Curs 1 22.02.

.2012 Politica comerciala comuna Inca de la aparitia CEE, PCC a fost inclusa in categoria politicilor comune alaturi de politica agricola si cea a transporturilor. Tratatul CEE (25.03.1957 Roma) prevede dreptul Consiliului de a decide cu majoritate calificata autorizarea Comisiei de a reprezenta comunitatea in cadrul negocierilor comerciale si de a-si stabili singura mandatul in acest domeniu. Amsterdam (1997-1999) pastreaza aceeasi competent reglementata in art. 131-134 TCE versiunea consolidate. Potrivit art.131-134 PCC este fondata pe o serie de principia: Modificarea tarifelor Incheierea acordurilor tarifare Uniformizarea masurilor de liberalizare a comertului Politica exporturilor si a masurii de protective sociala in situatia de dumping si subventii.

Comisia Europeana avea rolul de a pune in aplicare masura de PCC, astfel Comisia Europeana era cea care recomanda statelor membre acele metode optime de coopoerare intre ele astfel incat sa evite aparitia unor dificultati. Comisia avea rolul de a autoriza in cazuri precis determinate adoptarea unor masuri de protective nationala stabilind modalitati concrete de aplicare. Amsterdam precizeaza ca in caz de urgent, statele membre pot cere Comisiei autorizarea de a adopta ele insele masuri pe care le considera necesare in vederea remedierii disparitiilor determinate de aplicarea PCC sub conditia ca aceste masuri sa nu perturbe semnificatia functiei pietei interne/unice. Domeniul Desi nu a fost definit ca atare prin tratate, domeniul PCC trebuie sa fie luat in considerare sub multiplele sale aspecte. Conceptual de PCC pare sa aiba acelasi continut indiferent daca se aplica in contextul actiunii internationale a statului ori in contextul actiunii la nivelul UE acelorasi state. In opinia CJ, domeniul PCC include atat regimul ajutoarelor la export cat si masurile care privesc creditele destinate finantarii cheltuielilor locale legate de operatiunile la export. Potrivit CJ o PC se considera ca este edificata prin concursul si interactiunea masurilor externe si interne fara a exista prioritate pentru unele sau pentru altele. Prima masura interna luata de Comisie in domeniul PCC s-a concretizat in adoptarea la 26 septembrie 1962 a unui program de actiune care prevede: 1.o politica uniformizata privind importul si exportul; 2.stabilirea unei PCC;3.elaborarea unor liste comune de produse care nu mai sunt supuse restrictiilor;4.inlocuirea cotelor nationale cu cele comunitare.

