-i mai simta pe ceilalti oameni, au uitat de interesele lor ~i s-au concentrat tot mai mult asupra propriei persoane. Acest lucru a diminuat iubirea din sufletul lor. Cei frico~i ~i mai precauti au nvins nu prin atac direct, ci prin intrigi de culise. Dar cu ct mai mult sau destramat con~tiinta ~i experienta lor, cu att mai duri au devenit ei launtric ~i au pierdut de asemenea iubirea. Daca nsa credinla n Dumnezeu a ajutat la pastrarea iubirii, frica s-a transformat n precaulie, iar precaulia n nlelepciune. Omul putea sa lucreze concomitent asupra primirii ~i realizarii. Simlind 0 supunere absoluta fa\ii de voinla Divina omul a fost creat pentru a primi ~i prelucra informaliile. Simlind Divinul n sine, omul a realizat ~i a valorificat informa lia acumulata. Cine a simlit Divinul n propria persoana, s-a concentrat mai mult asupra crealiei, bucuriei, veseliei ~i daruirii. Cine a vazut vointa Divina n jurul sau, s-a concentrat asupra abtinerii, dezicerii, izolarii, nlelegerii a ceea ce se petrece. De ndata ce iubirea ~i viziunea Divinului au trecut, la
215

!:III!

:'1'1
l

''

',,1 'I!
1

l'
!
i,

' 1
.

1' .

" 'I

1'1

atentie acestui fapt numai atunci cnd am nteles ct de daunator este sentimentul fricii. Frica ~i boala sunt legate de subcon~tientul nostru. n emotiile fricii sunt nmagazinate subcon~tient dureri ale distrugerii fizice. Daca ne ndepartm de durere, noi ne salvam viata. Daca ne a~ezam pe ~inele de cale ferata ~i vedem trenul care zboara spre noi, emotia fricii ne obliga sa fugim pentru a ne salva viata. Dar daca vedem un tren la orizont apare 0 emotie similara ~i aceasta paralizeaza dezvoltarea noastra. Frica este folositoare n cazul contactului

214

, III
1

"~~-';,
I

" ~'
distrugere ~i pieire. Frica paralizeaza, ea opre~te distrugerea ~i dezvoltarea n acela~i timp. Deci cu cat exista mai pu(ina iubire n suflet, cu atat mai mult trebuie sa existe frica salvatoare, care limiteaza sistemele cu mai multe variante, dar 0 re(ine de la autodistrugere. Totodata, nlaturarea pur ~i simplu a fricii din suflet duce la pieire. De obicei iubirea vine cu portia, iar n pauze vine frica. nsa daca nazuin(a spre iubire ~i Dumnezeu este permanenta, posibilitatea de adaptare la lume cre~te nemasurat. Atunci nsa frica nceteaza sa mai fie principalul mecanism de aparare. lrascibilitatea, frica ~i depresia, toate acestea constituie semne ale elasticita(ii scazute a structurii informa(ionale ~i de aceea omul fricos tinde ntotdeauna spre supunere ~i acceptare. nseamna ca de luptat trebuie nu cu frica, ci cu rigidizarea structurii informa(ionale. Oamenii au observat de mult ca daca n suflet exista 0 frica permanenta dar omuI, depa~ind-o, nfrunta durerea ~i nu i este frica de situa(ii nea~teptate, cale~te corpul prin solicitari fizice ~i diferen(e de temperatura, atunci frica trece !reptat. Deci cu cat este mai mare flexibilitatea structurii informa(ionale, cu atat este mai mica frica. Cu cat suntem mai mult deschi~i pentru lumea nconjuratoare, suntem pregati(i sa primim orice informa(ie, cu atat mai mare este flexibilitatea structurii noastre informa(ionale. Metoda ~i posibilita(ile superioare pentru un contact cu informa(iile universale trec prin acceptarea voin(ei Divine n tot ceea ce are loc n lume. Voin\a Divina, adica ntregul mecanism de cauza ~i efect al universului constituie 0 parte a ceea ce noi numim
217

:111

.1 Il'

unii apare desfranarea, mitocania ~i toleranta excesiva fa( de dorin(ele exterioare, iar la ceilal(i a aparut frica, depresia ~i invidia. Cedarea ~i realizarea sunt un rezultat al acumularii. Daca n supunerea primirii informa(iilor exista pu(ina iubire, atunci ~i realizarea ei va fi plina de grosolanie ~i agresiune. Pentru a percepe Divinul trebuie sa ui(i de uman. ntrucat e~ecul este legat de corp, se poate trage 0 concluzie simpla: atta timp cat exista e~ecul, logica Divina e de neatins. De aceea, apostolii spuneau ca cel caruia i este frica nu este ispitit de iubire. Pentru ca ma~ina sa porneasca din loc este nevoie sa 0 pui n viteza ntaia. Dar daca ea a acumulat viteza ~i nu 0 cuplam la viteze mai mari, atunci distrugem motorul. Pe masura dezvoltarii omului, frica se transforma n ab(inere, precau(ie ~i autodisciplina. Treptat, motivul principal de comportare devine sentimentul iubirii. Nu trebuie sa faci ceva ce mpiedica iubirea ~i diminueaza cantitatea ei n suflet. Daca n comportamentu! animalului. n emo(iile sale subcon~tiente, frica ocupa 80%, atunci la om ocupa 50-60%. Pana n prezent noi nu am bnuit ca orice fapta a noastra se coreleaza la nceput cu emo(ia fricii, iar apoi cu emo(ia placerii. Acest lucru este pe deplin natural, ntrucat frica nfraneazii dependen(a de emo(ii pozitive de suprafa(. Fara credin( n Dumnezeu, frica e necesara. Ea disciplineaza, nfraneaza ~i obliga sa lucrezi asupra primirii informa(iilor, dezvolta con~tiinta. ntrucat nu exista dezvoltare Tara durere, frica ~i dezvoltarea sunt strans nvecinate. Dac iubirea Divina nu ajunge, refacerea organismului mpreuna cu dezvoltarea devine

'II!I

l'

, 1 1 ;11 1

216

-:t.~~~-':,

iubire Divin. Nu ntmpltor principala rugciune a cre~tinismului, ca ~i de fapt n alte religii, ncepe cu recunoa~terea voin(ei Divine ~i logicii supreme n tot ceea ce se petrece. Teama constituie unul din semnele dependen(ei de viitor ~i totodat una din principalele metode de lupta cu vechiul. Aceasta este 0 permanent reamintire pentru sufletul ~i corpul nostru despre caracterul secundar al voin(ei, dorin(elor, planurilor ~i scopurilor noastre, n compara(ie cu Voin(a Divin. Privesc ntr-un punct fix, urmrind gndurile care se sting treptat. Exerci(iul cu gndurile s-a ncheiat. Se aude primul sunet de telefon. Ma caut un om din Australia. El are limfom. - Eu nu numai c am citit toate cr(ile, dar rn-am uitat ~i la ultimele videocasete, - spune el. - A(i putea s-mi spune(i parame tri mei? Capacitatea de a accepta situa(iile traumatizante este nalt la dumneavoastr, - spun eu, - druirea iubirii, grija fa( de al(ii ~i energiile sunt de asemenea spre plus. Dar n ceea ce prive~te rezerva viitorului este absolut total insuficient. Aceasta este legat de copiii dumneavoastr, mai ales de cei mai n vrst. Schimbri reale, dup citirea cr(ilor, sunt vizibile, dar copiii nu ~i-au pus nc ordine n propria lor persoan. Starea lor interioar provoac apari(ia bolii dumneavoastr. - Dar ce le-am transmis eu lor? n primul rnd, a(i transmis judecarea, criticarea oamenilor. A(i fcut aprecieri bazndu-v nu pe iubire, ci pe
Il,

r "i ;,t

k~' ~ ~J f ~ ~~~ :f

spiritualitate, moral ~i idealuri. Orict de perfecte ni s-ar prea concep(iile despre lume, ele niciodat nu vor fi exacte ntruct mai trebuie nc s se dezvolte. Atta timp ct noi ne dezvoltm, nu suntem desvr~i(i, atta timp ct nu suntem desvr~i(i, noi ne dezvoltm. Dorin(a de a face ceva s devin ve~nic ne conduce imediat la n(epenirea formelor. Numai iubirea poate fi ve~nic ntruct ea nu are form, ea se gse~te n afara limitelor spa(iului, timpului ~i a materiei. Trebuie s amintim de relativitatea concep(iilor noastre despre lume. Sistemul se dezvolt atta timp ct n el exist 0 contradic(ie, ntruct aceasta nseamn tocmai dezvoltare. Cnd contradic(ia dep~e~te 30-50%, sistemul ca atare dispare. Cnd contradiC\ia dispare, sistemul piere de asemenea, devenind din ce n ce mai agresiv nainte de decderea total. Cu ct ne apropiem mai mult de Dumnezeu ~i de iubire, orict de ciudat ar prea, cu att mai pu(in stabil trebuie sa fie no(iunea de moralitate, de idealuri, de spiritualitate cu condi(ia unei concentrri tot mai mari asupra iubirii. ncercarea de a-L cunoa~te pe Dumnezeu prin respectarea din ce n ce mai strict a regulilor, canoanelor, deprtndu-I pe om de iubire, lleaga de spiritualitate, idealuri ~i moralitate. Cu ct noi percepem lumea mai dur ~i mai conservator, cu att mai puternic mpr(im lumea n bine ~i ru. Urm ~i dispre(uim tot ce e murdar ~i ne nchinm n fa(a a ceea ce este curat. Aprecierea dumneavoastr sever asupra lumii sl~luie~te n copii ~i nepo(i, schimba(i-i pe ei schimbndu-v pe dumneavoastr ~i va trece boala.

l,' 1

,1

ii

"\ Y,

2t8

219

~-"',> ,..,..-

- Da, ntotdeauna brbatul.

am acceptat cu greu nedrepttile,

- spune

contrazice Notiunea contraveni

ntotdeauna de dreptate

conceptiile a unuia din

similare grupurile ~i justetii

ale celui laIt om. de oameni celuilalt grup. ~i cu ct va

- ~titi ceva, dreptatea este numai 0 anumit schem dur a legturilor dintre cauz ~i efect. n primul rnd, ea lucreaz ntotdeauna doilea fiica pentru noi, adic este deosebit a adevrului de subiectiv. am vorbit ~i justetii. mele indiferent omului n al cu rnd, ea nu poate fi absolut. mea pe tema drepttii, Nu demult

de asemenea intereselor

Cu ct este mai mare concentrarea este mai slaba concentrarea apropiate concentrm vor fi notiunile asupra Divinului, noastre

asupra iubirii

asupra propriului el se transforma

corp, cu att mai Cnd noi ne n el va rena~te n permanentii

despre dreptate. asupra umanului,

,,Eu sunt ct de ~i

tatl tu ~i tu trebuie s accepti hotrrile

:

uman. Cnd noi ne concentram

nedrepte ti s-ar prea tie. ntelege, - am spus eu, - un \ucru

l' 1,'1,

l,

simplu. justetea dreptate.

Dac

tu i vei dovedi ~i justetea

limpede

dreptatea

~i se va transforma n malefic. Pentru ca sistemul uman de percepere ~i de nteJegere a lumii nconjuratoare sa opreasca ntepenirea sa vedem numai noua ~i degradarea \umea numai trebuie prin ca pentru 0 anumita logica Atunci de sine, zdruncina Divina, izbvit se creeaza perioada sprijinindu-ne 0 atitudine de frica ~i noastra

ta, el te va ur cu att mai mult Dreptatea vor triumfa

cu ct tu vei avea de la sine. Tu poti s-

,:II!
'111'1

ti exprimi prerea iar dup aceea s accepti condi(iile lui. Cnd ns timpul va demonstra justetea ta, omul, n loc de ur, va simti stim. Permite-i Experienta pozitiv. aduceti
i'

pe iubire Atunci

~i Divinitate. ~i fata care boala

fata de oameni

I!I" I;!II

omului este

s se conving mult mai ~i just

singur c a gre~it. dect cea V

agresiune. informationala

stabilitatea

negativ Omul

folositoare

devine inutila. aveti probleme? ~i nseamna ca eu ma se 0 trei

, 'i I
'

11
1 1

nu poate fi drept de parabola

100% niciodat".

Am nteles totul, - spune biirbatul, - va multumesc foarte

existii

aminte

cunoscut

despre dreptate?

Un om, cu s Las de vor ,

mult. Am auzit ca acum ~i dumneavoastra - Da, - spun eu. - Probleme dezvolt. Ne ncheie. Dupa ,strlucirea situatii un oarecare e putemic. timp, urm reciproc sucees

~'
"

,
1

timp de zece ani, a stat pe un munte rugat ~i s-a adresat lui Dumnezeu ca lumea adevrat?" rspuns ncepem acum noastra s fie cldit drept. Dumnezeu.

~i n toti ace~ti ani s-a dore~ti acest lucru - atunci iata conceptia legata ele aceea,

avnd 0 singur rugminte "Tu lar omul

~i cu aceasta

convorbirea lui. A aprut ~i a capului. iubirii,

a ntrebat

care s-a rugat a

afirmativ. ca ~i muntele despre corpului

"Bine,

- a spus

Creatorul, Deci, De

m uit la cmpul un aIt timp,

cu tine. Timp dreptate

de zece ani tu ai stat pe munte. s stea pe tine". este ntotdeauna noastre. tainic

patii luminoas,

care partial

acoper zona pieptului

Dup

la el intervin Emotiile

l' il

de ncercare,

dou dintre

ele au loc cu pstrarea

interesele

~i vietii

a treia e putin probabil

s 0 dep~easc.

urma~ilor

220

221

~-~"

'''',

.<

mpiedica. Dar traversarea generala a situaliei reprezinta circa 60%. nseamna ca va depa~i obstacolul. Eu ma opresc imediat. Examinarea viitorului nu e de dorit, cu att mai mult cu ct depinde de voinla noastra. Mulli vin la consultalie, punndu-~i n aceasta 0 mare speranta ~i ei gre~esc. Examenul, ca ~i competitia, nseamna tragerea unor concluzii. Uneori omul nu vede nici un succes ~i nici 0 schimbare n timp ce lucreaza asupra propriei persoane. Dar el acumuleaza principalul - energie pentru schimbare, care se realizeaza ntr-un moment corespunzator. Intenlia, daca exista multa vreme, umple totul cu energie ~i schimba mersul cauzei ~i efectului evenimentelor. Daca omul biruie~te 0 problema sau nu depinde n mare masura de ncercarile pe care le-a Tacut pna la consultatie ~i de starea n care se afla dupa aceasta. n timpul consultatiei se deschide subcon~tientul ~i n profunzimea lui patrunde atitudinea formata despre lume. Daca ea va fi justa, atunci va avea loc nsanato~irea ~i schimbarea destinului. Daca pretentiile se pastreaza, posibilitatile lui de a ucide vor fi nchise n cel mai bun caz. Apropo, iata nca 0 varianta care expliea de ce sunt dobort pna la consultatie, n timpul ei ~i dupa aceasta. Profunzimea patrunderii n structurile subcon~tiente este mai ampla dect pregatirea pacientilor. nseamna ca perieolul pentru ei cre~te, eu i apar, iar suprancarcarea mea cre~te de asemenea. Pregatirea pacientilor provine nu numai din cunoa~terea car(ilor ~i capacitatea lor de a lucra asupra propriilor persoane, ci provine din orientarea subcon~tienta asupra strii mele
222

interioare. Concluzie: e timpul sa ma schimb ~i sa opresc consultatia. ~i ce-ar fi daca a~ lua telefonul mobil, a~ pleca la mare ~i de acolo, privind cerul din noapte, a~ da consultatii pacientilor. Emotiile pozitive nseamna destindere. Nu demult eu a~a a~ fi procedat, dar acum ma nfrnez. Se pare ca n f k timpul consultatiei bucuria ~i emoliile pozitive nu sunt mai )j,' .~ pulin periculoase dect cele negative. Ele mpiediea nazuinta j spre iubire ~i trebuie sa existe 0 deplina deta~are. Atunci
"

t j:;, pacientii, conectndu-se la mine, vor gasi calea corecta. mi v

aduc aminte cum nu demult am spus unui barbaI: "Problema principala pentru dumneavoastra acum este nu mbunattirea situa!iei familiale, nu sterilitatea sotiei dumneavoastra, ci problema propriei supravietuiri n perioada urmatoare. Iar ~ansele dumneavoastra sunt deosebit de miei. Modelul dumneavoastra obi~nuit despre lume pe care nu vreti sa-l parasi!i va va omor n curnd. n interior preferali mai degraba sa muriti dect sa va luati ramas bun de la concep!ia despre lume. Nu va yeti putea schimba viziunea asupra lumii pna cnd nu va yeti schimba pe dumneavoastra n~iva. Pentru a va schimba, trebuie ca pentru 0 anumita perioada sa rupeti toate legaturile care va unesc de viata anterioara. Trebuie sa va luati riimas bun de la tot ce va este scump, de la to!i cei care va ofera bucurie ~i durere. Atunci cnd am avut 0 situatie similara ~i au ramas foarte putine ~anse de a supravietui, eu, strat dupa strat, am eliberat tot ceea ce-mi era drag. Prima etapa n care mi-am luat ramas bun nu a fost u~oara dar a ocupat numai cteva zile. Con~tiinla

