Sfin ii pcto i

Biserica din Corint era ntr-o dezordine total, att din punct de vedere teologic ct i din punct de vedere moral. Erau mndri i neasculttori; tolerau imoralitatea cras, i intentau proces unul altuia, se mpunau cu libertatea lor n Hristos, abuzau de ceremonia Cinei Domnului, nelegeau greit scopul darurilor spirituale i erau confuzi n privina viitoarei nvieri a morilor. i totui, atunci cnd Pavel le-a scris, i-a numit sfini (2 Corinteni 1:1) sau chemai sfini (1 Corinteni 1:2). Sensul popular al cuvintelor se schimb adesea n decursul timpului, pe baza utilizrii lor obinuite. Aa c astzi noi nu i-am mai considera pe acei cretini dezordonai drept sfini. I-am putea numai carnali, lumeti sau imaturi, dar n mod sigur nu sfini. n tradiia romano-catolic, statutul de sfnt este conferit postum cretinilor care au avut un caracter i realizri cu totul ieite din comun

evlavios. Poate c ai putea spune: Dac a existat vreodat vreo sfnt, aceea a fost bunica mea.La auzirea unei astfel de afirmaii, imediat ne imaginm o femeie bun, amabil, care-i citete Biblia i se roag cu regularitate i care este cunoscut pentru faptele ei bune fa de alii. i-atunci, cum a putut apostolul Pavel s i numeasc pe credincioii dezordonai din Corint sfini? De fapt, se pare c aceast form de adresare pare a fi o form preferat de Pavel. El o ntrebuineaz la cteva dintre epistolele sale i n mod frecvent i numete pe credincioi sfini (pentru exemplificare, citii Romani 1:7; 16:15; 1 Corinteni 1:2; 2 Corinteni 1:1; Efeseni 1:1; Filipeni 1:1; 4:2122 i Coloseni 1:2). Cum a putut Pavel s-i numeasc pe credincioii obinuii, chiar i pe cei npdii de probleme cum erau cei din Corint, sfini? Rspunsul consta n semnificaia cuvntului, aa cum este el utilizat n Biblie. Cuvntul grecesc pentru sfnt este hagios i se refer nu la caracterul cuiva, ci la o stare a existenei. Sensul su literal este: unul care este pus deoparte pentru Dumnezeu. n acest sens, fiecare credincios chiar i cel mai obinuit i cel mai imatur este un sfnt

n ziua de astzi, n afara tradiiilor romano-catolic i ortodox, cuvntul sfnt este rareori utilizat. Dar i atunci, cel mai adesea este folosit pentru a descrie o persoan (de regula n vrst) cu un caracter neobisnuit de

Iar n 1 Corinteni 6:19-20, Pavel ne spune: ...c voi nu suntei ai vostri? Cci ai fost cumprai cu un pre. mpreun, aceste dou pasaje ne ajut s nelegem semnificaia biblic a unui sfnt. Sfntul este un om pe care Hristos l-a cumprat cu sngele Su pe cruce i pe care l-a pus deoparte pentru Sine, pentru a fi proprietatea Sa.

tim c acest lucru nu este adevrat. Dac suntem cinstii cu noi nine, tim c aproape n fiecare ceas de trezire pctuim n gndire, cuvnt sau fapt. Chiar i faptele noastre cele mai bune sunt ptate de motivaii impure (amestecate) i de o nfptuire imperfect. i care dintre noi poate mcar ncepe s spun: Mi-am iubit aproapele ca pe mine nsumi? i desigur c biserica dezordonat din Corint este dovada numarul unu c noi, sfinii, putem fi destul de pctoi n atitudinile i aciunile noastre. Desi Pavel isi incepe prima epistola catre biserica din Corint numindu-i cei care au fost sfinti [pus deoparte pentru Dumnezeu] in Hristos Isus, chemati sfinti [cei pusi deoparte]. Apoi, in tot restul epistolei ii indeamna cu putere sa se poarte ca niste sfinti . Intr-un sens, scrisoarea lui Pavel ar putea fi rezumata prin urmatoarea declaratie: Voi sunteti sfinti. Acum purtati-va ca sfintii! Uneori ideea este exprimata mai succint: Fiti ceea ce sunteti. Adica, fiti in comportamentul vostru ceea ce sunteti in starea voastra existentiala. Asadar, desi cuvantul sfant descrie esentialmente noua noastra stare de existenta ca oameni separati de Dumnezeu, el poarta cu sine ideea responsabilitatii de a trai ca sfinti in viata noastra cotidiana.

Noi nu devenim sfini prin aciunile noastre. Suntem fcui sfini prin aciunea supranatural imediat a Duhului Sfnt care lucreaz aceast schimbare adnc n interiorul fiinei noastre, astfel ncat noi s devenim realmente creaii noi n Hristos (vedei 2 Corinteni 5:17). Aceast schimbare de statut este descris n mod profetic n Ezechiel 36:26: V voi da o inim nou i voi pune n voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatr [ o inim moart, insensibil] i v voi da o inim de carne [o inim vie, sensibil]. Ar fi frumos dac am putea ncheia povestea aici, pentru c ultimele dou paragrafe ar putea sugera c un sfnt este cineva care nu mai pctuiete. Dar va, cu toii

Trei pcate de stare pe care le respectm

A.