Curs 2 29.02.2012 Regimul importurilor In cadrul UE importurile au fost supuse reglementarii potrivit regimului liberalizarii sau contingentarii. Importurile liberalizate privind marfurile provenind din statele terte au avut regimul juridic stability prin Regulamentul adoptat in 22.12.1994, act ce a inlocuit un alt Regulament (7.03.1994). Noul Regulament se aplica importurilor de produse originare din state terte, exceptie facand produsele textile care au facut obiectul unui alt Regulament. Procedure prevazute de noul Regulament 1.Procedura de informare a Comisiei de statele membre cu privire la tendintele existente la importuri, in sensul in care aceste tendinte ar impune adoptarea unor masuri de supraveghere sau de salvgardare. 2.Procedura de consultare care se realizeaza in cadrul unui comitet consultative la solicitarea unui stat membru sau din partea Comisiei avand drept obiect conditiile si modalitatile importurilor, evolutiile acestora, situatia economica si comerciala referitoare la produsele in cauza si eventualele masuri ce urmeaza a fi adoptate. 3.Procedura anchetei la sfarsitul careia Comisia are obligatia de a prezenta un raport Comitetului consultativ. In cazul in care apreciaza ca este necasar, Comisia poate dispune luarea unor masuri de supraveghere, salvgardare. Aceste masuri de salvgardare pot fi dispuse in cazul in care sunt indeplinite cumulative doua conditii: a)un produs este importat intr-o cantitate mult mai mare fata de ceea ce este necasar;b)prin operatiunea de mai sus se genereaza prejudicii grave pentru producatorii europeni. In aceste conditii, Comisia poate aplica urmatoarele masuri: -poate sa limiteze perioada de valabilitatea a documentelor de import -pote sa modifice regimul de import pentru produsele in cauza, precizand ca acesta poate fi pus in libera circulatie numai dupa obtinerea unei noi autorizatii de import, autorizatie care se acorda potrivit limitelor si modalitatilor pe care le defineste Comisia. Regimul exporturilor Sediul materiei R1934/1982 cu modificarile ulterioare. Potrivit acestui R in principiu, exportul produselor din UE catre statele terte este liber, acesta nefiind supus niciunei restrictii cantitative. R organizeaza o procedura de informare si consultare europeana reprezentand urmarea unei evolutii neobisnuite inregistrate pe piata comuna, un stat membru apreciind ca este necasar sa adopte masuri de protective care se pot aplica potrivit dispozitiilor prevazute de prezentul R. Masurile luate pot fi limitate la exportul realizat catre anumite state (statele ce sunt supuse embargoului). O alta serie de masuri: cele care vizeaza exportul din anumite regiuni ale UE. Aceste masuri nu pot afecta produsele care se gasesc deja in circulatie spre frontierele UE. Un

stat membru poate adopta masuri unilateral de protective in cazul in care apreciaza ca se confrunta cu o situatie critica. Aceasta situatie trebuie sa se aplice doar pe teritoriul respectivului stat. Aceste masuri au un character provizoriu si se refera la cerinta obtinerii unei autorizatii de export. Nu interzice aplicarea sau adoptarea de catre un stat membru a unor restrictii cantitative la export, restrictii motivate de urmatorii factori: moralitate publica, ordine publica, securitate publica, sanatatea si viata persoanelor sau animalelor sau a plantelor, protectia tezaurului national cu valoare artistic, istorica, arheologica; protectia proprietatii industrial si comerciale. In cazul produselor neliberalizate la nivel European sau supuse restrictiilor cantitative la import sau export, prin R 520/1994 s-a prevazut o noua procedura de gestionare a contingentelor cantitative. Acest R nu se aplica produselor care sunt supuse unui regim specific de import sau export, prevazandu-se dispozitii determinate in domeniul gestionarii contingentelor. Potrivit R 520 exista urmatoarele posibilitati: Metoda luarii in consideratie a curentelor traditionale de schimb; in acest caz o parte a contingentelor este rezervata importatorilor sau exportatorilor traditionali; cealalta parte (nerezervata) revine celorlalti importatori sau exportatori Metoda ordinii cronologice a depunerii cererilor sau principiul primului venit; in acest caz, Comisia este abilitata sa determine cantitatea pe care orice operator o poate primi pana la epuizarea contingentului. Aceasta cantitate egala pentru toti operatorii se stabileste tinand seama de necesitatea de a a atribui cunatumuri economice apreciabile fiecarui operator, in functie de natura produsului in cauza. Metoda care se intemeiaza pe repartizarea in proportia cantitatilor cerute sau metoda examinarii simultane a cererilor.

Sediul materiei PCC, art. 131 TCE devenit 136 TFUE, art. 133 TCE devenit 207. La art 136 se vorbeste si de investitiile straine directe, actualul 207 pct.2 modifica implicarea Parlamentului si procedura legislative ordinara; ca noutate art 207 al4 pct3, fostul 132 TCE dispare.

Cursul 3 7.03.2012 Regimul de protective impotriva practicilor comerciale neloiale (PCM) PCM care pot fi intalnite in cadrul relatiilor comerciale externe ale UE sunt: dumping si subventii, obstacolele in calea comertului, contrafacerea. Sediul materiei il reprezinta R 625/2009, Consiliul Priveste regulamentul comun aplicabil importurile din anumite tari terte ; R 1061/2009, Consiliul prin instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor; R 717/2008 Cs privind instituirea unei procedure comunitare de administrare a contingentelor cantitative.