223

*<:

a dat drumul destul de repede la toate problemele financiare ~i imobiliare. Mai grea a fost despartirea de planurile, sperantele ~i a~teptarile mele. Cel mai greu a fost sa ma despart de copii ~i de cei apropiati. Dar atunci cnd te gnde~ti la Dumnezeu ~i simti sprijinul pentru a iubi, ntr-o asemenea desprtire exista un aspect creator. De aceasta lume ne leaga nu numai problemele, familia dar ~i sperantele, mncarea, sexul, respiratia ~i comunicarea. Pentru a te schimba, trebuie diminuate sau ncetate ~i aceste func(ii, nesprijinindu-te nici pe emotiile pozitive, nici pe cele negative. Daca durnneavoastra sperati sa va nsanato~iti, nseamna ca 0 a~teptati, ca a~teptati emotii pozitive. Ce se ntmpla? De la emotiile negative care va cauzeaza probleme ~i boli, dumneavoastra ncercati sa fugiti spre emotiile pozitive, adica spre nsanato~ire ~i nfiiptuirea dorintelor. Cea mai mica ntrerupere va cauza senti mente opuse agresive, negative. Raul este rezultatul ata~amentului fata de bine. Cnd iubirea este pentru noi mai importanta ~i mai placuta dect orice bine, atunci ~i n cazul pierderii ct ~i al c~tigului noi suntem aparati de iubire. Pentru a simti iubirea, trebuie n primul rnd sa te ndepartezi de rau ~i apoi sa te delimitezi de bine. Pentru a nu comite raul, trebuie sa depa~e~ti n permanenta dependenta de bine, adica de fericirea umana. La nceput, binele pentru om este ceea ce i apara ~i salveaza viata, bucata de pine, locuinta ~i banii. La iubire el nu se gnde~te, el respira iubirea, d 0 traie~te, ea este revarsata n lumea nconjuratoare. El nu 0 observa ca pe 0 apa varsata n jur ~i ea nu intra n categoriile lui de fericire. Apoi omul se
}.i

dezvolta ~i i apare 0 casa buna, mncarea aleasa, interaC\iunea cu alti oameni, care i permit sa aibii multe bunuri. El ntelege ca intelectul, capacitatea, comportamentul corect determina cum va fi casa lui, bucata lui de pine ~i bunastarea lui ulterioara. Dar capacitatile ~i posibilitatile omului izvorasc din moralitate, educatie corecta ~i un mod corect de viata. Omul vede treptat ca bucata lui de pine din mna este legata de sufletullui. Cu ct este mai armonios sufletul, cu att mai mari sunt ~ansele de a avea 0 bucata de pine personala. ~i cu toata claritatea dobnde~te ntelegerea. Perceperea corecta a lumii duce la educatie corecta, adica la un suflet armonizat, la dezvoltarea intelectului ~i a capacitatilor ~i n ultima instanta la bucata de pine ~i supravietuire. Cel mai pretios lucru n modelul lumii descrise este aspectul care il leaga de viitor, adica modelul de dezvoltare ulterioara. Cum trebuie sa fim noi? Ce atitudine trebuie sa avem unul fata de cela laIt? Moralitatea , spiritualitatea, idealurile, sperantele, poruncile religioase constituie un cod genetic de supravietuire a omului. Cea mai esentiala contributie la tabloul ~i ntelegerea lumii este adusa de gndirea religioasa, ntruct aceasta gndire contribuie la ntelegerea legilor, att a celor vazute, ct ~i a celor nevazute. La nceput se na~te sentimentul unitatii cu Creatorul iar apoi adncirea misticii, apar viziuni minunate, apoi conceptii religioase des pre lume care sunt definitivate de ntelegerea umana. Omul ncepe cunoa~terea de la 0 bucata de pine, aflndu-se n oceanul iubirii. Pe masura ce se dezvolta ~i se large~te conceptia lui despre fericire, iubirea se diminueazii din

t 1,

224

225

*--'1 .~'..
1

i,
Il

ce n ce mai mult, dar ea continua sa-i alimenteze dezvoltarea ~i n final apare momentul cnd no(iunile umane superioare: spiritualitatea, idealurile, principiile ~i dreptatea ncep sa concureze cu iubirea ~i s-o alunge. nainte omul (inea n mna 0 bucata de pine ~i considera aceasta fericirea principala. Dar sufletul sau ~tia ca esen(iala este iubirea. Cu ct s-a dezvoltat mai mult omul, cu att mai mult con~tiin(a lui a avut influen( asupra sufletului. Deci, logica umana, prioritatea corpului ~i tot ceea ce se leaga de acesta, a patruns tot mai profund n subcon~tient. Cu ct s-a orientat mai mult sufletul spre nazuin(e supreme legate de corp ~i dezvoltare, cu att mai repede sufletul a fost parasit de iubire. Moralitatea, dreptatea, principiile ~i idealurile, modelul unei lumi drepte ~i armonizate au devenit un etalon al fericirii principale. Unitatea cu Dumnezeu deja s-a realizat nu prin iubire, ci au ncercat sa 0 perceapa prin spiritualitate, dreptate ~i moralitate. Cu ct mai stabi! ~i logic a fost tabloullumii nconjuratoare, cu att a ramas n el mai pu(in loc pentru iubire. ntruct iubirea nu are forma, ea distruge ntotdeauna stabilitatea. n ultima instan(a, fericirile umane superioare care reprezinta un model ~i un tablou al lumii nconjuratoare, se lovesc de iubire. Victoria valorilor umane supreme care pomesc din interesul corpului, conduce la boli ~i moartea corpului. Victoria iubirii Divine duce la boli ~i supravie(uirea corpului. Cel mai puternic suntem ata~a(i de propriile concep(ii asupra lumii. Pentru subcon~tientul nostru, ele constituie valoarea suprema ~i cele mai nalte fericiri umane. Tocmai
226

Il! .

ata~amentul fa(a de acestea duce la condamnare, adica neacceptarea oamenilor, a comportamentului lor, neacceptarea lumii nconjuratoare ~i a ceea ce se ntmpla n ea, iar n ultima instan(a neacceptarea voin(ei Divine ~i a nsu~i Creatorului ei. Pentru a supravie(ui trebuie sa ne cufundam din nou n iubire lundu-ne ramas bun de la tot ceea ce ne este drag. Adic tot ceea ce este legat de viala, dorin(e ~icon~tiin(a. Principalul concurent al iubirii este viitorul. Umanul se mpotrive~te din rasputeri, nedorind sa mearga catre iubire fiindu-i frica de propria distrugere. $i cu ct te apropii mai mult de bazele umanului, cu att mai nver~unat se mpotrive~te el. Interesant, ce probleme 0 sa am cu tema viitorului? Ceva se a~teapta n mod clar. De la acest gnd ma distrage sunetul telefonului. Suna un barbat din Germania. - Eu am fost deja la consulta(ia dumneavoastra, - spune el. - $i am fost mul(umit. Sunt pe deplin reale schimbarile din destinul meu. Am devenit mai blnd. Dar nu demult am avut un eveniment neplacut. Un accident de ma~ina. Era ct pe-aici sa mor. Dar am lucrat asupra propriei persoane ~i am ncercat sa ma schimb. A(i putea sa-mi spune(i ce nu fac corect? 0 singura privire asupra cmpului lui este suficienta pentru a n(elege ce s-a ntmplat. - Spune(i-mi numele copiilor, - i spun eu. El le-a enumerat, iar eu ma conving de presupunerile mele. - Dumneavoastra face(i totul corect, - continuu eu. Numai ca acest lucru nu este suficient. Iata, privi(i, nu demult
227

Il! ii( .1
'
:1,1'

Il.
1

'1,~'
,

III

'I
l,
'[1
~""cI", ,~-..

n ziarele

germane

a aparut 0 nsemnare

curioasa,

se nume~te

inferiori esentiala destinul. 0 destinul perceapa prietenie dobnde~te.

pe plan

sexual.

Daca

el ~i va convinge ~i idealurile, Ii se va dezvolta

sotia

ca ~i

,1
1,1

Il.' Iii'!
1.111 Ili!,i
1

"Forta iubirii". Situatia se prezinta n felul urmator. 0 blondina cu ochi de un albastru deschis s-a ndragostit de un bavarez oachq. ochilor Nasul sotului. Femeia brbatul La scurt blondinei cm Pentru timp ei s-au casatorit. sa se schimbe coroiat, clasica a devenit Deodata, din albastru exact, natural, culoarea n negru. ca al a nceput medicina

este bunatatea,

moralitatea ntruct

atunci

copiii

lui vor fi delincventi conceptie iubirea,

sanatatea sufletul, femeia

imperfecta Numai iar acest

despre daca sentiment

lume brbatul

distruge ajuta nimic,

s-a Jungit,

exact

~i soarta.

sa de

acest fapt este un miracol dar accelerat. iar de la lumii a ale pe plan energetic, preia informatia asupra il salveaza

este mai aproape

:,!..,
.,

inexplicabil.

De fapt, are loc un proces dect brbatul Femeia la nivel energetic, starea pe plan informational. armonioasa

dect de sex, atunci sii nveti toate

el nu pierde Transmiterea

ci numai a sii aduc

1
,

,.;

e mai puternica

Pentru ca un ait om sii perceapii sii iube~ti.

iubirea este nevoie permanentii mi

,.f 1,1
1

ca tu singur se schimbe,

brbat, apoi 0 realizeaza ct este mai barbatului, omoara. sanatatii? Exista bun fiului permanenta,

fizic ~i de cmp. Cu sau l

energiei iubirii, ciildurii, grija fatii de altii ~i ajutarea celuilalt

duc la zdruncinarea din tinerete: ~i corectitudine, Deci, sii spunem stabilitiitii. "Adeviirata aminte de 0 fraza proverbialii nu este pentru pentru bani, pentru capacitiiti un aspect de interes lucru? Dacii noi ncerciim

conceptiei femeii

cu att apoi energetica Cunoa~teti Aceasta este educatia

dragoste

care este una din conditiile corecta a sotiei care se pronunta Daca Lucrul

esentiale

ceva, ci mpotriva ~i dorinte.

a ce va".

Cnd noi iubim n aceasta existii

~i a copiilor. sotia n

un toast gruzin,

cnd tatal ureaza drum n palma, altemativ, lucru il lui

e bine sau e rau acest da sau nu, atunci ~i se

care se nsoara: "Daca ea te va parasi.

tu ti vei bate ~i njosi tu ai s-o porti

atunci te va n~ela. Dac tu ai sa faci aceste lucruri atunci ea te va iubi ~i stima". barbatul constituie oblignd-o oameni
1

.r niciodatii nu ne apropiem moralitatea sunt rezultatul transformii nu niizuiesc La nceput spiritualitate ca ntotdeauna pur ~i simplu mai departe iubirea ~i capacitate

de adevar. Bogiitia, ntelepciunea iubirii acumulate n suflet. lubirea n aceste notiuni. spre iubire, atunci unirea

asupra caruia ~i va orienta Daca principalul vieti copiii ~i nepotii

nsii dacii oamenii lor mai apoi n este Un

femeia

pe urma il va pierde.

banii, atunci n urmatoarele sa se nchine

rezista ctva timp iar apoi se destramii. se transformii n moralitate, care conditioneazii. de iubire. ~i dupa aceea n bani. Paradoxul

vor fi saraci. Daca el 0 va asupri prin inteligenta n fata lui, copiii incapabili ~i marginiti.

~i capacitati, vor fi printrlar ~i vor fi

~i nepotii

Data el 0 va face fericita personala normala

are loc 0 dezvoltare

0 activitate urma~ii

sexuala permanenta,

atunci va deveni impotent.

lucru este sii te ndragoste~ti

de un om bogat ~i de~tept simtind Un ait lucru este

lui nu vor avea 0 viata

ca sub acestea se giise~te 0 rezervii

229

~.... '",.sa te ndragoste~ti nzuie~te

1

de un om sarac ~i simplu,

vzand Bogatii

cum cu

aceasta trebuie varianta dorintelor Barbatul ncepe sa-mi rezonanta consultatii, posibila mi

s te apropii de pierdere multume~te capul.

foarte

mult de Dumnezeu. sa va ocupati att n planul receptorul, Cateodata,

Astfel, de orice vietii ~i

el spre iubire ~i cum se tope~te suf]etullui. spre iubire. Vnul are azi dar pierde Perioada

pn cand nu este prea tarziu,

ncepeti

i!

trup ~i suf]et saracesc iubirea, mai putemic neavand pur ~i simplu acum, prime~te iubire, acumulrii

saracii cu trup ~i suf]et nazuiesc maine. Altul, actuala difer n iar e la

a viitorului, ~i nchide

l
,i

cat ~i n planul moralitatii, vajaie

dreptatii

~i a sperantelor. iar mie n dupa

'II~

totul ulterior. iar altii, noului primind-o, bagajuI

de trecut. $i dac unii n trecut s-au rugat deta~at au transformat-o din trecut dispare nostru n lux, atunci

E un semn rau. Oare am intrat mea problema? de irascibilitate ~i pretentii

.I!II,,{

~i au acumulat putere ~i bani, nsemntatea gol. nseamn realitate.

~i am luat asupra Acum nteleg

la mine au loc explozii a idealurilor

i'!,I',
,I,I!

va cre~te. Hambarul ~i va transforma.

fata de femei. tema idolatriei, de femeie, maxim

de ce. Se pare ca nu este nchis ~i a viitorului. umane nalte dorintelor. a viitorului. Prin dragostea n consecinta, fata este are loc 0 scurgere Cu cat mai ampla ~i durere exista

c fiecare va acumula

l" " "'

1111

Eu simt cum sunt atras de filozofie - Trecem la problemele receptor. - La dumneavoastr dorintelor personal supreme despre nu este

~i ncerc s m ntorc

prin sentimentele n avantul maxima viitorului.

:I,

Il,
,

Il

, :' ! 1
,

de energie

'
:. !l

"

dumneavoastr, tema drepttii, nchis. Ati

- spun eu n idealurilor ~i rennoit tabloul

"t

vorba de 0 cuprindere este sensibilitatea, 'i t din cauza prabu~irii

mi mic aduc statiune aminte

cu att mai multa

suparare

'ii'

lume, dar de fapt el a rmas acela~i. Biatul mai mare nu are posibilitatea Acestea sunt semintele dumneavoastr ale vietii, s accepte situatia de pe care le-ati semnat n de viitor este profund, n curand la el vor

'/,ii"I'I'

dumneavoastr traumatizanta. tinerete. nedep~it,

,

1,1 "
'11,11'
,

1;< ,~ ..

Dependen(a

:
,: .,'
,.

de 0 frumoasa ~i tratament. bun.

zi de februarie. M-am sculat

Sunt

ntr-o

de odihn nu prea de femei.

de diminea( Explozia

cu 0 dispozitie agresiunii urcat ma~inii fata

M-am

diagnosticat. putere ni~te

I, il!
I

iar la biat cu atat mai mult. principale

Nu am avut sa-mi rezolv

sa ma rog. M-am treburi. Parbrizul rece a nici spre ~i am un

ncepe ncercarile se arunc distrugere. sufletului piitrunde ireversibil. asupra

iar n plan subtil el nu le 0 parte din care printr-o spiritului, Cu ct este ~i se realizeaz destinului,

,1...:

111.1",'

va dep~i. Apare programul La nceput ~i ale corpului. mai profund n principiu,

de autodistrugere, functiile

Iii

n ma~ina era aburit, Am nici

ca sa plec acoperit

de un strat mat de umezeala de parbriz. laterale.

l'II
"

dumneavoastr sufer Acestea distrugerea,

diminetii. puterea centrul la stanga ntors

pornit

~tergatoarele

Nu am avut Am plecat

dorinta

s ~terg geamurile

sunt primele

semnale.

ora~ului.

La 0 intersectie Am

sub forma

de T, rn-am

uitat

cu att mai mult situatia

~i la dreapta.

apasat 'l'ornent

pe acceleratie a trecut

~i brusc mine

11[,;

totul ar" un mers invers,

dar pentru

spre stanga.

n acest

pe lng

Il

230
1

! '1

231

~ ',,<...
,~

biciclist. Daca a~ fi luat 0 curbii mai mare, l-a~ fi izbit. Drumul era vizibi\ chiar prin geamurile aburite. Dar nu ~tiu de ce, eu nu l-am observat. Mi~carea ~i si\ueta biciclistului nu ma raceau sa ma gndesc la vreun perico\. Stiiteam ~i nu intelegeam de ce s-a

intmplat asta. Mai bine sa nu ma gndesc la ceea ce putea sa se intmple intr-o varianta mai rea. Revenindu-mi mai mult sau mai putin, am mers cteva sute de metri. Am inceput sa cobor pe 0 ulicioara spre casa la care trebuia sa ajung. Am observat un loc liber, ffi-am intors spre dreapta, am parcat ma~ina ~i brusc am ie~it din ea. Deodatii, am auzit in spatele meu un scr~net salbatic de frne. Un autobuz imens, abia strecurnduse pe strada ingusta, a reu~it sa frneze numai pentru faptul ca ~oferul a simtit ca eu incalcnd regulile, a~ putea sa deschid u~a ma~inii rara sa ma uit inapoi. Chiar ~i a~a, era ct pe-aici sa ma doboare cu u~a cu tot. Eu am zbughit-o napoi n ma~ina ~i am stat pe gnduri. Este foarte greu sa te diagnostichezi singur, ntruct exista 0 cointeresare. Am incercat sa procedez altfe\. Ce a~ fi sratuit un om care s-ar afla n situa(ia mea? n primul rnd, sa nchida izvorul problemei. Asta nseamna ca nainte de a te a~eza n ma~ina trebuie sa te aduci ntr-o stare corecta. Cnd viitorul se nchide, avaria este inevitabila. Astfel, omul se treze~te, are 0 agresiune fata de femei n planul idealurilor ~i, ca atare, agresiune fata de viitor. Aceasta nseamna ca dependenta de dorinte, voin\ ~i scopuri este crescutii la e\. Deci, cel mai bun mijloc de salvare il constituie miqorarea dependentei de proprii\e dorinte superioare, de 232

vointa proprie. Exista oare un mecanism de depa~ire a dependentei de vointa proprie? Natural, exista de cnd lumea ~i pamntu\. Aceasta nseamna acceptarea vointei Divine. Ea este ntotdeauna mai ampla dect orice nazuin(a a mea catre viitor. Ne ntoarcem din nou la rugaciunea "Tatal nostru", la nceputurile ei: ,,Faca-se voia Ta..." etc. Acceptnd voin(a Divina, noi suntem gata sa renun(am la voin(a noastra ~i nseamna sa eliminam riidacinile agresiunii care ne poate distruge viitoru\. Capul m vjie ca mai nainte, dqi mecanismul de depa~ire devine absolut clar. Unele aspecte, este adevarat, nca nu le n(eleg. Se aude cel de-al treilea ape\. Suna 0 femeie, se pare din Londra, ~i mi comunica problemele ei. 1 s-a nascut un copil mtr-o stare rea. Este vorba de nervozitate, alergie, diateza. Femeia se intereseaza cum poate ndrepta toate aceste lucruri. - Pe lnga toate acestea, n situatia copilului dumneavoastrAse ascund mult mai multe probleme, - spun eu.