Starea de a fi civilizat
a. inseamna sa nu te inghesui ca oaia la intrat/iesit de undeva b. inseamna sa dai prioritate la coborare c. inseamna sa nu vorbesti cu voce tare d. inseamna sa fii gentilom cu doamnele e. inseamna sa mergi pe strada in asa fel incat sa nu incurci pe altii f. inseamna sa mergi pe sosea in asa fel incat sa nu incurci pe altii g. inseamna sa nu iti parchezi masina unde ai chef h. inseamna sa stii sa vorbesti corect in limba materna i. inseamna sa nu te comporti ca si cum ai fi singur pe lume j. inseamna sa nu te intinzi mai mult decat iti e plapuma k. inseamna sa nu iti cumperi un telefon doar pentru ca poti l. inseamna sa nu te imprumuti de bani de paine m. inseamna sa nu arunci hartii pe jos n. inseamna sa nu iti cheltuiesti toti banii in ziua de salariu o. inseamna sa citesti o carte pe an p. inseamna sa ai pareri proprii q. cand lumea st la coad pentru ceva, s nu te bagi n fa pentru c ai "pile". r. insemana sa nu insulti gratuit oamenii s. insemana sa ai respect si onoare fata de tine si de ceilalti

t.

B. ce nseamn s fii civilizat

inseamna sa nu mergi la stadion doar pentru ca vrei sa injuri echipa adversa u. inseamna sa nu mananci seminte la teatru v. inseamna sa nu te descalti vara cand servesti ceva la terase w. inseamna sa nu poti maiouri multate daca ai burta x. inseamna sa nu dai chefuri cu muzica la maxim in timpul saptamanii y. inseamna sa nu injuri pe cineva doar pt ca e mai destept decat tine z. inseamna sa arunci gunoiul in ghena nu pe langa ea. aa. inseamna sa nu dai muzica TARE ca si cand ai trai singur in bloc. bb. inseamna sa iti platesti datoriile la intretinere. cc. inseamna sa stai in banca ta si sa nu iesi in fata cand stii ca pana in 90 ai fost un turnator ordinar dd. inseamna sa faci un dush mai des de odata pe saptamana ee. inseamna sa iti cumperi bilet la tren si atunci cand nu o faci macar sa nu comentezi ca e inghesuiala si nu ai loc unde sa stai. ff. inseamna si sa nu-ti scoti cainii sa se usureze pe terasa blocului, fiindca e iarna gg. inseamna sa iti pui mobilul pe mut in timpul filmului. hh. inseamna sa pui la avizier la bloc un anunt ca urmeaza sa folosesti ciocane si bormasini in urmatoarea saptamana pentru a gauri peretii si sa-ti ceri scuze pentru eventualele neplaceri create.

Prin gesturiel lui civilizate motiveaza gesture civilizate, care

C. Dictionar
CIVILIZT, -, civilizai, -te, adj. 1. Care are o cultur i o tehnic naintat, care a ajuns la un nivel superior de civilizaie, la un standard de via ridicat. 2. Care este manierat, politicos. V. civiliza. Cf. fr.

Romani 12:18 Dac este cu putin, ntruct atrn de voi, trii n pace cu toi oamenii.
se intorc spre el, dandu-I siguran i protecie -

Omul civilizat se centreaz pe sine, urmrete binele lui, chiar si atunci cnd face un gest de generozitatate El urmrete s se simt bine pe acest pmnt- cerul lui este pmntul, realizrile lui s fie recunoscute, valoarea lui s fie afirmat, s fie respectat pentru c respect, s aib avantaje i s fie fericit aici. -cum ar fi ca mergnd pe strad s ne oprim in dreptul cuiva so sa spunem c ne pas de el, c ne rugm pentru el i c am dori s fie n mpria lui Dumnezeu !

CIVILIZ'AIE, civilizaii, s.f. Nivel de dezvoltare material i spiritual a societii ntr-o epoc dat, a unui popor, a unui stat etc., cultur (material sau spiritual); p. ext. nivel nalt de dezvoltare a unei societi. - Din fr. civilisation. Civilizaie barbarie, slbticie CIVILIZ'AIE s. cultur. (~ unui popor.)

Exp. Ce spui? Cum spui lui tanti ? Zi ! Bun ziua ! Nu, spune srut-mna! M enerva la culme

2. Starea de a fi adaptat cultural

-

1. Omul civilizat traiete normele civilizaiei pentru a determina pe altii sa faca la fel, sau sa se ataseze de oameni care au aceleasi preocupari valorice

Exp. Dalasul de la Alexandria tim ce se poart, ce se cnt, competi iile, showurile, divertismentele cele mai

populare, filmele cele mai tari, fredonm muzica lumii, ne mnjim cu erotismul acestei lumi(nu mai e nici o problem cnd un biat se srut cu o fat) la nunt preotul dup formul spune- poi sruta mireasa nelegndu-se c pn atunci nu a fost legal s o fac - noi trebuie s fim neadapta i cultural

c. Dependen a de martirajestimeaz valoare prin capacitatea de a suferi Tanti Florica

3. Starea de a fi practica dependen e curate a.Dependen a de munc b.Dependen ii de perfec iune de comportament