Un produs este considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul sau de export spre comunitate este mai mic decat un prt comparabil stabilit pentru un produs similar care se afla in cursul obisnuit al comertului asa cum este stabilit pentru tara exportatoare. Calculul pretului de dumping: Daca valoarea normal si pretul la export sunt determinate se realizeaza o comparare. Pentru ca acestea sa fie comparate complet se iau in vedere urmatoarele aspect: Caracteristicile fixe ale produsului:cantiate, calitate Taxe import si indirect Reducerile, rabaturile comerciale si cantitati Transport Asigurarile Manipulare, incarcare, cheltuieli subsidiare Ambalaj Creditul, comisioanele legale, conversiile monetare, nivelul comertului

Rezultatul unei astfel de operatiuni se contretizeaza intr-o marja de dumping care se defineste ca fiind suma cu are valoarea normal depaseste pretul la export. Conditia esentiala pentru aplicarea taxelor de protectie fata de practicile de dumping este cauzarea de prejudicii. Notiunea de prejudicii dobandeste 3 acceptiuni: Prejudicial material adus industriei UE Amenintarea cu un astfel de prejudiciu material Intarzierea materiala a aparitiei unei astfel de industrii

Potrivit legislatiei UE nu intra in categoria prejudiciilor de mai sus cele cauzate de alti factori: volumul si preturile importurilor care nu sunt supuse dumpingului; diminuari prin cerere; modificari intervenite in modul de consum; practici comericale restrictive; concurenta dintre producatorii straini si ai UE; dezvoltari intervenite in tehnologie si productivitatea industriei UE. Subventii Pot fi acordate de : Guvernele tarilor de origine a produselor importate Guvernele tarilor intermediare din care produsul se exporta spre UE

Exista o subventie numai daca sunt indeplinite cumulative: Exista o contributie financiara din partea unui Guvern In acest mod se poate obtine un beneficiu

Nu sunt supuse masurilor protectioniste acele subventii nespecifice (nu se adreseaza in mod direct fluxurilor tehnologice; nu determina in mod direct o scadere a pretului de productie/vanzare).

Obstacolele la comert Sunt considerate obstacole acele practice comerciale adoptate si mentinute de o tara terta in privinta carora reglementarile internationale comerciale stabilesc un drept la actiune. Un astfel de drept exista cand aceste reguli fie interzic cu desavarsire o practica, fie confera partii afectate dreptul de a cere inlaturarea efectului practicii. In acceptiunea acquisului comunitar pot fi prejudiciate si importurile si exporturile. Potrivit aceluias acquis sunt supuse procedurii doar acele practice care pot fi atribuite statelor, adica nu intra sub incidenta legislatiei UE, acele practici apartinand intreprinderilor, cel putin in masura in care acestea nu pot fi imputate statelor. Cand se constata ca este necesara actiunea in interesul UE in scopul de a se asigura exercitarea dreptului acesteia, potrivit legislatiei internationale pot fi adoptate urmatoarele masuri: Suspendarea/retragerea oricarei concesii rezultata din negocierile de politici comerciale Majorarea taxelor vamale existente ori introducerea oricarei alte taxe asupra importurilor. Stabilirea unor restrictii cantitative sau a oricaror alte masuri care sunt de natura sa modifice conditiile la import sau export sau care afecteaza in alt mod comertul cu tara terta in cauza.

Curs 4 14.03.2012 Contrafacerea Legislatia domeniului reglementeaza conditiile potrivit carora autoritatile vamale pot intervene in cazul marfurilor admise in libera circulatie cand sunt susceptibile de contrafacere. Aceste reglementari nu se applica privitor la 3 categorii de marfuri: Care poarta o marca de comert cu consimtamantul titularului acesteia, dar care este admisa in libera circulatie fara un astfel de consimtamant Admise in libera circulatie care poarta o marca de comert, dar potrivit altor conditii decat cele convenite cu titularul marcii comerciale Marfurile aflate in bagajul personal al calatorilor sau trimise in partied mici de natura necomerciala in limitele stabilite de exceptarile de la plata taxelor vamale.