- Ce, este rau? - Da, foarte. - Poate muri? - ntreabiifemeia.

- Sunt putine ~anse de supravie(uire, - raspund eu - pna in prezent nu pute(i deloc accepta situa(iile traumatizante.
.

Chiar dumneavoastra

ave(i 0 stare foarte, foarte rea.

- Bine, - spune femeia, - atunci am sa va povestesc istoria

'Illea. Am crescut ca un copil foarte sensibi 1.Am desenat bine, am fost medaliatii, am c~tigat concursuri. Din copi\arie am 233

~<-'~.

viziunea viitorului ~i totodata am simtit n suflet 0 oarecare agresiune de nen!eles fa( de oameni. ~i iata, cndva n anii 1990, am nceput sa practic yoga. La nceput posturi plus relaxare ~i meditatie. n primele etape am simtit u~urare ~i un flux de energie. M-am sim!it minunat. Am avut probleme n rela!iile cu mama. Ea are un caracter foarte putemic ~i face presiuni putemice asupra tuturor. Nu e multumita de nimic, ii critica pe toti. De asemenea, eu am fost suparata pe fratele meu. Cnd am nceput sa practic yoga, atunci n interiorul meu am nceput sa ma ndepartez de acestea pentru ca sa nu interac(ionez. Am ncercat primele trei etape ~i sentimentul de u~urare ~i de lini~te nu m-au parasit. Meditatiile au fost din ce n ce mai profunde. Nu am avut niciodata un sentiment de pericol, nu am primit nici un semnal de prevenire. ~i iata ca 0 dat eram singura n camera. Pna atunci, n timpul meditatiilor am ie~it nu 0 data din corpul meu, ceea ce s-a petree ut rara probleme, att ie~irea, ct ~intoarcerea. Aflndu-ma singura n
1,1

ramas energie, am fost n acela~i timp moarta ~i vie. Am avut un sentiment de permanenta durere sufleteasca ~i chinuri. Am totul este strns I-am vizitat nceput sa ma adresez doctorilor, dar am nteles ca nu m-am

adresat cui trebuie. n medicina contemporana la babe, vindecatori,

legat de corp. Au nceput ni~te ndelungate ~i chinuitoare vizite speciali~ti n extrasenzorial. pe to!i. Rezultatul a fost nul. De fapt mai mul!i mi-au spus: ,,Eu vd ca pe tine sta cineva, dar nu pot sa-I alung". Ace~tia au fost zece ani de co~mar nentrerupt. De ce zece ani? - ntreb eu. - Totu~i de la acel eveniment au trecut treisprezece ani.

- Acum trei ani, am nceput sa va citesc carlile, am nceput treptat sa renvii ~i iata ca am nascut copilul. Dar simt ca problemele au ramas nca, de aceea am venit la dumneavoastra pentru ajutor. - Haideli sa judecam, - propun eu. - Una din cele mai autentice traduceri a cuvntului "yoga" nseamna "legatura, comuniune". Cu ce ~i cu cine? Se ntelege, cu Creatorul. Dupa filozofia indiana, toate bolile ~i problemele provin din ata~amentul crescut fala de lume. Izvorul ata~amentului este corpul nostru. De aceea, cnd noi ne nfrnam funcliile corpului, ata~amentul se miqoreaza. De aici provine ascetismul, adica renunlarea la mncare, la sex ~i la comunicare. Ascetismul a nceput cu timpul sa gaseasca din ce n ce mai mulli adepli. A mai trecut un timp, ascetii au nleles ca mai putemic te cheama spre lume con~tiinta dect sexul, mncarea ~i problemele legate de activitate. De aceea, s-a

camera, mi-am nchipuit ca stau n apa, pe fundul unui bazin. Eu ma dizolv n apa ~i n lumea nconjuratoare. Gndurile mele, ca ni~te balona~e de sapun, s-au urcat deasupra mea ~i au disparut. A aparut sentimentul deplin de dizolvare n lume, de unitate cu aceasta. Deodata a intrat n camera, pe nea~teptate, fratele meu. n mine a izbucnit rara sa vreau sentimentul de frica ~i de suparare, cu att mai mult cu ct cu 0 zi n urma ma certasem cu el. A urmat un co~mar autentic. Sentimentele mele s-au stins, ele nu au mai existat pur ~i simplu. Nu mi-a ramas nici un sentiment. Nu a ramas perceperea frumusetii lumii, nu a

234

235

:y., "'-~.

l,Ii
i

,l,

I "'
I

il

nascut teza: "principalul du~man al omului este propria sa con~tiin\". La nceput se dezvolta tehnica renuntarii interioare la ata~ament. Ceea ce noi numim viata, memorie, con~tiinta constituie 0 informatie condensat. Noi avem un vector. Acesta poate fi ndreptat spre diferitele straturi ale timpului. n yoga, prin diferite posturi, se nfraneaza functiile corpului, respiratia ~i con~tiinta. Relaxarea ~i meditatia accelereaza acest proces. Cu cat este mai puternica renuntarea la corp ~i con~tiinta, cu atat mai activ vectorul informational se ndreapta spre viitor ~i spre planurile subtile. Acolo viitorul ~i trecutul se leaga tot mai puternic. lnfluentand planurile subtile, viitorul, noi putem influenta prezentul ~i sa-I schimbam n orice aspect al sau. Cu cat mai mult ie~im n plan subtil, cu atat mai mica este importanta corpului ~i trebuintele lui ~i cu atat mai mare este sentimentul de unitate cu ntreaga lume. Acum aproximativ douazeci de ani am auzit 0 asemenea fraza: "corpul yoghinului constituie un ntreg univers". Cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu atat mai ridicat este nivelul unittii interioare. Noi ne dezvoltam crescand nivelul unitatii n timpul apropierii de Dumnezeu. Dar cu cat "eul" nostru iese mai mult n planul subtil, cu atat mai periculoasa e agresiunea pe care noi 0 tragem acolo. Aceasta este deja 0 agresiune fa( de ntreaga lume. De aceea, yoga 0 practicau oamenii care au anulat importanta lumii nconjuratoare ~i tot ceea ce este'legat de ea. Pentru oriental, lumea nconjuratoare este 0 iluzie, ea nu exist. Filozofia a ntarit n el acest sentiment timp de mai multe mii de ani, de

aceea, meditatia pentru un oriental nu este periculoasa. Pentru un occidental lumea nconjuratoare este 0 realitate ~i este perceputa de el n mod serios. lar nai depindem de lucrul la care ne raportam cu seriozitate ~i la care ne gandim tot timpuI. Pentru a trai n plan material trebuie sa uiti de cel spirituaI. Pentru a trai n plan spirituai trebuie sa te deta~ezi de cel materiaI. Opozitiile trec una n alta, intersectandu-se ntr-un punct, n caz contrar nsa, schimbarea lor duce la aprirea dezvoltarii. De aceea, Occidentul a trait prin material ~i a creat civilizalia contemporana, iar Orientul a trait prin spirituai creand filozofia ~i cultura viitoare. Unirea acestor doua contradictii s-a produs cu cateva mii de ani n urma, n zona
!

Ii,
!
" 1

l,.

l'':11;,

i '! ,
Il
,

l'
1

l,!

,
1

"I! :l'''!
1'1 ,,1

l'!

!
.1
'1

'

Marii Mediterane. ~i cele doua contradictii s-au unit n religia

~i filozofia iudaismului. Dar aceasta este deja 0 alta tema. Sa ne ntoarcem la starea dumnea voastra. Daca va ocupali n mod serias de meditatie, atunci trebuie sa mpartili propria con~tiin( n doua zone. Problemele materiale, con~tiinla, corpul sunt pe un teritoriu; unitatea cu ntreaga lume se afla ntr-o alta zona. Perceperea unitalii acestar doua contradiclii intervine numai prin iubire. Daca ea este insuficienta,
,
"

'

"1,1
'1','1111
"l
,

i il
, ,

1'1
II

,l

'II
l
,I

'1

,1111,

piitrunderea

lumii materiale n cea spirituala duce la catastrofe

,i la ntreruperea materialului, Dumneavoastra ali avut din

~opilarie capacitatea de previziune, nseamna ca ali fost n GOntact cu planurile subtile. n acela~i timp, ali avut 0 dependenla de dari nIe ~i agresiune. n cele mai nalte planuri tubtile, acesta este pur ~i simplu aceea$i lume materiala, dar

! !

aItfel proiectata. Deci, daca iubirea lipse$te din suflet, veli

237

236

:.;

''iI.,"

depinde att de planul material, ct ~i de cel spiritual cu acea diferenta ca depinznd de aspectul material, dumneavoastra yeti manifesta 0 agresiune exterioara. Depinznd de planul subtil, yeti manifesta 0 agresiune subtila, imperceptibila, dar ampla. Cnd n timpul meditatiei ati simtit un val profund ~i exterior al agresiunii, dumneavoastra fie ca trebuia sa muriti pentru a nu reprezenta un pericol pentru lume, fie sa va pierdeti mintile, fie trebuia sa va opriti sentimentul ~i dorintele. Atrofierea simturilor a legat agresiunea dumneavoastra. Ati ncetat sa mai interactionati ~i cu planurile subtile ~i cu planurile exterioare ale vietii cotidiene. Astfel, v-a ramas 0 singura ie~ire, adica spre iubire, spre Dumnezeu. Dar nu ati nteles acest lucru ~i v-ati dus la vindecatori. De obicei toti vindecatorii va arunca problemele de azi n viitorul durnneavoastra. Medicii muta boala dintr-un organ n altul, vindecatorii muta boala din corp n suflet, n destin ~i n viitor. lar dumneavoastra ~i a~a aveti 0 agresiune crescuta fata de viitor. De aceea aruncarea n viitor nu a reu~it. Simturile dumneavoastra au nceput sa se deschida doar atunci cnd ati perceput calea adevarata. Fac 0 pauza, aducndu-mi aminte de trecut, dupa care
continuu: Tot ceea ce-mi spuneti este bine cunoscut de mine. Dar stare am rezistat nu zece, ci douazeci am avut posibilitati dar cnd aveam foarte de mari dar ~i 0 eu ntr-o asemenea ani. n copilarie conceptie eram condamnat,

nceput pubertatea, activarea sentimentelor, practic am fost strivit de sus. Mai mult de douazeci de ani am cautat 0 ie~ire din aceasta captivitate emotionala. Am gasit ie~irea dupa douazeci ~i ~apte de ani, cnd am nteles ca Tara iubire de Dumnezeu nu este posibila fericirea adevarata. Trecem la dumneavoastra. Practica yoga prezinta un mare pericol. Exista mari pericole, dar despre aceasta nimeni nu vorbe~te niciodata. Toti profesorii ~i instructorii promit sanatate, lini~te, fericire ~i armonie. n trecut profesorii vorbeau mult mai mult despre pericolele care apar din cauza unor atitudini incorecte. Lumea pragmatica de azi a denaturat conceptia noastra despre spiritualitate. Ei nu ~tiu ~i nu vorbesc despre faptul ca spiritualul este mult mai periculos dect materialul, n cazul n care avem 0 atitudine incorecta fata de el. Cu ct omul are un nivel mai mare de unitate cu ntreaga lume, cu att mai departe patrunde n viitor, cu att mai multe taine afla ~i cu att mai mult se mare~te posibilitatea de a conduce lumea. Dar oricare ar fi nivelul spiritualitatii, el niciodata nu da 0 imagine completa despre univers. Atunci "ultimul" om dar care iube~te, se dovede~te a fi mai ntelept dect cel mai de~tept ~i educat. Nu este ntmplator deci ca atunci cnd neamurile aristocrate au nceput sa piara, barbatii s-au casatorit cu femei de la tara. Va aduc aminte nca 0 data cuvintele din Sfnta Scriptura: ,,Multa ~tiinta nmulte~te mhnirea".
Stau pe gnduri. n principiu, cu aceasta femeie tnara s-a ntmplat ceea ce n curnd se va ntmpla cu toti, n curnd

nedesavr~ita

despre lume la fel de mare. De fapt doisprezece ani, cnd a

238

239

,1
1

-"'1 ''l',

fiecare va sim\i ceea ce a trait ea. A sosit timpul unificarii contrariilor. Nu demult consultand un pacient, am luat 0 foaie de hartie ~i am desenat 0 moneda. Iata, privi\i, este un cerc. Iata, n acest cerc sunt cuprinse doua contrarii. Acesta este un model al universului. a parte este principiul feminin, cealaltaprincipiul masculin. a jumatate este spirituala, cealaltii materiala. a parte este viitorul, cealalta - trecutul. n trecut , omul a nazuit spre spiritual ~i s-a dezvoltat minunat. Altul a nazuit spre material iar rezultatele au fost la fel de remarcabile. Viitorul a trecut lin n prezent ~i trecut. Trecutul s-a transformat n prezent ~i viitor. Acum, aceste contrarii au nceput sa se contopeasca, iar posibilita\ile lor au crescut ~i s-au accelerat. A nceput un proces ciudat. amuI niizuie~te spre material ~i simte ca sufletullui piere. El schimba brusc direc\ia ~i niizuie~te spre spiritual ~i simte ca se ntampla ceva mult mai rau cu sufletul sau. Exista 0 singura ie~ire, adica spre iubire ~i spre Dumnezeu. Daca iubirea nu este suficienta, contrariile se amesteca ~i are loc autodistrugerea. n cel mai bun caz, are loc oprirea dezvoltarii, ceea ce s-a ntamplat cu dumneavoastra. Fiecare treaptii a dezvoltarii este impusa. Pentru a pa~i pe urmatoarea treapta, trebuie sa devii periculos, apoi sinuciga~, ceea ce a dus la dezvoltarea armonioasa de pe treapta anterioara. Se na~te un anumit proces, apare 0 lupta imperceptibila a contrariilor, ea devine din ce n ce mai evidentii.' Are loc 0 explozie a dezvoltarii ~i apoi degradarea. Pe 0 asemenea treapta, contrariile se omoara treptat una pe alta. Mai departe, se desTa~oara un 240
t

f
t. -'1

1'
1

'il

'1[":'
l II
Il:
, ,

r
'II
I

"

proces legic de nfranare a dezvoltarii urmat de pieire. Cu cat este mai acut procesul degradarii, cu atat mai puternic se dezvolta nazuinja spre iubire. Acel proces adeviirat de dragul caruia totul din univers traie~te. Daca impulsul nazuin\ei spre iubire este destul de puternic, prima treapta dispare ~i ncepe urmatoarea treaptii de dezvoltare, cu 0 dimensiune mult mai mare a unita\ii ~i luptei contrariilor. Dimensiunea pulsa\iei cre~te. La urma urmei, ea trebuie sa cuprinda ntregul univers. Atunci cand impulsul spre iubire ~i Dumnezeu va deveni egal cu cel primordial, care a creat universul, atunci ntreaga existenJ se ntoarce la cauza primordiala, adica la Creator. Un aspect interesant. Cand vorbesc la consulta\ie, dupa aceea simt 0 oboseala imensa. Dar dupa ce se termina consulta\ia, eu, explicand ceva, pot vorbi ore n ~ir Tarasa simt nici 0 oboseala. Toata lumea se mira de acest lucru. Am nteles ulterior: n timpul consulta\iei, cuvintele mele intra direct n subcon~tient. nseamna ca frazele trebuie sa fie exacte iar informa\ia curata. nainte nici nu banuiam ca ntr-o anumita stare cuvantul poate sa intre n adancul existenjei. i>icu cat mai profunda este cufundarea, cu atat mai aproape trebuie sa fie cuvantul de adevar. Ce este adevarul? Este cunoa~terea care egalizeaza concep\ia noastra despre lume, Tacand-o mult mai exacta. Cunoa~terea superioara despre univers este ascunsa n sentimentul iubirii. i>icu cat mai amplu este acest sentiment, cu atat trebuie sa treci prin mai multa suferin\a pentru purificare. i>iomul, cu cat este mai pregatit pentru suferin\e mai mari, cu 241

l
1

,111
1"

Il'
:I!

,II

l'

,I

1
1
1

l'III:

',D.~., """"-.

Il

ill

i
1

Il

III

att mai mult iese n straturile subtile ~i ample. Pe undeva, n cea mai mare profunzime a subcon~tientului, noi purtam iubirea adevarata ~i absoluta. Acolo unde nu exista timp, unde nu exista nceput ~i sfr~it, acolo esen!a este un tot unitar. n interiorul nostru noi ~tim totul; la exterior, dezvoltndu-ne ~i degradndu-ne, bucurndu-ne ~ipierznd, nva!am sa iubim. Gndurile mi se ntorc la pacienta. La cteva zile dupa consulta!ie, ea va trebui sa plece cu avionul. Apoi starea ei se va nrauta!i brusc ~i i va fi mult mai rau dect pna la consulta!ie. Ea va putea sa traverseze aceasta stare fara frica, depresie ~i preten!ii. Numai dupa aceea ncepe 0 mbunata!ire reala ~i stabila. Ce simplu a fost nainte, - ma gndesc eu. La om are loc devierea spre material ~i ncepe boala. Omul lasa toate treburile, da banii ~i se ndreapta spre spiritualitate ~i se nsanato~qte. Altuia, din copilarie i se nfptuie~te orice dorin!a, intui!ia este crescuta, poseda 0 clarviziune spontana. Din ce n ce mai mult este atras de spiritualitate iar apoi ncep problemele cu sufletul, cu destinul ~i cu corpul. El devine pragmatic, materialist, cauta fericirea n bani ~i se nsanato~e~te. Sau vine omul sa se trateze prin acupunctura. Trebuie echilibrata energia yin ~i yang, spirituala ~i materiala, a trecutului ~i viitorului. Cu ct este mai mare dezvoltarea iner!iei iubirii vindecatorului, cu att mai bune sunt rezultatele pacientului. Marea cale de mijloc. Deci, multe mii de ani, tratnd bolile, vindecatorii au mi~cat n general problemele dintr-un loc n celalalt. Judecnd dupa toate, n prezent, att medicamentul ct ~i reflexoterapia au

.f;,
~,

~t
11: !'--

~ ~

ncetat sa mai ac!ioneze. Medicina ca ~i orice structura umana, se straduie~te sa traiasca ~i sa se dezvolte. Cu ct este mai eficient tratamentul, cu att mai mica trebuie sa fie armata de medici. Cel mai eficient tratament l constituie aducerea n ordine a propriului suflet. De asemenea, 0 concep!ie corecta despre lume, comportamentul corect ~i alimentatia. Vai, omul nu dore~te sa intre n armonie cu lumea. Pentru el este mai u~or sa nghita medicamentul n sine, care pentru 0 oarecare perioada nlatura problema dar, prin aceasta, intensifica dizarmonia sa cu lumea. Afectiunea oricarui organ uman nseamna un asemenea nceput al dizarmoniei. Sa luam de exemplu articulatiile. Cnd omului i scade nivelul energetic ncepe depunerea sarurilor ~i se diminueaza functiile articulatiilor, iar energia este absorbita de dorinte. Daca exista agresiune fa( de iubire, datorata dorintelor , atunci cantitatea de energie nu cre~te. Astfel ncep . problemele cu articulatiile. Azi, acest fenomen se observa nu numai la vrstnici, ci ~i la tineri. Este legat de nenfrnarea sexuala, pretentii fata de lume ~i ndopare cu alimente. Ca rezultat, energetica este epuizat ~i intervine suferinta fizic. Deseori organul nu este distrus ~i nici functiile nu sufera, dar cu toate acestea, durerile sunt putemice. Omul se duce la medic, iar el nu descopera nimic. nsa dupa ctiva ani, terapeutul gase~te 0 perturbare a functiilor, iar nca peste c!iva ani, chirurgul cioprte~te organul cu probleme. Ct de mare este totu~i energia obi~nuin!elor! Eu am nceput sa 243

fi ,j.

1 1

l, !II
!;I

1.

Iii lill

:1

'II l'

If l

~'

Ii

f
1

242

~'~:,

-.....

mannc

de trei ori mai putin dect nainte. dar problemele cu

1 Il 1

1.
,1
1

l'

genunchii au persistaI. Am judecat Iogic. Daca la cele peste 0 suta de kilograme ale mele mAnnc mai putin dect altii. nseamna ca motivul nu constii n mncare. ci n supranci\rcare. n consultatii sau n problemele nerezolvate. Apropo. acest lucru rn-a ajutat mult sa nteleg ~i sa ma schimb. Apoi am trecut la alimentatia 0 data pe zi. adica am ncetat sa mai mannc cina ~i micul dejun. Dupa aceasta nu numai ca am simtit 0 u~urare. adica 0 energie crescuta. dar ~i 0 mbunatatire a stiirii articulatiilor. Am nteles un lucru simplu. Nu trebuie sa te compari a~ de mult cu altii. Unuia i este bine sa mnnce numai cina. altuia sa mnnce cte putin dar de trei ori pe zi. Fiecare ~i are destinul sau ~i un regim al sau de alimentatie. Acesta trebuie sa corespunda nazuintei interioare. Un lucru ~tiu cu claritate: n nici un caz nu trebuie sa te ghiftuie~ti. nu trebuie sa te obligi sa mannci ca sa-ti faci provizii. Cu att mai mult cnd nu ai pofta. Primvara. cnd se formeaza dorinte noi. n organismul omului au loc transformari puternice. $i daca nu te limitezi la rnncare. atunci ~i dorintele vor fi siab dezvoltate ~i paguboase ~i va fi mai putina energie. Cu ct sunt mai ample dorintele. cu att mai multii energie contin ele. Astfe!. posturile religioase nu sunt nici pe departe fenomene ntmplatoare. Conceptia noastra insuficientii despre lumea nconjuratoare poate duce la mbolnavire. Sufletul este de asemenea un organ ca ~i corpul ~i destinul. lar tratamentul trebuie nceput tocmai cu sufietuI. La fel ca ~i un instrument muzical. care periodic trebuie acordat. ~i

sufletul nostru n vltoarea vietii de zi cu zi uitii de Divin ~i. pe neobservate. se ndreapta spre interesele sale. Cea mai ampla informalie se obline de catre intestin ~i de structurile de cmp legate de organele de digestie. n aceasta perioadii intestinul trebuie sa fie gel. nainte de leclii sau de consultalii deseori ncepea un docot n stomac ~i aparea senzalia de ghiftuire. de~i nu mncasem nimic. De ndatii ce are loc conectarea la planurile superioare. corpul ~i creierul nostru trebuie sa fie pregatite pentru aceasta. Daca stomacul este plin. noua informalie nu este perceputii. De aceea. nu ntmplator. aselii. calugi\rii au linut post n timpul rugaciunii permanente. Acum sa ne nchipuim urmatoarea situatie. Pentru sufletul omului este necesara 0 acordare. 0 conectare la Divin. El ~i pierde pofta ~i ncepe un docot n stomac. La televizor el vede 0 reclama larg mediatizata de tratament ~i ncepe sa nghitii tablete. Intestinele "se regleaza". Iar organismul. ntre timp. ncearca sa iasa din situalie n feluI sau. Se diminueaza activitatea schimbuIui de substanle ~i ncepe acumularea sarurilor n articulalii. Este necesar sa se treaca la un post mai ndelungat. n acela~i timp. publicitatea propune cu amabilitate un urmator mijloc de "salvare" pentru afeC\iuni ale articulaliilor. Omul le folose~te ~i se produce 0 minune. durerile dispar. Dar numai pentru un timp. Cu ct se trateaza mai mult omul. renuntnd sa-~i puna n ordine sufletul. cu att mai greu va fi sa se ntoarca la armonia lumii. iar mecanismul de renuntare la uman printr-un post obi~nuit ~i nfometare poate sa nu mai funclioneze. Omul 245

.1111

!i,'

l'
l'

244

,1
1

Ii '
1

""~" ''<-..

capata 0 boalii grava ~i se accelereaza procesul mbatrnirii. El va muri mai devreme de termenul stabilit. $i totul pentru ca nu exista ntelegerea adevarului urmator. Procesele informationale ~i energetice, la care participa sufletul care cunoa~te universul, sunt tot att de importante ca ~i procesele fiziologice care au loc n corp. Noi ne-am obi~nuit sa avem grija de corp ~i nu ~tim sa ne ngrijim de sufletul nostru. Dar notiunea de suflet cuprinde nu numai ziua de azi, ci ~i trecutul nostru ndepartat ~i viitorul ndepiirtat. Gndurile mele devin tot mai u~oare ~i mai haotice. La un moment dat logica gndirii dispare. nteleg ca ncep sa adorm. "Accept vointa Divina ~ima supun ei", - reu~esc sa ma gndesc n cele din urma ~i ma cufund n incon~tient.
1 1

III

"NOUL

PARAMETRU"

Il
1 "

l'

i
I!
,1

1',

Il

Il " 'II',
1

,Ii'I

.,'.

Suntem n mijlocullunii iulie anul 2002. Eu ma odihnesc n Crimeea. Este 0 dimineata minunata de vara. Am fost n trecere prin Gurzuf. Locurile de odihna ndragite de mine sunt Karadag, Alupca, Balaklava ~i Gurzuf. Se pot nchiria hidrobiciclete iar atunci 0 baie obi~nuita se transforma ntr-o ntreaga calatorie. Dar azi nu am avut noroc. Conducatorii trilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au ntlnit n Crimeea la un picnic numindu-I summit. $i pentru ca poporul sa nu-i vada, au interzis ambarcatiunilor sa iasa pe mare. Am pUTait iritat iar apoi rn-am lini~tit. La nceputul fiecarei situatii neplacute se poate gasi 0 hotarre nea~teptata. $i ca rezultat, totul poate sa iasa mai bine dect am planificat. Cnd pictez un tablou sau scriu 0 carte, la nceput se acumuleaza mult timp ideile ~i se coace structura. Apoi, ntr-un oarecare moment, toata informatia explodeaza parca ~i din ea

246

247

,
1

l'
,1

*~v

-'J-,-

se na~te un tot unitar. tablou, schimbe. mpotrive~te la nceput Suprafata

Opera e gata. Apoi

cnd se picteaza

un

att de tare n geanta cu pe~ti, nct a trebuit ore ntregi. geanta. Acum Ma cufund s-a ivit posibilitatea sa not lini~tit n final a trebuit sa-mi

s-o spal cu grija bun ~i de la de mal.

ideea care atinge pnza ncepe deodata sa se pnzei ~i traie~te viata sa ~i n felul sau se initial. Acela~i ncepe constructia realizarea unui proces ~i cu ocazia lucru se ntmpla

iau ramas

proiectului

departe

l
I

de creatie de neprevazut.
'1

n apa ~i ma ndepartez Dupa un anumit

repede de mal. Ma ndrept timp, sentimentul superioarA ritmul Lnga de pe~ti. locul unitatii cu

dictarii uimire

unei carti. La nceput, cum un oarecare

clara ~i ct se poate Eu dictez ~i observ cu mi poarta gndurile ~i

spre 0 stnca n apropierea not mai departe. malul marea, Cu totul dispare, trebuie altfel rami

careia se atla vila lui Cehov ~i apoi cu marea. Pentru a simti fata de con~tiintei. mal umbli Cnd ideilor te ~i frumoase

11:111

de exact ncepe deodata sa se schimbe. curent interior cuvintele, " con~tientul Privesc

l,111

de unul singur Deodat

:.1 'l'
Ii
Il,

schimbnd mereu directia. Incon~tientul lupt cu completndu-l ~i dezvoltndu-l. Haosul se nvioreaordinea. Vntul s-a intensificat, ncepe 0 Ma gndesc di lipsa brcilor mai 0 marea cu regret.

sa ai cu ea 0 comuniune se schimba n bancul se percep tOate problemele.

comuniunea neastmparat ndepartezi

cu uscatul.

za ~i echilibreaza furtuna prezinta

1

l,II

.I

' Ii
,

I!
,
,

i,
,
~

ca un mormoloc n largul din frnturile ale tabloului.

1 !

nu foorte putemica. un avantaj. esentiala

marii, gndurile

devin ample,

!',I

Se poote nota lini~tit, cnd not departe

rara sa-ti fie teama sa not de mult a plajei, nimic.

~~oare. acofonia ample ~i incon~tiente

de idei cedeaz

l.',
I

ca da peste tine vreo barca. Pentru

Iii

mine, aceasta constituie n largo Hotrasc a ruginit apropiere

Il"l
'1'1111

Il l,.

problema

not ncet n directia stncilor singuratice.

Val uri le de doi

spre Adalaram, ~i toota mizeria unde oamenii

unde ies din apa stncile se varsa n apa n imediata se scalda rara grija,

gola~e. Nu mi place

met ri mA saltii ~i ma coboarA lin. Con~tiinta se purifica. Eu not

sa fac baie lnga mal. Sistemul

de canalizare

aducndu-mi aminte de problemele

ntelegere ~i 0 decizie noua.

mele principale. n sinea

mea nu ma agit. ~i aici, n acest zbor marin, se poate na~te 0 Este timpul, se prea poate, ca sa Numero~i Sngele activitatea ma gndesc serios la tema mbatrnirii. Cu bolile chipurile totul este clar. Oare se poate numi boala mbiitrnirea? a oameni, mbatrnind, ara ta ca ni~te fiinte gray bolnave. Nici 0 omul a~a cum 0 face btrnetea. mai ncet prin vene. Scade

11111

rara sa banuiasca gramajoora exemplar

III

'1
:

1"11 ,. Il'' l,
1

Il

Odata, la aproximativ umtlata, canalizare. buimcit am simtit

0 suta de metri de mal am pescuit dive~i pe salteaua ~i sa le arunc rn-am n mare, napoi ca de la aceasta miroase destul de putemic

pe~ti iar cnd am a~ezat 0 ntreaga Am decis sa miros fiecare Mirosind 0 jumatate ntr-un

boala nu mutileaza
ncepe sa curga schimbului

'Iij"

pe cele stricate. ntelegnd

de gramajoora

a~a hal, nct i-am rastumat sa risc. Dar mirosul

de substante.

Deci, probabil ca are loc atrofierea

1;111

ca nu merit

urt s-a mbibat

micilor vase capilare. Pielea ncepe sA se usuce sau apar pete de

li,[ III

248

,l,

249

*,~" ''<-..

i:

pigmen!i. Nu prea mi place acest praces de mbatrnire. De~i mul!i arata minunat ~i ~i pastreaza energia chiar la 0 sut ~i 0 suta douazeci de ani. Batrne!ea i desfigureaza n primul rnd pe cei care nu au energie. Nu ntmplator cei care traiesc mult duc un mod de viala activ. Cu ct dai mai mult, cu att mai mult prime~ti. Statistica demonstreaza fara tagada ca oamenii creativi care dispun de un intelect nalt traiesc mai mult ~i mbatrnesc frumos. La nceput, secretuI vietii lungi ncercau sa-I caute n mediul exterior, dar n sfr~it au n!eles ca

ntotdeauna direct fenomenele nen!elese de ea, mai mult dect att, a refuzat cu ncapa!nare sa creada n existen!a lor. mi aduc aminte de un eveniment care a avut lac nu demult. Mi-am turnat 0 farfurie de supa ~i rn-am a~ezat la masa. Am mncat cteva linguri, am ntins lingura sa mai iau 0 data, iar farfuria s-a mutat ntr-o parte. "Cum se poate, am iluzii optice!" - rn-am gndit eu, aducndu-mi aminte de romanele mistice. ntind lingura ~i farfuria alunec din nou la 0 parte. Sunt situa!ii cnd pe suprafa!a umeda a mesei, din cauza tensiunii de suprafata se mi~ca farfuriile ~i canile, dar n momentul de fa!a, masa e uscata. Mai demult nu a~ fi acordat aten!ie propriei mele reac(ii. Dar acum am simtit cu toata claritatea prima emotie. Aceasta a fost 0 spaima grozava. ntrun moment oarecare se distruge modelul lumii nconjuratoare. Sim!i 0 totala Iipsa de apiirare, ntruct principal a aparare consta n modelarea ~i prognozarea evenimentelor nconjuratoare. Probabil ca medicamentele !i dau 0 u~urare pentru ca urnesc din loc structura informa!ionala, oprind pracesul de stingere. Ce nseamna stresul? Acesta este 0 situatie noua, nea~teptata ~i neprevazuta. Totodata este 0 noua informatie. Boala este un stres de nenvins. nseamna ca boala este 0 zdruncinare informa!ionala a organismului, nepermi!ndu-i sa se izoleze de lumea nconjuratoare. Agresiunea interioara este cu att mai mare, cu ct mai puternica este capsularea organismului, adica izolarea sa de lume. Cu ct mai mult depindem noi de dorin!e ~i de viala, cu att mai puternic ne

,1 Ii

principalacauza se ascunden omul nsu~i.

i 1

1
1

Orice organism are un program determinat. El este ncifrat n destinul omului. Informa!ia odata ncheiata, organismu] trebuie sa moara. De ce ntinere~te omul cnd se ndragostqte? Pentru ca apare emo!ia care este mai ampla dect volumul informa!ional al organismului. Deci, are loc fluxul noii informa!ii, n consecin!a are lac schimbarea ~i rennoirea sistemului. Distrugerea care provoaca teama constituie un element necesar al dezvoltarii. Pe undeva, n profunzime, n subcon~tientul nostru, nu numai c exista 0 situa!ie noua, dar ~i 0 informatie noua legata de durere, adica de frica. Informa!ia noua este ceea ce este necunoscut ~i strain organismului. De aceea, reactia de respingere naturala sta totdeauna la pnda. Este ceva nou, neasimilarea informatiei este periculoasa ~i organismul trebuie s-o elimine. Noi ne strduim mai degraba sa uitam tot ceea ce nu corespunde cadrului conceptiei noastre despre lume. De aceea, ~tiinta contemporana a negat

I,I!I' Il

250

251

";.,.,, "",.,...

concentrm asupra lor, cu att mai puternic dorim sa le facem ve~nice, de neclintit, fericite ~i cu att mai muJt percepem agresiunea cu ocazia distrugerii lor. inseamna ca dac se elaboreaz sistemuJ de permanent zdruncinare a organismului, atunci acesta rezolv problema nu numai a boJii, ci ~i a mbiitrnirii. in principiu sportul, baia ruseasca, du~ul cu apa rece, tehnica respiratiei, postul ~i nfometarea, toate acestea constituie 0 zdruncinare a organismului la nivel fizic. Medicamentele naturale, ierburile ~i mineraJele etc. constituie 0 Orice structur nseamn totodat 0 situatie. De aceea, prin intestine are loc 0 interactiune activ cu lumea nconjurtoare ~i n acela~i timp 0 adaptare. Medicamentul sintetizat se deosebe~te de ngustimea informational natural. Dac ntr-un vin bun sec exist aproximativ ~se sute componente diferite care influen(eaz n mod activ structurile informationale ale organismului, atunci ntr-un "Portvein" ieftin exista nu mai mult de douzeci ~i acestea pot da un efect invers. Cu ct mai mult iubire este n sufletuJ omului, cu ct este el mai bun, cu att este mai mare disponibilitatea pentru orice schimbare. De aceea, un om bun la suflet trie~te mai mult. Capacitatea lui de a accepta 0 boal este mult mai mare, sistemul lui informational este deschis pentru lumea nconjurtoare. Astfel, ajungem la prima concluzie. Schimbrile permanente exterioare ~i interioare constituie un ziilog al snattii ~i ntineririi. Apropo, obiceiurile noastre pot nfrna foarte puternic schimbrile ~i pot conduce la mbolnviri. Nu
252
"

ntmplator la cele cteva mii de persoane care s-au nsnto~it de cancer tar 0 cauzii vizibil, nsnto~irea a coincis cu
1

schimbrile serioase ale destinului. Capacitatea de a fi pregatit pentru orice schimbare nseamn un medicament. Schimbarile superioare se ating nu prin destabilizare fizica, ci energetica. Cele mai subtile sunt schimbrile informationale. Ble sunt legate de conceptiile noastre despre lume. Cu ct vointa Divin este mai important dect vointa noastra, cu att noi devenim mai putin agresivi fat de orice schimbare ~i fatii de orice informatie noua. Orice religie ncepe ca iubire, ca ni~te cutri permanente de schimbare, ca 0 nalt instabilitate, ca 0 atingere a logicii Divine. Treptat, toate acestea se transpun n Jimbaj uman. Apare un sistem ordonat: cu ct sunt mai putine contradictii n cadrul acestuia, cu att mai nalt este aspectul apJicativ. ~i imediat apare frica ~i distrugerea sistemuJui. Religia ncepe sa se ocupe de economie ~i poJiticii, aprndu-se ~i justificndu-se. Particularitatea religiilor mondiale const n contradicliile lor exterioare. Dar aceste contradictii, la nivelul exterior de suprafatii, obliga ptrunderea n esenta profund. Contradictiile nu pennit nghetarea formelor ~i acordarea de explicatii cu un singur nteles unui eveniment. Cu ct este mai mult omul dispus sa iubeasca, cu att el vede mai putine contradictii n cartile sfinte. ~i invers. 0 imens cantitate de secte, de nvalaturi eretice, de ramificatii diferite din cre~tinism sunt subordonate faptului ca au ncercat sa nteleag Biblia pornind de la con~tiintii. Fiecare a luat un fragment apropiat nlelegerii sale ~i mergnd n aceast directie a ncercat s-L cunoasca pe

~funcinare infonnational~chimic.