Reglementarile UE interzic punerea in circulatie a marfurilor in legatura cu care s-a facut constatarea ca sunt contrafacute. Fara a fi incalcate celelate drepturi la actiune aflate la dispozitia titularului marcii de comert despre care s-a constat ca a fost incalcata, statele membre adopta masurile necesare pentru a permite autoritatilor competente: Sa distruga marfurile contrafacute

Sa dispuna de ele in afara canalelor comerciale in asa fel incat sa se reduca la minim pagubirea titularului marcii de comert fara compensare Pot lua oricare alte masuri avand consecinta de a-l lipsi in mod efectiv pe cel raspunzator de importantele beneficii economice ale tranzactiei si de a constitui un factor de retinere efficient pentru tranzactii viitoare de acelasi gen.

Libera circulatie a marfurilor (LCM) 1. 2. 3. 4. 5. 6. Interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de import si export Interzicerea intre statele membre a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale Recuperarea taxelor vamale si cu efect echivalent Reglementarea UE in domeniul vamal Exceptiile de la aplicarea principiului liberei circulatii Clauzele de salvgradare

LCM reprezinta regimul juridic in cadrul caruia bunurile nu se confrunta la frontiere cu niciun obstacol stabilit de catre stat atat in cazul importului cat si in cel al exportului. LCM se realizeaza prin interdictia care opereaza intre statele membre cu privire la 6 taxe vamale de import si export + taxele cu efect echivalent. Concepte Uniunea Vamala reprezinta ansamblul schimburilor de marfuri care presupune interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de import si export cu efect echivalent la care se adauga adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu statele terte. Piata unica (comun, interna) presupune realizarea unei uniuni vamale la care se adauga interdicita care opereaza intre statele membre a restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent. Uniunea vamala a condus in mod implicit la realizarea unei politici comerciale comune la nivelul UE. Aceasta a determinat adoptarea unei legislatii vamale proprii Codul Vamal Comunitar al UE in 1992. Interzicerea taxelor intre statele membre a taxelor vamale Aplicarea in timp: Uniunea vamala s-a realizat cu 18 luni mai devreme decat termenul stabilit in CEE adica s-a realizat incepand din 1 iulie 1968 Spatiu: LCM se realizeaza in interiorul limitelor geografice in care statele membre isi exercita suveranitatea numit teritoriu vamal. Nu apartin teritoriului vamal: insulele Feroe, Hegoland, Buessingem, Comunele Livigno (Nelilla si Centa). Apartin teritoriului vamal Monaco, San Marino. Domeniul material: Libertatea schimburilor in cadrul UE include toate sectoarele economiei. Legislatia UE se aplica deopotriva marfurilor apartinand UE si celor care nu apartin UE, dar intra in tranzactionare.

Marfa = orice bun transportat peste cel putin o frontier in scopul reaalizarii unor tranzactii comerciale. Sunt considerate marfuri: bunurile destinate consumului; medicamentele si electricitatea; deseurile care nu au valoare comerciale, generand anumite costuri pentru intreprindere; materialele si suporturile de sunet folosite in domeniul audio-viziualului (emisiunile, compozitiile musicale, mesajele publicitare prestari servicii). Piesele din metal pretios devin marfuri din momentul in care acestea nu mai au un curs legal in statul membru. In caz contrar ele sunt incluse la circulatia capitalurilor. Principiul LCM se aplica acelor bunuri originare din statele membre.