, 1 1

1 1

253

*~'

"';-.

Dumnezeu,

eliminand

ndoiala

~i contradictia.

Cu cat mai

ortodox este curentul

religios, cu atat apar mai multe secte

religioase ~i ramificatii ale acestora.

M-a chinuit mult timp 0 problema. Care dintre botezuri sunt mai eficiente, cele din pruncie sau cele din tinerete? Une1e ramuri ale cre~tinismului sunt convinse c botezul este bine sa fie facut numai la 0 varsta con~tienta. Atunci acest lucru ramane n amintire ~i duce la un efect necesar. Dar ce sa pretindem de la un prunc, el nu-~i aduce aminte de nimic ~i nu ntelege. Totul este chipurile clar ~i logic din punct de vedere uman. nsa botezul este ndreptat n primul rand nu spre corp ci spre sufletul omului. Crucea este simbolul ncetarii vietii , sa . spunem a~a, un medicament mpotriva ata~amentului fata de viata. n cre~tinism, botezul este un simbol al pastrarii iubirii n cazul pierderii a tot ce exista, inclusiv a vietii. Aceasta nseamna pastrarea Divinului n cazul distrugerii umanului. n acest caz energetica subcon~tienta subtil a este mult mai importanta decat cea mental. Copi lui nu ntelege nimic, dar cei care l boteaza, nteleg ~i simt ~i acest lucru este pc deplin suficient. Cu dt trece mai devreme copilul prin ceremonia botezului, cu atat mai u~or se dezvolta n viitor. Specificul oricarei ceremonii consta n faptul ca ea actioneaza n primul rand asupra subcon~tientului. Daca tinem nsa cont ca principala parte a vietii noastre are lac n subcon~tient, iar gandirea noastra constituie numai cateva procente din

activitatea subcon~tientului, atunci tabloul lumii devine ntructva altul. lnteresant, gndesc eu. n trecut noi am fugit de durere, adica de conflictele cu mediul. Acum nvatam sa acceptam durerea ~i mediul conflictual. Dupa un anumit timp existenta rara conflicte ~i fara dureri va fi imposibila pentru noi. ~i dupa nca un anumit timp, noi yom crea singuri durere ~i conflicte n sufletul nostru, zdruncinand, schimband ~i dezvoltnd structura noastra informationala. Continuu sa gndesc mai departe. Deodata, un val imens mi-a acoperit capul ~i rn-a sustras din gndire. Pufnesc ~i ncerc sa restabilesc mersul ideilor. Valurile reprezinta ntr-un fel simbolul instabilitatii. Dar iata ce este interesant. De ndata ce ncep sa gndesc incorect, imediat un val mi trage 0 palma. Eu percep marea ca pe 0 fiinta vie, care n plus este ~i foarte armonioasa. Cu cat exista un haos mai mare n exterior, cu atat mai nalta este armonia ~i unitatea interioara, cu cat mai putina iubire este n interior, cu atM mai mult omul ncearca sa retina iubirea n exterior. Atunci lui i este frica de distrugerea exterioara ~i ncepe dependenta de alti oameni. Ti-e frica sa spui un cuvnt aspru, ncerci sa mentii relatii clduroase, pentru a pastra sentimentul, e~ti gata sa cedezi n fata altuia. Cu dt exista mai putina iubire n interior, cu att mai mult ncerci s-o retii din exterior ~i cu att mai puternic ncep din exterior te n~e1e ~i sa te tradeze. Daca nu ar fi existat n~elaciunea tradarea, atunci ntepenirea n continuare a fornnelor ar fi dus mbolnavire ~i moarte. Un om dur la extcrior poate fi bun sa ~i la ~i 255

254

"-".1 ",..

,il

iubitor launtric. Daca nu ti-e frica de distrugerea interioara, de schimbarea destinului, atunci este mai u~or sa te concentrezi asupra iubirii. .. .., . Oamenii pot fi mpartiti n trei categom. Tlmlzl, care I~I p astreaza bunatatea att n interior ct ~i n exterior. Ei nu . ., ..

realizeaza prea multe n prezent dar au perspectlva ln vlltor. Impertinenti, carora nu le este frica de conflictul exte~ior, l pot . rezent. Dar duntatea lor b,' rezo 1va ~I po t o. lne multe n P crescnda le diminueaza iubirea din suflet ~i dobndind multe n prezent, ei ~i distrug viitoru\. Cea de-a treia categ~~e ~ste cea a oamenilor echilibrati. Ei pastreaza n permanenta mblrea n suflet ~i prin aceasta nu le este frica de schimbarile exterioare, sunt gata sa accepte distrugerea, dar ~i sa actioneze dur ntrun moment necesar. ntreaga De obicei, n copilrie noi suntem timizi pentru ~a energie se scurge pentru asigurarea viitorului. ln tin~rete devenim un pic impertinenti pentru ca forma nu s-a contoplt cu continutu\. ntreaga revolt tinereasc, nzuinta catre nlaturarea autorittii ~i a dogmelor este un fenomen sntos care permite perceperea armoniei. Dar daca impertinenta ncepe sa duneze iubirii, atunci protestul tineresc se transforma n delincvent cu toate consecintele ce decurg de aici. Daca un copil cre~te ca un impertinent, cam dur ~i ru este putin De aceea, probabil sa aib ~anse sa obtin ceva de la vi~~.. educatia iubirii ~i a bunatatii n fraged copllane duce la asigurarea unui viitor sntos pentru propriul copi\.

Gndurile mi se ntorc la tema mbatrnirii. Nu demult la una din lec!ii mi s-a fcut cadou 0 carte "Despre secretele longevita!ii orientale". Esen!a se reduce la faptul ca pentru depa~irea mbatrnirii este necesara men!inerea unui nivel nalt de energie n organism. Energia principaHi este cea sexuala. nseamna ca pentru ntinerire trebuie sa te ocupi n permanen!a de exerci!ii energetice ~i sa nu permi!i sa se realizeze dorinta sexuala. Toate acestea coincid cu cercetarile mele. Fericirea umana se rezuma la dorin!e ~i viala. Dorintele sexuale nseamna continuarea vie!ii. Pentru continuarea vietii se consuma mai multa energie dect pentru sus!inerea ~i apararea ei. Existenta aprarii nseamna con~tiin\, intelect, capacitati. n sentimentele noastre exista mai multa energie dect n con~tiinta noastra. Iubirea se consuma pe dorintele noastre. Aceasta nseamna ca dac re!inem (transformam) dorin!a sexuala atunci aceasta energie duce la dezvoltarea con~tiin!ei, la ntinerire, la ntarirea vie!ii. n principiu, acest punct de vedere, este demult cunoscut n Orient. n Daoism acesta provine din filozofia indiana. A existat punctul de vedere conform caruia ejacularea, respira!ia data omului ntr-o anumita cantitate ~i folosirea lor n graba duce la mbolnavire, la mbatrnire rapida ~i moarte. n acest caz, abstinenta a dat ntr-adevar un efect curativ. Prin ce se deosebe~te omul de animal? Prin faptul ca el ~i nfrneaza dorin!ele ~i transmite pachetul de energie eliberata pentru dezvoltarea functiilor superioare. Daca noi ncercam pur ~i simplu sa nbu~im dorin!a, atunci aceasta nseamna 257

256

*=..~~ ''<-..

autodistrugere ~iboala, ntruct dorinta este energie, iar energia este un potential ntre efect ~i cauza. nfrnnd propriile dorinte, noi pierdem energie ~i ne oprim. nsa daca noi nfrnam dorinta n numele iubirii, atunci energia originara a dorintei duce la dezvoltarea functiilor superioare. De aceea, daca tineretul este educat n spirit moral ~i de abstinent, atunci potentialul sau spiritual ~i creativ va fi ulterior destul de nalt. De ce femeia folose~te parfumul, de ce-i place sa se mbrace frumos? Pentru ca energia sexuala sa se transforme nu ntr-o dorint trupeasca, ci n senti mente de nalta prietenie ~i spiritualitate, pe care este mai u~or apoi sa le transforme n iubire. Eu stau pe gnduri. Ma nelini~tesc doua probleme: n primul rnd, pna n prezent nu am vazut ~i nu am auzit despre longevivi care sa lucreze dupa aceasta metoda. n al doilea rnd, nu prea este placut ca energia originara pe care 0 emanam s-o cheltuim numai pentru ntinerirea noastra ~i ntiirirea vietii. Aceasta se poate face numai la vrsta pensionarii. Dar ceva rational n acest sistem exista. Pentru ca sistemul informational sa traiasca ~i sa se dezvolte, trebuie sa existe un aflux de informatii noi ~i nfrnarea periodica a functiilor principale. Daca facem opriri, putem ziibovi mult mai mult n drum. Problemele care stau n prezent n fata omenirii sunt: nivelul sciizut de viat, epuizarea crescutii ~i sindromul oboselii. Toate acestea demonstreazii lipsa de energie. Daca nu exista un aflux nou de energie prin iubire, atunci trebuie miicar sa economisim energia veche. Un medic din Israel a propus pentru tratarea sindromului 0 metoda chinezeasca antica. Barbatul are orgasm

Tarasa permitii spermei sa iasa. Aceasta duce la ntinerire ~i are un efect de conservare a energiei.

Atractia sexuala este 0 functie de continuare a vietii adica

un mijloc, scopul fiind acumularea Divinului. Pentru a simti caracterul secundar al umanului, acesta trebuie nfrnat pentru un anumit timp, trebuie sa renunti la el ~i atunci energia principala a vietii nu se va consuma impetuos. Cu ct este mai puternica dependenta de dorinte, cu att mai repede scade nivelul energetic. S-a observat demult ca acei oameni care au

obtinut multe rezultate n ~tiinta, arta, politica au avut

sexualitate superioara. Numero~i oameni, avnd un mare talent, au spus ca principalul obstacol n calea descoperirilor ~i creatiei a fost pentru ei atractia sexuala neastmparata, pe care a fost foarte greu sa 0 nvinga. Multi au ajuns la concluzia ca trebuie marita energia sexuala ~iatunci obtii multe n viata. Dar efectul obtinut a fost contrar. Cu ct este mai mare concentrarea asupra sexului, cu att mai multe probleme se ivesc n ultima instant. Rezolvarea superficiala a problemelor duce deseori la un efect contrar. De fapt, energia iubirii se consuma n primul rnd prin desTatare sexuala. Cnd noi ne concentram asupra acesteia ncepem sa consumam mai multa energie dect primim. Daca analiziim dezliintuirea nenfrnata a temei sexuale n presa, n car(i ~i la televiziune, atunci izvorul cauzei sindromului de oboseala cronica devine clar destul de repede. nseamna ca problema oamenilor talentati nu consta n sexualitatea crescuta, ci n faptul ca nu pot ntr-{) masura

258

259

~...~~ ''J-.

suficient sa transforme energia sexuala n energie de creatie. lar 0 parte determinat sa 0 transforme napoi n energia iubirii. Am observat 0 particularitate curioasa. Daca nu putem sa nfrnam avntul dorintelor exterioare, setea, mncarea, sexualitatea atunci sentimentele se devalorizeaza repede, n ele exist putina energie. De exemplu: daca parintele urmare~te ca alimentatia copilului sa fie de trei ori pe zi ~i dupa un regim strict, atunci se na~te abstinenta dorintelor exterioare n urma careia la copil se mbunatate~te energetica ~i sanatatea. a alta situalie. La cea mai mica dorin\, copilul fuge imediat acasa ~i mannca tot ce-~i dore~te, inclusiv ceva dulce, iar apoi la el ncep problemele cu dinlii, cu intestinele, el devine mole~it ~i bolnavicios. nseamna ca printr-o atitudine corecta fala de senzalia de foame, de sete ~i a sexualit\ii nesatisTacute, se pot vindeca ~i se poate mari nivelul energetic al organismului. mi aduc aminte cum nu demult am decis sa ie~im n natura sa mncam ~a~lc. Ne-am dus la pia\ hotarnd sa nu cumparam came de porc sau de vaca, ci sa luam pui. lata-ne strabatnd multimea din pia\ ~i, din mers, eu prezint 0 mica leclie: "Camea care se importa acum din Occident este mpanat cu antibiotice ~i hormoni. Acestea constituie 0 otrava imperceptibila, iar influenta ei se ntinde n timp. n Europa, spre exemplu, ca sa creasca mai repede curcanul, i se administreaza patru feluri de hormoni. Daca un vin bun ~i armonizat vindeca, iar cel slab calitativ dauneaza, atunci camea are un efect nu mai mic. Copanele de gaina trebuie luate numai de la producatorii locali".

- E trziu, - spune tovara~ul meu de drum. - Nu demult mam ntretinut cu oameni care se ocupa cu comercializarea puilor. Ei au trecut deja de mult la tehnologia occidentala. lntroduc n gtul puiului 0 teava ~i injecteaza mncarea ~i hormonii. Acesta cre~te de cinci ori mai repede. Dupa 45 de zile are deja 0 greutate imensa, maximum posibila. lar n zilele 47-48 moare de batrnele. Deci, trebuie numai sa reu~e~ti sa-I sacrifici din timp. - De ce moare a~a de repede? - ma interesezeu. Tovara~ul meu de drum ridica din umeri:
;;1)

1 l' .