Cursul 5 21.03.2012 Interzicerea taxelor cu efect echivalent Legislatia UE precizeaza ca taxele vamale de import si export sau taxele cu efect echivalent sunt interzise. Aceasta interdictie se aplica si taxelor vamale cu caracter fiscal. Taxele fiscale sunt instituite cu privire la marfurile importate in absenta existentei unor bunuri similar ori comparabile pentru a procura venit autoritatilor publice. Taxele cu efect echivalent - intra in aceasta categorie acele taxe pecuniare indiferent de cuntumul, denumirea sau modul de aplicare. Aceste taxe sunt impuse in mod unilateral asupra marfurilor natural ori straine pentru ca trec o frontier, dar nu sunt considerate taxe vamale in sensul strict al cuvantului. Caracteristici: Pecuniare Nu are insemnatate cuantumul, denumirea sau modul de aplicare Aceste taxe sunt impuse in mod unilateral de un stat membru, de o autoritate publica sau ca efect al unei Conventii incheiate intre particulari. Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent acele taxe incasate cu ocazia controalelor sanitare stabilite de UE sau printr-un tratat international care indeplineste functii similar si este aplicat de toate statele membre cu conditia ca cuantumul sa nu depaseasca costul real al controalelor efectuate. Sunt cerute pentru ca marfurile trec o frontiera. Nu are insemnatate cine este beneficiarul taxei (stat sau alta persoana juridica). Este lipsit de relevanta si scopul pentru care a fost instituita (nu sunt acceptate nici acele taxe avand rolul de a asigura protectia patrimoniului cultural national)

Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent urmatoarele: Interne Incasate pentru servicii prestate agentilor economici Taxele solicitate in temeiul legislatiei UE

Interne: interzicerea taxelor cu efect echivalent potrivit legislatiei UE numai produsele similar, adica acele produse care prezinta fata de consumatori proprietati similar sau cre sunt de natura sa raspunda acelorasi nevoi. Acestea NU trebuie sa fie identice: bauturile alcoolice prezinta proprietati comune. Dispozitiile legislative ale UE nu interzic statelor membre sa impoziteze mai sever marfurile indigene decat bunurile importate, aceste deosebiri se explica dat fiind specificul legislatiilor nationale in materii care nu sunt armonizate la nivelul UE ci au rams in sfera de competent a statelor membre. Taxe incasate pentru serviciile prestate agentilor economici ppentru ca o astfel de taxa sa fie in acest mod codificata trebuie indeplinite mai multe conditii: Serviciul prestart sa procure un avantaj real agentilor economici Avantajus sa beneficieze numai acestuia, nu tuturor persoanelor care desfasoara acelasi gen de activitati Cuantumul taxei care trebuie sa fie proportionat cu serviciul prestart

Ex. Taxa solicitata pentru depozitarea marfurilor daca aagentul economic poate lua o decizie. Nu intra in categoria de mai sus taxa impusa la depozitarea obligatorie a marfurilor pe durata indeplinirii formalitatilor vamale aceasta este o taxa cu efect echivalent. Taxele solicitate in temeiul unor prevederi ale legislatiei UE in cazul in care taxele incasate sunt aferente unor controale care se realizeaza pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin legislatia UE se apreciaza a sunt taxe care au caracter licit. Cuantumul lor nu trebuie sa depaseasca acel cost real al controalelor efectuate. Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent In situatia in care au fost incasate taxe vamale sau taxe cu efect echivalent cu incalcarea legislatiei UE consecintele se produc atat in plan normativ cat si in plan fiscal. In plan normativ statul in cauza renunta in intregime sau partial la masura instituita. O alta posibilitate este ca statul respective sa extinda avantajele fiscale acordate produselor indigene si la marfurile importate. In plan fiscal statul trebuie sa restituie sumele incasate. Recuperarea acestor taxe vamale si a celor cu efect echivalent se justifica din prevederile legislatiei UE, care interzic autoritatilor nationale competente aplicarea unor dispozitii contrare prevederilor tratatelor UE. Procedura recuperarii taxelor incasate in mod illicit se stabileste de catre statele membre. Fiecare stat desemneaza organelor jurisdictionale competente adoptand normele procedural aplicabile. Statele membre sunt aplicate sa limiteze restituirea taxelor vamale incasate daca acestea au fost incluse de catre agentii economici in preturile platite de cumparatori.