~" t;,

~ "

~ t,;

- Cre~te repede, moare repede. Este un fapt curios. Concluzia se poate trage de la sine. Daca noi nu am dorit cu rost ~i deja am primit ceea ce am dorit, atunci dorinlele degenereazii ~i organismul ncepe sa mbatrneasca impetuos. nseamna ca nenfrnarea dorinlelor, ndeosebi a celor sexuale, constituie 0 cale directa spre mbolnaviri ~i mbatrnire. Foamea care este 0 dorinla nesatisfiicuta obliga organismul sa nazuiasca spre iubire ~i sa mareasca rezervele de energie. Sunt necesare hotarri noi, un comporta ment nou, 0 interaC\iune crescuta cu lumea nconjuratoare ~ioblinerea unei porlii mai mari de haos. nainte nu mi-a fost clar un lucru. A aparut pe scena, sa zicem, un cntarel sau 0 cntareala. Ea a avut 0 via\ personala dezordonata, avea necazuri ~i probleme grave. Nivelul creativ este foarte nalt. Apar faima, banii, familia, ndeplinirea dorinlelor iar talentul dispare. Nu exista impuls creator ~i nici energie. :;>icu ct mai nenfrnat se comporta omul, capatnd
261

260

-*..-, ',<...

renume, cu att mai repede se stinge talentul sau. Daca nainte 0 personalitate dotata ~i croia drumul sau spre faima mult timp iar steaua lui stralucea mult timp, acum show-bussines-ul pregiite~te cntiireti ~i muzicanti ca pe puii crescuti peste noapte. Dupa aceea toata lurnea se mira ct de repede se sting, se degradeaza talentele. Cnd cei talentati au capatat renume fara nici un fel de dificultati, repejor, ei au obtinut faima ~i bani, atunci, dupa toate acestea, de regula, urmeaza alcoolul, " narcoticele ~ipieirea. Aproximativ de 0 ora not n apa clocotita a marii. Vntul ~i valurile mi creeaza un sentiment de haos. Se na~te 0 desIatare inexplicabila. ncepi sa respiri cu tot corpul. Informatia curge prin toate celulele. n asernenea momente este imposibil sa gnde~ti. Te cuprinde sentimentul de imensa pliicere a faptului ca e~ti pe deplin deschis lumii nconjuratoare. Corpul deja nu se mai orienteaza ~i nu depinde de con~tiinta. El se conecteaza la ce va incomensurabil, la ceva mai nal\iitor. Treptat nsa gndurile se aliniaza din nou n directia obi~nuita. mi aduc aminte de cartea nu demult citita n care sunt descrise doua sisteme de sanatate ~i de ntinerire. n primul, pe baza propriului exemplu, autorul demonstreaza ca solicitarea fizicii permanentii ~i activitatea constituie conditia absoluta a longevitatii. Autorul celuilalt sistem sustine contrariuI. Tocmai solicitarile fizice dese l omoara pe om, spune acesta. Toti oamenii care practica sportul ca ni~te maniaci 0 termina rau. Antrenamentul autogen, activitatea psihologica asupra propriei persoane sunt mult mai importante. ntr-adevar, e curios. Unii
262

longevivi spun un lucru, iar altii spun contrariul. Cine are totu~i dreptate? :;Itiinta nu da 0 explicatie. Exista multe fapte care confirma att prima ct ~i cea de-a doua teorie. Astfel, avem de-a face cu doua contradictii. n fiecare dintre ele exista rara ndoiala un smbure de rationalitate. n ceva ele trebuie sa fie unite ~i de perspectiva, iar n ceva trebuie sa existe un eusur. ncepem cu primul. Fara ndoialii ca 0 munca fizic grea mbiitrne~te repede omul, mai ales daca n aceasta activitate nu se face din placere. n acela~i timp, lenea, pasivitatea omoara de asemenea repede. mi aduc aminte cum nu demult am caliitorit cu un taximetrist. Eu am trecut n ma~ina lui, ntruct la tovara~ullui de munca nu a pornit ,,Jiguli-ul". Batrnelul s-a vaitat, a mormait, a zanganit cheile ~i ma~ina nu a pornit. El s-a uita la mine cu mndrie ~i mi-a spus: - :;Iiacum trecem la gaz, daca nu functioneaza cu benzina. Dar cu gazul de asemenea s-au iscat probleme, iar ma~ina a ramas pe loc. - Nu prea am timp, - am spus eu. - Conectati la combustibil atomic ~i am plecat. Asemenea combustibil nu s-a gasit n ma~ina. Am trecut la tovara~ul lui de drum ~i am pornit. :;Ioferul mi-a povestit rznd: - Tataie a cumparat aceastii ma~ina veche pentru doua mii cinci sute de dolari, dupa aceea a mai vrt n ea nca patru! Cu ace~tia ar fi cumparat 0 ma~ina normala ~i nu ar fi cunoscut nici 0 amaraciune. :;Ii cu aceasta roaba n fiecare zi se zbate
263

1 'I

~''''~..-,.

pentru vialA de~i are 0 locuin\ bun n centru. Eu i spun: vinde locuin(a, cumpr una mai ieftin la marginea ora~ului ~i 0 s trie~ti restul vie\ii rar s ai necazuri. ~ti\i ce mi-a rspuns btrnul? Mi-a spus c dac nu 0 s aib serviciu, dac nu 0 s aib cu ce s se ocupe, el va muri. Poate c are dreptate. ntr-adevr, viala nu este interesant cnd ai totu!, cnd totul e de-a gata. Mi-am adus aminte de un caz pe care mi !-a povestit un prieten. Cnd s-a cstorit, la nunt, a venit la el bunicul miresei, l-a btut pe umeri iar apoi I-a apucat cu ambele mini de umeri, la desprins de pmnt, I-a scuturat ~i I-a pus la loc. "Ei, tu mi placi, - a spus el. - Bravo! 0 s fii un sot bun pentru ea". n acel moment bunicu! avea 0 sut de ani. El locuia la \ar, cre~tea gini ~i iepuri, se ocupa de gospodrie. Tinerii au hotrt s-l ajute ~i l-au mutat n ora~ ca s nu se extenueze prea mult la \ar. Dup 0 jumtate de an, btrnul a orbit ~i dup un an a muri!. Dac energia zace n organism atunci ncepe boala, dup care vine moartea. Dac noi nu mergem nainte atunci ne rostogolim napoi. M ntorc n gnd la discu\ia referitoare la cele dou sisteme de sntate ~i n\eleg c amndou au dreptate. ~i ntr-un sistem ~i ntr-altul longevitatea exist dac se transmite energie. Pur ~i simplu n primul sistem se acord mai mult aten\ie transmiterii fizice, iar n cel.de-al doilea caz, condi\ia principal este transmiterea energiei nervoase. Cu ct transmitem mai mult energie, cu att mai mult primim.

Atunci de ce noi n tinere\e, consumnd energie, ne dezvoltm iar la btrnete 0 transmitere crescut de energie poate duce la imbo!nvire? Cauza este simpl. n tinere\e exist mult iubire n suflet, iar transmiterea putemic a energiei pe fondul emo\iilor pozitive mre~te volumul energetic al organismului ~i duce la dezvoltare. nseamn c pentru a fi longeviv trebuie ca n tinere\e s nv\m s muncim, s transmitem la maximum energie ~i s avem 0 activitate creatoare. Dac n tinere\e nu am fost activi, deosebit de spirituali, atunci la btrne\e fondul energetic sczut, cantitatea mic de iubire din suflet, n cazul unor mici suprancrcri, pot duce la mbolnvire. Cnd omul iese la pensie ~i i scade brusc nivelul transmiterii energiei suflete~ti ~i fizice, nu este de mirare c el moare repede. Structurile spirituale au un volum mult mai mare dect corpul fizic, de aceea consumul energiei creatoare ntinere~te mai puternic dect consumul energiei fizice. Asta nseamn: cu ct mai mult transmitem energia iubirii, cldur, grij ~i crea\ie cu att mai sntoase sunt sufletul ~icorpul nostru. Savan\ii americani nu 0 dat au adunat date statistice despre longevitate. Concluzia este simpl: pentru a tri mult trebuie ca 0 dat pe zi s sim\i senza\ia de foame, s te obose~ti ~i s transpiri. Toate acestea au loc atunci cnd noi transmitem energia sufleteasc ~i fizic. Mai exist 0 nuan\; se prea poate c principalul const n toate acestea: senza\ia de foame, de oboseal ~i transpira\ia trebuie s fie nso\ite de 0 dispozi\ie bun.
265

264

-,-~ ";0-<

Mi-am amintit de 0 istorie ciudata pe care mi-a povestit-o 0 cuno~tin(ii de-a mea. Ea are 0 prietena, 0 cucoana cu toane. Are 0 ambitie ~i un egoism imense ~i nu are copii. ~i iata ca nu demult aceasta femeie a donat snge. Ea ~i-a descris starea ei prietenei: ,,Am simtit ca rn-am schimbat dintr-odata. Senzatia a fost ca ~i cum a~ fi nascut. A aprut n suflet 0 asemenea bucurie ~i bunatate, singura nu pot sa-mi explic despre ce e vorba". I-am explicat despre ce e vorba. La prietena sensibilitatea ~i
"

n!elege 0 tendinta ciudata care a aparut n multe (iiri occidentale. Oamenii sanato~i se duc la doctor ~i solicita sa Ii se amputeze mna sau piciorul. ~i asta arata ca 0 salbaticie, ca 0 patologie ~i anomalie. Mecanismul este de fapt acela~i. nchinarea n fata stabilitatii, a confortului, a dorintelor ~i a vietii il mpinge pe om spre acea trasatura n care el simte ca sufletul lui piere. Pentru a-~i saiva sufletul, el merge spre lezarea dorintelor ~i a vietii. Am seris despre un om care jefuia banci pentru a ndeparta depresia. Posibilitatea de a-~i pierde libertatea, lezarea viitorului, njosirea vietii ~i a dorin!elor au miqorat dependenta de uman ~i au diminuat depresia. nsa daca el ar fi donat cu regularitate snge, s-ar fi ngrijit de al!ii, ar fi sacrificat 0 parte din bani pentru binefacere, acelea~i probleme le-ar fi rezolvat fiira crime. ntreaga America se afla ntr-o stare de depresie. Cre~te numarul de psihanali~ti, psihologi ~i psihoterapeuti. Cre~te de asemenea salariul acestora. Dar ei nu pot sa rezolve n mod real problema depresiei ~i nu numi ca nu pot, dar nici nu vor, ntruct acest lucru i-ar priva de activitate. Sa 0 u~ureze, da. Sa rezolve problema - n nici un caz. Dar ceea ce n-a putut sa faca 0 armata de psihologi americani, a rezolvat un mare om n vrsta. Renumit artist, la vremea sa idolul femeilor, avnd un corp ~i 0 musculatura minunate. Cu timpul el s-a transformat ntr-o epava ramolita, apoi au nceput crizele de depresie iar pe urma elicopterul cu care a zburat s-a prabu~it. El a avut numeroase fracturi dar a ramas n viata. Dupa un anumit timp, a avut un atac cerebral.
267

ca atare gelozia ~ipretentiile fata de barbati sunt imense.Toate

acestea 0 ata~eaza de via(ii ~i mutileaza caracterul daca nu exista 0 conceptie corespunzatoare despre lume ~i nu lucreaza n permanen(ii asupra propriei persoane. nsa pierderea sngelui, la nivelul subcon~tient, nseamna pierderea vietii. Daca dai snge cu iubire ~i bunatate, fiira frica, atunci are loc explozia iubirii odata cu njosirea vietii ~i a dorintelor. lata de ce nainte bolile se tratau printr-o simpla lasare de snge. Pacientul ~tia ca lasarea repetata de snge vindeca foarte eficient ~i se predispunea pentru emotii pozitive. Nu i-a fost frica ~i, natural, un asemenea tratament a dat rezultate minunate. Apropo, donarea de snge ~i jertfirea propriei persoane au un mecanism similar. Notiunea de sacrificiu provine din timpuri imemoriale. Sensul este simplu: vrei sa fii n armonie cu natura, nu trage catre tine n permanenta fericirea ci 0 parte napoiaz-o ~i pe deasupra cea mai buna parte. Psihologii nu pot

266

~y,

"'",.

Dupa aceasta el a vrut sa se sinucida. ~i iat, incetnd sa se mai ata~eze de viala, adresndu-se lui Dumnezeu, el a observat ca a devenit mai fericit. Treptat, i-a trecut depresia. Un om talentat, chiar cnd e pe moarte, ramne talentat. El a reu~it sa descopere cauza depresiei, care chinuie~te poporul american. Sursele depresiei constau in concentrarea numai asupra propriei persoane, asupra dorintelor proprii ~igrija numai fala de sine. Credinla n Dumnezeu, ajutorul acordat altora, grija fala de cei apropiati, toate acestea la nceput nltura depresia, iar apoi J il fac cu adevarat fericit indiferent de conditia sa fizica, indiferent de vrsta la care se afla. Sentimentul iubirii, ara de care dezvoltarea este imposibila, este n pennanen\ legat de eliminarea energiei, de daruire, grija ~i crea lie. Daca omul nu are grija de allii este mai mult predispus spre consum dect spre daruire, atunci indiferent cum ar ncerca sa perceapa iubirea, este prea pulin probabil ca va reu~i. Rugaciunea lui va fi 0 simpla zguduire a aerului. Daca omului ii este frica sa iasa din cadrul obi~nuit al existenlei, daca el este prizonierul obiceiurilor sale ~i a stereotipurilor vitale de care nu poate sa se desparta nicicum, capacitatea lui de a iubi va fi de asemenea mica. Savanlii din Occident au ajuns la concluzia ca animalele de casa lecuiesc oamenii. Acest lucru se confirma prin mii de fapte. De fapt, lecuiesc nu animalele, ci grija pennanenta fa\ de ele. Animalul, ndeosebi cinele, eJ;te ca ~i copilul care ramne intotdeauna mic ~i necesita 0 permanenta mngiere ~i grija. Stabilitatea crescut, concentrarea supra propriilor

dorinle, atitudinea de consum fala de lume au condus n Occident la degradarea pennanenta a familiei iar copilul este considerat ca un concurent care consuma timp, bani ~i via\. AtraC\ia generala fala de animalele domestice permite ntr-o oarecare masura mbunatalirea starii suflete~ti a multor oameni. Cu ct omul este mai pregatit sa accepte 0 situalie traumatizanta, cu att n momentul durerii ~i al pierderii el este pregatit sa se adreseze iubirii ~i lui Dumnezeu. Cu ct n fiecare secunda omul emana iubire, caldura ~i energie, cu att n fiecare secunda el se indreapta catre Dumnezeu. Capacitatea de a pierde este cu att mai mare cu ct noi daruim mai des. Deci cu ct copilului i se inoculeaza altruismul, dragostea fa\ de munca n copilarie ~i nu este educat sa-i fie frica, nghesuindu-l n cadre nguste, cu att mai armonizata este acea societate n care vor trai copiii care s-au maturizat. Interesant, ma gndesc eu, - la unna urmei ajungi la acea concluzie care este de mult cunoscuta. Devine clar sensul frazei: ,,Lenea este mama tuturor viciilor". amui poate sa nu faca nimic n exterior, dar n interior sa duca 0 activitate intensa. Apropo, eu am observat ca pentru pastrarea concentrarii mentale asupra unui anumit obiect, trebuie sa consumi multa energie. nainte consideram ca lenea constituie lipsa eforturilor exterioare. Ea este la fel de periculoasa ca ~i lipsa de emanare a energiei. Cu ct daruim mai pulin, cu att mai mult luam, cu att mai mult suntem dependen(i de lumea nconjuratoare. ~i invers. Cu ct eliberam mai multa energie,

268

269

~.. "J-..,.
cu att mai putin suntem dependenti de mediu ~i cu att descoperim mai multa iubire n suflet ~i, ca atare, ne apropiem de Dumnezeu. Am nteles acum de ce straluce~te soarele. El este satisfcut cu faptul ca emana energie. Iubirea na~te timpul. Timpul n adncul Soarelui se mparte n cauz ~iefect, ncepe emanarea energiei, apare un nou spatiu ~i 0 noua substanta, adica universul se large~te. n adncul Pamntului are loc acela~i proces. Se desf~oara emanarea "energiei, se creeaza substante ~i spatii noi. nseamna ca Pamntul nu este un obiect cosmic care se race~te ~i se stinge, ci dimpotriva, este 0 viitoare stea. ~i ntruct masa Pamntului cre~te, raza sa se mare~te ~i continentele se deplaseaza. Probabil ca nu orice planeta poate deveni 0 stea, dar poate nzui catre aceasta ca ~i catre 0 desftare suprema. Cu ct furnizeaza mai multa energie planeta ~i steaua, cu att mai puternic se ngusteaza n ea cauza ~i efectul ~i ea se apropie de cauza initiala. Adica au loc paralel doua procese contradictorii: pe de 0 parte, lrgirea spatiului ~i timpului ~i complicarea structurii ~i a legaturilor, iar n plan subtil are loc ngustarea timpului ~icomasarea a tot ceea ce exista ntr-un ntreg. Cu ct este mai mare intensitatea creatiei din afara, cu att mai puternica este unificarea cu cauza initiala n interior. Daca iubirea ~i nzuinta catre 0 unitate absoluta a stelei nu sunt suficiente, atunci ea fie se stinge, fie explpdeaza. Conform aceleia~i legi traie~te ~i omul. n principiu, orice obiect din univers trebuie sa se straduiasca sa ndeplineasca trei
270

functii: prin iubire sa fie unit cu universul, apoi cu Creatorul; prin daruirea energiei sa nzuiasca spre iubire ~i prin schimbarea continua sa asigure emanarea energiei. Daca nu va exista 0 restructurare a legaturilor, atunci nu va exista nici emanarea energiei. Daca nu va exista energie, atunci se va diminua nivelul unitatii ~i ca atare va avea loc diminuarea iubirii ~i degradarea. Adica Soarele straluce~te pentru a supravie(ui. nseamna ca atunci cnd noi stralucim, noi de asemenea ne asiguram supravietuirea. Cnd noi ne ngrijim de altii, iubim mediul nconjurator, emanarea unei asemenea energii va cre~te rapid. Este 0 ipoteza curioasa, ma gndesc eu, este nevoie sa ne aplecam mai mult asupra acesteia. Apropo, ceva ncepe sa se limpezeasca n legatura cu poruncile lui Iisus Hristos. nainte unele lucruri mi-au fost clare dar altele nu mi-au fost deloc clare. Ei, daca ti se cere, atunci sa ajuti mereu, acest Iucru este clar. Dar daca cineva s-a mprumutat de la tine ~i nu ti-a dat napoi, iar tu nu trebuie sa ceri napoi banii, acest lucru este deja prea de tot. n asemenea conditii nu rezista nici un buget. Acum am nceput sa percep ceva. Cum mbatrne~te ~i cum moare Soarele, cum mbatrne~te ~i cum moare omul ~i civilizatia? Treptat, corpul omului se ntepene~te. Civiliza(ia care mbtrne~te devine statica ~i inerta, iubirea se schimba cu regulile severe de comportament, egoismul se accentueaza, adica se diminueaz emanatia energiei. Acum doua mii de ani, n iudaism a nceput criza. Respectarea stricta a poruncilor Divine ~i a legilor ~i regulilor 271

~y, "0-,.

care decurg de aici au devenit mai importante dect iubirea. De ce sa iubim, de ce sa avem grija de altii, este mult mai important sa \inem post, sa ne rugam, sa ne alimentam corect ~i sa respectam cu stricte\e toate reguli1e care permit perceperea unita\ii cu Dumnezeu. n acea criza a iudaismului s-a vzut criza ntregii civiliza\ii umane care a devenit inevitabila. De aceea Hristos a dat acele Porunci necesare pentru rennoirea ~i supravie\uirea civiliza\iei, distrugnd neaparat canoanele ~i regulile de neclintit. El a pus accentul pe iubire ~ipe daruire. Prima emo\ie care trebuie sa se de~tepte n noi fat de un ait om este emo\ia iubirii, a grijii, a caldurii suflete~ti, a sentimentului unita\ii sinelui cu ceilal\i. Dra fa\a de du~man distruge sentimentul unita\ii cu el ceea ce nseamna ca priveaza sufletul de iubire ~i duce la mbatrnirea ~i pieirea civilizatiei. Pentru 0 practica reala ~i 0 logica umana normala sunt cu totul absurde urmatoarele sfaturi: te-au lovit - nu te mpotrivi, au luat mprumut de la tine, nu-I cere napoi. Acest lucru arata ~i azi foarte salbatic. Foarte salbatic din punct de vedere al supravie\uirii corpului, al stabilita\ii ~i juste\ii societ\ii. Cu ct exista mai pu\ina iubire n suflet, cu att mai mult organismului i este teama de distrugere ~i cu att mai severa devine regula de comportament care mpiedica distrugerea. Deci cre~te brusc importanta no\iunii de moralitate ~i de dreptate. "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Exista din ce n ce mai multe reguli, din ce n ce mai severe, iar iubire este din ce n ce mai pu\ina. Cu ct aplici mai strict toate reguli1e, cu att mai mult percepi juste\ea ~i dreptatea proprie. Deci cu att mai mult exist
272

condamnare ~i agresiune fa\a de cei care nu au dreptate ~i cu att mai pu\ina iubire exista n suflet. Cnd iube~ti te straduie~ti sa-l ajuti pe altul sa se schimbe. Cnd nu exista iubire, atunci ceri de la cellalt 0 linie corecta de conduita ~i dispre\uie~ti ~i ura~ti atunci cnd el nu poate sau nu vrea sa faca acest lucru. Gndurile mele revin la problemele de zi cu zi. Cad pe gnduri ~i mi aduc aminte de schimbarea locuin\ei mele. Vaznd intrarea principala, rn-am ngrozit. Sunt aruncate seringi goale, de jur mprejur baltoace de urina ~i gramajoare de excremente n fata treptelor de la intrare. Este imposibil sa intri n lift. Acolo cineva ~i satisface n permanen\a micile nevoi. WC-urile publice n ultimul timp au disparut n Rusia. Probabil ca organele locale se considera zeita\i ~i nu doresc sa se gndeasca la asemenea nimicuri. Dar la intrarea noastra principala este 0 murdarie crasa care, n general, s-a racut din cauza narcomanilor care vin dupa droguri. Dupa colectivismul impus, poporul nostru a czut n egoism ~i izolare. A devenit imposibil sa aduni vecinii ~i sa rezolvi mpreuna cu ei 0 problema oarecare. Dar eu am reu~it sa adun ctiva vecini pentru a elabora un plan comun de ac\iune. Au fost trei propuneri. Prima a racut-o un bussines-man: "Cel mai u~or lucru este sa facem urmatoarele: sa angajam pe bani un "fratior", i aratam familia care vinde narcotice, el 0 sa-i urmareasca pe strada ~i i va bate rara explica\ie. ~i 0 va face pna cnd familia fie va pleca, fie va nceta sa mai vnda narcotice". Varianta a doua a venit din partea altui vecin. El 273

~'''-'''<-..

avea relatii bune fie cu fortele speciale, fie cu func(ionari superiori din militie. El a promis c se va interesa cum se poate rezolva problema. Varianta a treia a fost s angajm 0 femeie de serviciu care s curete la intrare. Prima variant nu a avut succes. A doua variant de asemenea. Cnd rn-am interesat de ce s-a oprit totul, vecinul mi-a rspuns: ,,La nceput autorittile trebuie s afle cine se ocup cu vnzarea narcoticelor aici, ca s nu suferim noi n cazul n care ei se bag n afacere". ,,Bi, atunci e mai bine s nu-i deranjezi pe distin~ii oameni", - am spus eu. ~i iat c femeia s-a apucat de curtenie. Au aruncat cu murdria ~i au Iacut stricciuni ca ~i nainte, dar s-a cur(at pe ~est totul ~i intrarea ncetul cu ncetul a nceput sa arate altfel. Dupa un timp femeia a plecat. S-a petrecut ns un lucru curios. Comertul cu narcotice continu, dar intrarea a devenit curata. Nu mai exist seringi, nu mai exist toaleta comunal. Energetica intriirii s-a schimbat. Oamenii au nceput s se obi~nuiasc s fie curat, chiar ~i cei care vin ntmpltor la noi nu mai fac mizerie. nseamn c stmindu-i omului 0 emotie pozitiv, strduindu-ne oarecum s-i mpodobim locuin(a, putem schimba pe oricine. n principiu totul e logic. Pentru orice schimbare este necesar energie. Jar aceasta nu exist ar iubire, iar noi cerem prea des schimbri dar nu oferim iubire ~i grij. not deja de aproape 0 or. Pn la stncile singuratice care se ridic triumfal deasupra mrii nvolburate, a rmas destul de

putin. ntregul univers constituie totalitatea ritmurilor. Ce este ritmul? 0 oscilatie ntre cauzii ~i efect. Acesta este interactiunea cauzei ~i efectului cu permanenta lor succesiune. Acesta este lupta dintre cauzii ~i efect. La nivel exterior, cauza se transform n efect. n plan subtil, efectul devine cauzii. Trecerea lor unul n celaiait creeazii situatia obiectului. Pe Pmnt te obi~nuie~ti cu un ritm anumit de gndire ~i compottare. A schimba acest ritm interior al vietii se pare c este foatte greu, pur ~i simplu nu exista energie pentru a~a ceva. Marea trie~te ntr-un ritm al su. Cnd te dizolvi n ea, e mai u~or s fii n acord cu ritmul ntregului univers. Sufletul se deschide pentru iubire. n mare eu devin altceva. Pe neobservate, noi devenim altii n mare. M apropii ncet not de baza stncii. M strecor printre pietre ~i ies din apa. Cteva minute m deconectez de toate ~i privesc marea. Apoi cobor ncet, intru n apa mrii pentru a pomi napoi. Eu not un anumit timp n stihia care ma dizolv ~i m mbrti~eaza. Trebuie s a~tept pn apare sentimentul zborului n suflet. Cnd apare, dup cteva secunde, mie mi se poate rezolva 0 problem chinuitoare ~i ndelungata, neabordabil ntr-o stare obi~nuit. Noi nu putem s rezolvm problema ntruct facem numai una sau dou ncercri. Daca exista stres, este problem. Pentru rezolvarea ei se elimin un pachet de energie. Energia sa consumat ~i dac problema nu e rezolvat, ea trece n rndul celor de nenvins. Cu ct depindem mai mult de situatii, de mediu, cu att mai putin energie avem pentru rezolvarea

274

275

~.~, -''1...

problemelor. Existii un singur secret. Orice problema este ntotdeauna mai ampla dect situa(iile care au creat-o. De aceea, dependen(a de situa(ii nu permite sa rezolvi problema complet. Ca sa nu depinzi de situa(ii ~i totu~i sa rezolvi problema trebuie sa te ntorci la ea nu 0 data, nu de doua ~i nu de zece ori, ci de 0 suta, 0 mie ~i doua sute de mii de ori. n fiecare repetare trebuie pur ~i simplu cautate cai noi. La urma urmei, orice problema poate fi rezolvata. n ultima instan(, ntregul univers constituie 0 situa(ie n plan subtil. nseamna ca rezolvnd orice problema, noi rezolvam n acela~i timp 0 problema n univers ~i depa~im 0 situa(ie principala. Deci, renun(nd sa rezolvam 0 problema, considernd-o nerezolvabila, noi renun(m la cunoa~terea ntregului univers. Iata de ce, din lexiconul meu lipse~te no(iunea de "sarcina nerezolvabila, problema de nedepa~it". Eu ~tiu ca pot rezolva orice problema. Toate celelalte nseamna numai detalii. Frica nseamna oprirea energiei. Pe mine toata via(a rn-au educat insuflndu-mi frica. La nivelul de suprafa( am fost ntotdeauna nfrnat, plapnd, timid, slugarnic. Dar n ceea ce prive~te scopurile ~i dorin(ele nalte, ndoiala ~i frica au lipsit ntotdeauna. De asemenea energia mi-a curs ~iroaie. No(iunea de termen de prescrip(ie ~i rezolvare a unor probleme oarecare nu au existat la mine. Daca exista multe probleme, nu trebuie sa renun(i la ele, ci trebuie sa le comasezi. Sa le une~ti cu unele probleme principale ~i sa continui sa le rezolvi. Capacitatea de a percepe esen(a problemei nseamna posibilitatea de a 0 276

rezolva. Cnd ncercam s-o rezolvm la suprafa(, atunci ne trasm 0 sarcina imposibila. Iata, sa presupunem ca acum la mine a aparut 0 problema. A nceput din nou un rnd de mici trMari din partea cuno~tin(elor. ncercarea de a rezolva 0 asemenea problema nu nseamna numai s-o iei ~i s-o ndepartezi. Sa examinm minu(ios no(iunea de trMare. n primul rnd te tradeau numai ai tai, a~a cum a spus cineva, adica, cel n care ai ncredere, cel de care \i legi viitorul. De un om strain nu (i legi viitorul. El poate sa te n~le ~i sa te pacaleasca, dar nu poate sa te trMeze. TrMarea este distrugerea la maximum a structurii viitorului. Probabil ca are loc atunci cnd dependen(a de viitor cre~te. nseamn ca de la 0 problema de trMare trecem la problema de dependen(a de viitor. De ce s-a ntiirit aceasta dependen( la mine? De ce mie mi se distruge viitorul? Eu simt ca acum aceastii problernii n-o n(eleg. Atunci, bine, sa ncercam sa 0 abordam dintr-o alta perspectiva. n ultima vreme am simtit 0 oarecare racire din partea prietenilor, 0 oarecare cldur a disparut. Ciudat, ntruct eu i ajut nu mai putin, ci chiar mai mult, dar am nceput sa observ 0 oarecare atitudine de consum fata de mine. Ce nseamna prietenia? Este capacitatea de a te sacrifica, de a darui ceva omului iubit. Iubirea ~i spiritul de sacrificiu ntotdeauna merg mna n mna. Nu demult am vazut la televizor un subiect remarcabil. 0 pasare mascul Iacnd curte unei femele i aduce un oarecare fleac, ceva necomestibil dar frumos. Apoi i arata ct de multe poate sa faca pentru ea, ct de mare este sentimentul de dragoste fata de ea. nsa daca i-ar 277

;.Rr.~' ~ "<.-..

fi adus ceva comestibil, acest lucru ar fi ntiirit dorinta femelei ~i ar fi diminuat sentimentele ei naltatoare. De aceea, se ofera un obiect necomestibil dar frumos. Cu cat este mai mare dorinta masculului de a prezenta ceva femelei, cu atat mai multa energie emana el ~i nseamna ca nivelul sau energetic este superior. Asta nseamna ca ~i psarile vor fi sanatoase ~i vor avea 0 capacitate de adaptare crescuta fata de lume. Cu cat
"

Gradul de prietenie se stabile~te prin capacitatea de a te sacrifica ntr-un fel de dragul prietenului. Dacii exista dorinta de a ajuta numai n lucruri marunte, asta nseamna numai relatii de prietenie. Para un sacrificiu periodic, prietenia e greu de pastrat. De aceea, n lumea occidentala prietenia practic lipse~te. Pentru mentinerea familiei, trebuie de asemenea sa te sacrifici, mai cu seama n favoarea femeii. Pemeia este necesara pentru aparitia copiilor pe lume. Pentru asta este nevoie de 0 emanare a unei cantitati imense de energie, invizibila dar necesara. ~i cu cat noi nu dorim sa daruim, sa avem grija ~i sa ne sacrificam, cu atat mai sterile devin sufletele noastre ~i apoi ~i corpul nostru. Eu am fost gata sa sacrific ceva de dragul prietenilor. Dar pe ei i-am privat de aceasta posibilitate. Iata, eu ar fi trebuit sa le cer un mprumut n bani, macar 0 suma mica, sa le cer un ajutor ~i sa nu-mi fie ru~ine sa le aduc un prejudiciu atunci cand am nevoie de ceva. Eu nu le-am permis sa se sacrifice pentru mine. Eu nu i-am ajutat sa emane energia din corp ~i din suflet. Este natural ca iubirea din sutlet s-a schimbat ~i ei au nceput sa-mi ntoarca spatele. De ce femeile se ndragostesc de oameni de care le este mila? Pentru ca grija fata de cel plapand ~i nefericit nvioreaza n ele mecanismul grijii, a caldurii, a daruirii ~i a iubirii. Atunci cand barbatului i este frica sa se prezinte n ochii femeii plapand ~i slab, cnd nu permite sa existe mila fat de el, sa fie nconjurat de caldura ~i atentie, atunci dupa un oarecare timp observa cu uimire ca atitudinea femeii fata de el s-a racit. Este 279

biirbatuleste mai pregatit sa faca multe pentru femeia iubita, cu

atat mai putemic va fi niveJul sau energetic ~i cu atat mai sanato~i vor fi urma~ii. Cand un barbat ndragostit invita 0 f;;lrieie la restahr~rit~i'n i6c Cre~mancare bogatii comanda din ~~<'>\;o~ile'~ki~:c~~a"simplu, asta nseamna: ,,Eu sunt zgarcit, p'tiip~hd, nu ,'~ot sa daruiesc; nu 0 sa ai copii sanato~i de la mine, de aceea ia-ti gentuta ~i fugi de mine cat poti de repede". n societatea Occidentala contemporana se poate observa 0 imagine pe deplin naturala. Un tanar ndragostit invita 0 fatii la restaurant, iar mancarea ~i bautura le plate~te fiecare strict pe jumiitate. Sau taniirul ndragostit 0 duce pe prietena lui cu ma~ina la lucru. Ba i plate~te benzina, ntinzand banii la sfr~itul unei calatorii fericite comune. Apoi medicii, oamenii de ~tiintii, psihologii W bat capul ntrebandu-se de ce n familiile occidentale nu se prea nasc copii. Ma ntorc din nou la tema privind 'problemele cu prietenii. Se pare ca situatia ncepe sa se clarifice. Pentru a stabili cati prieteni ai, trebuie sa-ti pui ntrebarea: de dragul cui e~ti gata sa-ti sacrifici timpul, banii, sanatatea ~i viata n ultima instantii?
278

>f:oH ",...

ciudat, se gnde~te el, eu fac din ce n ce mai multe pentru ea, dar ea s-a ndragostit de un papa-lapte ~i vrea sa ma prseasca. Multor parinti le este mila de copiii lor ~i nu le permit sa aiba grija de ei, sa faca ordine prin casa, sa lucreze prin gradina ~i dupa aceea se ntreaba de ce nu sunt iubiti de copii. Cu ct transmiterea energiei, a caldurii ~i iubirii devine n copilarie un obicei, cu att mai snato~i vor fi urma~ii. Deci, nu este suficient numai sa ai grija de altii, trebuie sa-i ajuti sa
"

?aca n suflet nu exist 0 nzuint permanenta spre iubire,. Inseamna ca trebuie sa ncepi cu tine nsuti. Eu continuu sa not n marea lini~tita, ncet-ncet mi pierd problemele ~i pe mine nsumi, ma dizol v treptat n marea pe care se revarsa soarele generos de sud.

procedeze ~i ei la fel. Asta n primul rnd. n al doilea rnd,

trebuie sa ajuti sufletul. n acest caz, numai banii ~i ajutorul material pot chiar sa dauneze. Multi ajut numai corpul ~i apoi se mira ca prin aceasta omul se strica. Fiecare om trebuie sa aiba un impuls spre dezvoltare. Cnd el este flamand, are loc 0 emanare de energie. Orice stres este ntotdeauna nsotit de 0 emanare crescuta de energie ~i aceasta energie ne permite sa cream, sa ne schimbam ~i sa schimbm mediul nconjurator. Tocmai de aceea, nfometarea vindeca. Energia care este emanata elibereaza organismul de zgura, i reconstruie~te ~i i ntinere~te. Daca omul nu simte senzatia de foame, nu emana energie, aceasta se depoziteaza n el ducnd la numeroase boli. De aceea, trebuie sa-l hranim pe cel flamand ~i sa-I obligam sa flamnzeasca pe cel satul. ~i ntr-un caz ~i n celai ait, aceasta va fi 0 manifestare de grija. Notiunea noastra de azi despre binefaceri se rezuma numai la satisfacerea superficiala a dorintelor. Deseori, ajutnd corpul, noi daunam sufletului. Este destul de greu de determinat cum, pe cine ~i cnd sa ajutam

280

281

"""

"';-.-

1:

CONSULTATIE

Puteti sa-mi explicati de ce? - Tineti minte ca Biblia ne ndeamna sa ne bucuram ntotdeauna ~i sa nu ciidem n depresie. Daca descriem cum arata emotia iubirii. atunci se poate prezenta ca 0 bucurie care se pastreaza n momente de tristete. Cnd noi ne rugam, deseori. pe neobservate, tragem dupa noi emotiile nenchise ale f\iosirii. fricii ~i supararii. Ei. cu un asemenea bagaj. este natural ca rugaciunea nu va fi eficientii. Noi depindem de toate lucrurile catre care nazuim n mod serios. De aceea umorul distruge perceptia obi~nuita a lumii. Acel ceva pe care noi de obicei il condamnam, care ne deprima. de care ne este frica sau de care ne este mila. n anecdota stme~te numai rsu!. De aceea umorul este deseori mai aproape de logica Divina dect 0 morala trasa n mod serios. Acum, numero~i medici ncep sa foloseasca umorul ca medicament. Deja a devenit arhicunoscut cazul unui bolnav de cancer ara sperante care a hotart n cele din urma sa vizioneze toate filmele de comedie, iar dupa aceasta s-a nsaniito~it. Distrugerea stereotipurilor obi~nuite nseamna schimbarea structurii noastre informationale. n consecintii. este ~i mai u~or sa iube~ti. Se poate trage concluzia: orice s-ar ntmpla. trebuie pastrata emotia pozitiva. Atunci toate bolile trec ~i toate vor fi urmate de realizari. Dar, mergnd numai dupa emotiile pozitive, noi putem sa fugim de Divin. Sexul, mncarea. banii. renumele constituie totu~i de asemenea emotii pozitive. Cu ct yom nazui mai mult catre acestea, cu att mai putemic. se vor