Curs 6 28.03.2012 Reglementarile UE in domeniul vamal Codul vamal precizeaza ca in scopul aplicarii taxelor vamale marfurilor susceptibile a fi importate sunt clasificate in cadrul unui nomenclator tarifar. Nomenclator tarifar codificare numeric ace permite ierarhizarea, impartirea, clasificarea marfurilor pe pozitii si subpozitii tarifare. In cadrul liberei circulatii, marfurile pot ajunge fie in libera practica, fie intr-o zona liber, depozitate in antrepozit liber, vamal. Marfurile ajung in libera practica dupa ce: a fost parcursa procedura administrative a trecerii prin vama. Plasarea marfii in cadrul nomenclatorului tarifar Se identifica originea marfii Se calculeaza valoarea in vama Se determina drepturile de vama datorate Se verifica respectarea de catre importator a obligatiilor pe care le subsumeaza etapele precedente

Zona libera, antrepozitul liber parti din tertitoriul vamal al UE; acele spatii aflate pe teritoriul UE unde marfurile apartinand statelor membre sunt considerate din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri ce nu se gasesc pe teritoriul vamal al UE daca nu sunt puse in libera practica si nici nu sunt supuse unui alt regim sau utilizate ori consummate in conditii diferite de cele prevazute in reglementarile vamale. Antrepozitul vamal reprezinta acel spatiu aprobat de autoritatile vamale, aflat sub controlul acestora si in care marfurile pot fi depozitate. Regimul aplicabil marfurilor introduce pe teritoriul vamal: Regimul admiterii temporare care permite utilizarea marfurilor pe teritoriul UE cu scutirea totala sau partiala de plata drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala Regimul perfectionarii active permite intreprinderilor UE sa exporte marfuri in statele terte in conditii similar celor de care beneficiaza concurentii lor din aceste tari Regimul perfectionarii pasive intreprinderile UE sunt indrituite sa exporte temporar marfurile comunitare in afara teritoriului UE in scopul supunerii acestora la unele operatiuni de perfectionare urmand ca produsele rezultate sa fie puse in libera practica cu scutirea totala/ partial la plata taxelor de import. Regimul transformarii sub control vamal permite folosirea pe teritoriul vamal UE fara plata drepturilor dde import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala a marfurilor apartinand statelor membre ale UE pentru a fi supuse unor operatiuni care

le modifica natura sau starea initiala fiind puse ulterior in libera practica produsele rezultate din aceste operatiuni Regimul tranzitului extern posibilitatea ca marfurile apartinand statelor membre sa circule dintr-un punct in altul al UE fara plata drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala. Regimul tranzitului intern permite circulatia marfurilor apartinand statelor membre dintr-un punct in altul al UE fara modificarea statului lor vamal, dar cu folosirea teritoriului unui stat tert

Exceptiile de la aplicarea principiului liberei circulatii a marfurilor 1.Exceptiile reglementate prin legislatia UE TFUE 2.Exceptiiile jurisprudentiale Exceptiile legale pot fi instituite din motive care se refera in principal la: morala publica, ordinea publica, securitatea publica, protectia sanatatii si a vietii persoanelor si a animalelor, orcrotirea vegetalelor, protectia tezaurelor nationale cu valoare artistic, arheologica, istorica; protectia proprietatii industrial si comerciale. In ceea ce priveste exceptiile jurisprudentiale instituite in scopul indeplinirii unor exigente imperative care tin de UE spatiu de libertate , securitate si justitie titlul V din Tratatul privind UE 1. 2. 3. 4. 5. Aspect generale Politica privind controlul la frontiere dreptul de azil si imigrarea in UE Cooperarea judiciara in materie civila Cooperarea judiciara in materie penala Cooperarea politieneasca