1 ~

j
Memoria elibereaza evenimentele din trecut. Eu traiesc prin prezent. Continuu consultatia. Interesant. - ma gndesc eu. - se pare ca la mine s-a mai ncheiat 0 perioada de zece ani de activitate. n toti ace~ti ani eu am scris despre ceea ce nu trebuie acut ~i am cercetat toate formele agresiunii ~i iubirii. Astfel, s-a creat ntelegerea lumii. Acum. cnd totul este mai mult sau mai putin clar a nceput sa apara 0 problema: "Ce se poate face $i cum sa faci acest lucru?" Adica, a sosit timpul practicii. Probabil ca ~i consultatia se va schimba ntr-un fel dupa aceasta. mi aduc aminte de 0 poveste sincera a unei paciente. - $titi ceva. - a spus ea, - eu rn-am rugat n permanentii ~i nu mi-a ajutat la nimic. mi simteam sufletul ca 0 piatra. Am nceput sa iau totul n gluma. sa percep ca pe ceva hazliu ~i sa transform totul n bancuri. iar sufletul mi-a devenit mai u~or.

i ~ t. ~'\ f' f

282

283

"'"",;.,.

acumula probleme invizibile cu toate ca la exterior se vor produce mbunatatiri. Americanii zmbesc tot timpul, tot timpul spun O.K., nsa cu toate acestea majoritatea sufera de depresie. Aici, probabil ca joaca un roi nsu~i specificul (iirii: pe teritoriul Statelor Unite nu a avut loc nici un rzboi, exista un permanent aflux de emigranti, adica (ara este orientata spre consum. De aceea procesele de mbatrnire a civilizatiei aici au loc mult mai rapid "dect n alte (iiri. Emotiile de tristete ~i de bucurie s-au repartizat interesant ~i n perioada postcre~tina. Catolicismul a adoptat un tip de gndire occidental. Fecioara Maria n tablouri apare pur ~i simplu ca 0 femeie pamnteana fericita, bucurndu-se de faptul ca a nascut un copil bun. Emotia fericirii ~i a bunastarii ascunde sentimentul adevarat de iubire pe care trebuie sa-I reflecte tabloul. Tineti minte cele spuse de Esenin: "Celor duri Ii se da bucurie, celor blnzi Ii se da tristete"? Cel delicat este spiritual, cu sentimente fine, adica orientat mult mai mult spre viitor dect spre prezent. Ortodoxia a adoptat un tip de gndire oriental, n ea, dimpotri va, tristetea acopera deseori adevaratul sentiment al iubirii. n catolicism, importan(a omului este exagerata, iar n ortodoxie este diminuat. Acestea sunt ca doi parinti: unul se nchina n fa(a copilului ~ii permite totul, iar al doilea I tine din scurt ~i nu-i permite nimic. Iubirea permite sa se mbine aceste contradictii ~i nu se supune nici uneia dintre ele. Daca Dumnezeu a permis existen(a ateilor probabil ca acest lucru nu este ntmplator.
284

Orice ateu este un credincios intuitiv daca el nu se dezice de iubire, daca da mai mult dect ia; daca accepta orice schimbare a destinului. Chinezii, spre exemplu, nu au 0 credin(ii determinata. Dar 0 atitudine corecta fata de lume la ei exista de cand e lumea. Exista credincio~i n esenta ~i credincio~i n forma. Cu ct se acorda mai multa atentie ritualurilor ~i regulilor, cu att mai repede se degradeaza continutul ~i triumfii forma. De aceea Hristos a fost mpotriva principiilor, mai cu seama a acelora care pareau a fi de neclintit. Mi-a distras atentia 0 bataie n u~a. Intra un barbat cu fiica sa. mi aduc aminte de ei. Ei au mai fost cndva la consultatie. Nu-mi aduc nsa aminte care este problema lor ~i i-am diagnosticat din nou. - Din pcate, trebuie sa va amarasc, - spun eu. - Fata nu este capabila sa treaca nici prin cea mai mica situatie traumatizanta. Zdruncinarea fericirii sentimentale nu poate trece ca nainte. Deocamdat nu vad rezultatele lucrului asupra propriei persoane. Tatal ma corecteaza precaut:
17

- $titi ceva, noi totu~i am lucrat luni de zile intensiv, cu ncordare, iar schimbari, de~i exterioare, deja apar. Pna la consultatie, dupa dumneavoastra, ea a nva(at la 0 ~oala de napoiali mintal ~i nu putea sa comunice cu baieti. Acum ea nva(ii ntr-o ~coala normala ~i are un prieten. M-am simtit penibil. Tabloul exterior este ntr-adevar mai bun dect rn-am a~teptat. Dar daca parametrii nu sunt prea 285

"''<-,. buni, nseamna ca secretul consta n copii ~i n nepoti. Emotiile lor nu permit sa aiba loc situatii de stres n ceea ce prive~te dragostea. - Dumneavoastra ncepeti acum cea mai interesanta activitate, - spun eu. - Pentru a ajuta urma~ii,este important sa eliminati agresiunea fatii de ei, adica sa eliminati agresiunea fatii de viitor. Pentru aceasta trebuie depa~ita dependenta de viitor. Dependenta de prezent se manifesta prin agresiunea fatii de altii. Dependenta fata de viitor se manifesta n primul rnd
J

schimbare ~i solutionare a conflictului. nsa daca ne angajam n conflict, ne suparam pe celalalt, atunci pierdem energia ~i un asemenea conflict devine de nerezolvat. Tatal cu fiica pleaca ~ieu a~tept urmatorul pacient. Dar trecutul se schimbii, mi-a aparut ideea. n mod real se schimba dupa consultatie. n general este pe deplin logic; daca se schimba trecutul, atunci trebuie sa se schimbe ~i viitorul. nainte eu ntotdeauna am comparat starea prezenta a pacientului cu starea lui existenta pna la consultatie ~i am tras concluzii. Iata ca 0 data am consultat 0 marna cu fiica ei. La f fiica a nceput 0 schimbare foarte buna. Eu am hotart s-o examinez ~i sa compar starea ei. Deja i examinasem trecutul de nenumiirate ori. Dar am uitat cum arata acesta. Iata ca eu, ca de obicei, rna ntorc n trecut ~i ncerc sa obtin informatia despre starea ei de pna la consultatie, dar brusc a nceput sa ma doara capul. Fixez izbucnirea programului de autodistrugere n cmpul meu. Eu am diagnosticat comitiind ni~te serioase ncalcari. Acest lucru e periculos. Trebuie sa viid imediat care e cauza. Am nteles: starea ei s-a schimbat deja pna la consultatie, iar eu, amintindu-mi tabloul obi~nuit, am ncercat sa-l restabilesc ~i n felul acesta am distrus prezentul ~i viitorul ei. Se pare ca prin rugaciune ~i adresare catre Dumnezeu, nu poti sa te schimbi numai pe tine nsuti ci, n acela~i timp, se schimba ~itrecutul ~i viitorul. Iata de ce chiar ~i cei mai inveterati pacato~i, adresndu-se lui Dumnezeu, au obtinut iertarea, adica un nou destin. Trecutul a ncetat sa mai aiba influenta asupra lor ntruct ela

prin agresiunea fatii de sine. FricHe, ndoielile, depresia,

sperantele, irascibilitatea, toate acestea sunt caracteristicile dependentei de viitor. Viitorul se poate nfrunta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu pe fondul distrugerii viitorului ~i a unei emanari maxime de energie. Daca dumneavoastra a~teptati ceva de la viitor, aceasta nseamna ca ati ncetat sa diiruiti ~i ncepeti sa luati. Cu ct a~teptati ceva de la viitor cu 0 mai mare ardoare, cu att mai mult ncercati sa stoarceti energia. Este natural ca nu yeti primi acest viitor. Noi primim acel viitor care este plin de energie. Se poate visa la viitor, dar nu trebuie sa a~teptam nimic de la el. Cu ct a~tept mai multe de la un ait om, cu att mai mult depind de el ~i cu att mai mult ma supiir pe el. n principiu, omul supiiracios este un vampir. Firea suparacioasa nseamna pretentii crescute fata de alte persoane, ceea ce este semnul lipsei de energie. nseamna ca n momentul oriciirei neplaceri din partea altor persoane este nevoie sa niizuie~ti spre sentimentul iubirii. Aceasta da energie pentru propria

l'
'p

287

'4c" "<-.-

devenit altul. n conceptia hindu~ilor despre karma asemenea lucru nu exista. Pentru tot ceea ce ai flicut, tu trebuie sa lucrezi asupra propriei persoane. Nu te poti schimba. Daci! e~ti bogat nseamna ci! ti este Mrazit si! fii bogat, este karma ta, este casta ta. Daci! e~ti ntelept, atunci a~a ai si! fii tu, copiii ti!i ~i nepo(ii; daci! e~ti pi!ci!tos, atunci la fel vor fi urma~ii ti!i. Acum zece mii de ani, 0 asemenea conceptie asupra lucrurilor a fost justificati! ~i a contribuit la dezvoltarea societi!tii. Caracterul pe care I-a primit omul din na~tere de la pilrin(ii sai, cu acel caracter el trebuie si! existe. Cu cinci mii de ani n urma, 0 asemenea concep(ie asupra lucrurilor a ncetat si! mai fie de neclintit. Cu doui! mii de ani n urma, aceasti! conceptie a fost pusi! la ndoiala. Iisus Hristos a distrus conceptia obi~nuiti! despre destinul omului. Dar pni! n prezent, ~tiin(a oficiali! afirmi!: ,,Este imposibil si! schimbi caracterul". Filra credin(ii n Dumnezeu, ntr-adevi!r, nu e posibil. Dar faptul ci! acest caracter se schimbi!, I observ la pacientii mei. Se aude 0 bataie timidi! n u~i!. Intri! 0 fata ~i se a~eazi! pe scaun. Chipul ei mi s-a parut cunoscut. ncerc sa-mi aduc aminte, dar nu pot. Ea ncepe sa zmbeasci!. n acest moment mi-a fulgerat un gnd: cancer, condarnnata de medici: ndepi!rtarea ochilor. mi aduc aminte ct de ri!u i-a fost dupi! consultatie. Atunci eu am refuzat si! comunic telefonic cu parin(ii. Numai la ea am vi!zut capacitatea de a se schimba. - Acum mie mi este bine, - spune fata zmbind. - Dar, este adevi!rat, a mai ri!mas 0 mici! problemi!.
288

- Asta este problema ta viitoare cu bi!rbatii, - spun eu. Aceasti! problemi! nu 0 traversezi pna la capi!t. Ai cam putina iubire deocamdati!, dar chiar ~i viitorii copii se prezinti! la tine mai bine. Ea s-a uitat piezi~ la mine. - Dar dumneavoastra ati descris cazul meu ntr-o carte. - Da, - dau din cap, - l-am descris. - Dar eu acum sunt cu totul alta. Eu nu mai sunt persoana care am fost nainte. - Eu am scris despre cealalta. Se poate considera ca am scris despre un om strain.

- ~titi ceva, la nceput a fost greu sa ma schimb iar apoi

totul a devenit din ce n ce mai u~or. eu. - Dar cnd mi s-a spus: cancer, metastazi! ~i nici 0 ~ansi! de supravietuire, eu am nteles ca acest om din mine a murit. Mam hoti!rt si!devin altul ~iam devenit. Fata zmbe~te din nou. - ~titi, se pare ci! ~ieu am avut metastaze. - Au fost sau nu au fost, nu mai este esential. Acum la tine lipsqte viziunea vointei Divine ~i iubirea fa(ii de toti. Trebuie sa gnde~ti ~i si! vezi Divinul mai des dect umanul. Atunci ncetezi si! te mai sprijini pe uman n esen(a sa ~i orice schimbi!ri ale umanului nu te vor mai distruge, ci te vor dezvolta. Du-te ~i lucreaza asupra propriei persoane. Ea pleaca. Eu stau ncercnd si! mi! deconectez de toate. Ct de greu este sa schimbi opinia obi~nuita asupra lucrurilor! mi

- La mine s-a ntmplat acela~i lucru, - spun

289

.,,, "<-.amintesc varsta. Siava lui Dumnezeu, slava lui Dumnezeu! - a exclamat cum 0 data, dupa lectii, rn-a abordat 0 femeie n Femeia coboara glasul ~i conspirativ ma ntreaba: Spuneti-mi, dar de barfit se poate? Pentru dumneavoastra nu e de dorit.

ea. - Fiul meu trebuia sa moara. El a trecut printr-o operatie grea - cranio-cerebrala. Veti putea determina cauza bolii? Cum sa scap de frica de aceasta situatie? - Frica - este dependenta de viitor. Dumneavoastra sunteti ata~ata de acesta nu numai prin frica, dar ~i prin critica permanent ~i condamnarea celorlalti. nainte s-a cautat n "permanenta n oameni raul, au fost criticati ~i condamnati, nu-i a~a? rar acumularea de ctre dumneavoastra a condamnarii ~i criticii s-a constituit ntr-un program de autodistrugere ~i a lovit n cap baiatul. - Desigur, desigur! se tanguie~te ea. Cati oameni nu am njurat eu! Dar acum am devenit cu totul alta, uitati-va la mine. - Da, vad ca sunteti alta. ntr-adevar, din ce n ce mai bine. Dar acest lucru e numai la suprafata. Launtric, nsa, mai trebuie sa lucrati asupra propriei persoane. - Ce se ntampla, condamnarea se mai strecoara la suprafata? - Exista, - spun eu zambind. - ~titi care este cel mai ngrozitor semn de ata~ament fata de viitor? Ea se uita speriata la mine: - Care?
Sentimentul propriei dreptati. Acest sentiment i face pe toti vinovati. ncetati sa considerati ca aveti dreptate n toate ~i atunci dispar vinovatii.

- Dar cum sa traie~ti fara a~a ceva, - se mira ea. - Noi ne ntalnim cu prietenele ~i trebuie sa discutam ceva! Ei bine - spun eu - daca purtati 0 discutie despre un om ~i daca de dumneavoastra dorinta ncercati fata de el un analiza iubire, de a-I ajuta, atunci oarecare sentiment

comportamentului

acestuia duce la generalizarea

gre~elilor lui

~i la ntelegerea modului n care trebuie ajutat ~i cum trebuie el sa se schimbe. Daca la dumneavoastra nu are dreptate, el nu e cumsecade", ulterioara superioritate distrugerea despre acest va action a asupra prima emotie spune: "El atunci ntreaga discutie sentimentului de la

acumularii

asupra lui ~i, la urma urmei, n subcon~tient, lui. La nceput ntrebati-va om. pentru a-I ajuta sau pentru

cu ce scop discutati a-i aduce

prejudicii, iar dupa aceea ncepeti sa barfiti dit doriti. Dar acest lucru este putin probabil sa-I reu~iti. Astfel, este mai bine sa te abtii sa condamni alti oameni. Tineti minte: cuvantul "convorbire" ~i "condamnare" aproape ca nu se deosebesc. Acest lucru nu e ntampltor. Privesc pe fereastra larg deschisa. nainte mi spuneam: "Eu tratez oameni;". Apoi am nceput sa spun: "Eu i ajut pe

oameni sa se nsnto~easc". Acum nu mai tratez ~i nu mai

ajut. Eu mparta~esc Divinului. experienta ~i oamenii experienta mea referitoare la atingerea de care au ne voie de ideile mele,

mea, vin la mine ~i le obtin. Ace~tia sunt oamenii

290

291

,,<., "'""

carora nu le este frica, nu condamna, nu se supara ~i nu regreta. Ei devin al!ii ~i ma ajuta pe mine nsumi sa ma schimb.

La. Editura

Dharana:

seria de autor Lazarev Serghei Nikolaevici DIA GNOSTICA REA KA RMEI

Au aprut: cartea intai SISTEMUL AUTDREGLARII CMPURILOR cartea a doua KARMA PURA cartea a treia IUBIREA cartea a patra PRIVIRE N VIITOR cartea a cincea RASPUNSURILANTREBARI cartea a $asea TREPTE CATRE DIVINITATE cartea a $aptea TRANSCENDEREA FERICIRII cartea a opta DIALOGURI cartea a noua NDRUMAR DE SUPRA VIETUIR n curnd: carlea a zecea, n care autorulincheie sistemul, ~iprimele tre; suplimente video la "Diagnosticarea kannei". Alte apari!ii: EV $1 VALERlU POPA CANCERVL, BOMA INCVRABlLA' (autar Petre Anca)

N ACTE E$Tl VIV - valum de paezii (autor Traian Cllin Uba) ZORILOR ZABRANIC
r3

- valum

de poezii

(autor Venera Antonescu)

292

:t2-y~ -',<."

GHID
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~TPLATA RAMBURS

DE UTILIZARE CASETELOR

...

Puteti, comanda oricare din cartile aparute la Editura , Dharana ~i le ve\i primi prin po~ta n cel mai scur! timp. Plata 0 ve\i face ramburs, la primirea coletului. Transmite\i comanda prin po~ta, telefon sau e-mail.

Editura Dharana Bucure~ti, O.P.53 C.P:52 Tel. 021.337.24.24 e-mail: busuioe@penet.ro

Numero~i pacien!i, lucrand cu casetele, observa particularitatea influen!ei acestora n compara!ie cu intorma(iile prezentate n car!i. La mul!i se na~te ntrebarea: care dintre casete este mai bine sa le vizionezi? Din punctul meu de
vedere, aceast ntrebare este asemntoare ClIurmtoarea: ce clasa sa ma nscriu? Poate n clasa a zecea?'" Lucrurile sunt destul de u~oare ~i la ndemana de con~tiin!a min!ii noastre, noastre. Timp de douazeci U~urin!a exterioara propriei persoane, de ani eu rn-am ocupat de cercetarea i induce n eroare pe mul!i sa aiba 0 atitudine serioasa a modului n care sa prezint informa(ia pe videocasete. a prezentarii cititori, de aceea cei care doresc n mad serias s lucreze asupra eu cred ca trebuie Cu stima, Autorul serioasa ta(a de prezentarea tuturor videocasetelor. nsa sunt greu percepute ~i emo!iile "n

Cumparnd n acest mod, benef,i,ciati de 10 % reducere din pretul de librarie.