1.Dupa Tratatul de la LISabona, UE se constituie intr-un spatiu de libertate, securitate si justitie cu respectarea drepturilor fundamentale si a diferitelor sisteme de drepturi si traditii juridice ale statelor membre. UE asigura absenta controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, dezvoltand o politica comune in domeniul dreptului de azil al imigrarii si al controlului la frontierele externe intemeindu-se pe solidaritatea intre statele membre si echitatea fata de resortisantii statelor terte. Potrivit Tratatului de la Lisabona art 67- apatrizii asimilati resortisantilor statelor terte. UE actioneaza pentru a asigura un inalt nivel de securitate prin intermediul masurilor de prevenire a criminalitatii, rasismului, xenofobiei combaterea lor prin masuri de coordonare si cooperare intre autoritatile politienesti si judiciare si alte autoritati competente, precum si prin recunoasterea reciproca a deciziilor judiciare in materie penala si prin aproprierea legislatiilor penale. UE faciliteaza accesul la justitie in special prin aplicarea principiului recunoasterii reciproce a deciziilor judiciare si extrajudiciare in materie civila.

Orientarile strategice ale planificarii legislative si operationale in spatial de libertate, justitie si securitate sund definite de Consiliul Europeana. Parlamentele nationale sunt cele care asigura, cu respectarea principiului subsidiaritatii, aplicarea initiativelor legislative in material cooperarii, reglementata de Tratat. Consiliul, la propunerea Comisiei poate adopta acele masuri care au rolul de a stabili conditiile in care statelel membre, in colaborare cu executivul UE realizeaza o evaluare obiectiva si partiala a punerii in aplicare de catre autoritatile statale a politicilor UE in domeniul securitatii, libertatii si justitiei, urmarind drept scop principal aplicarea principiului recunoasterii reciproce. Parlamentul European si Parlamentele nationale sunt informate cu privire la rezultatele evaluarii si continutului acesteia. In cadrul Consiliului se infiinteaza un comitet permanent care asigura la nivelul UE promovarea si consolidarea cooperarii operationale in materie de securitate interna. Comitetul promoveaza coordonarea actiunii autoritatilor competente existente in statele membre. Pot participa la lucrarile Comitetului si reprezentantii organelor, oficiilor si agentilor UE, avand responsabilitate in domeniu. Deasemenea si in aceasta materie, Parlamentul Europeana si Parlamentele nationale sunt informate cu privire la desfasurarea lucrarilor. Prevederile Tratatului (Titlul V) nu aduc atingere exercitarii responsabilitatilor ce revin statelor membre pentru mentinerea ordinii publice si pentru apararea securitatii interne. In acelasi sens intalnim si prevederea art 73 din Tratat potrivit caruia statele membre au libertatea de a organiza intre ele si sub autoritatea lor, unele forme de cooperare si coordonare pe care le apreciaza opportune intre serviciile competente si administratiile acestora care raspund de securitatea nationala. Consiliul adopta masuri in vederea asigurarii cooperarii administrative intre serviciile competente ale statelor membre, precum si intre serviciile respective si Comisie. Consiliul adopta hotarari la propunerea Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European. Art67 - propunerea poate apartine Comsiei sau din totalul statelor membre. 2.Politicile privind controlul la frontiere:dr de azi si imigrarea UE dezvolta o politica de natura sa urmareasca: a. Inlaturarea orcarui control asupra persoanelor la trecerea frontierelor interne, indiferent de cetatenie

b. UE dezvolta o politica de natura sa asigure controlul persoanelor la trecerea frontierelor externe c. UE urmareste sa introduca treptat un sistem integrat de administrare la frontierele externe Curs 7 04.04.2012

Controlul la frontiere. Dreptul de azil i imigrarea.

Parlamentul i Consiliul hotrnd potrivit procedurii legislative ordinare adopt o serie de msuri cu privire la : Politica comun a vizelor i a altor premise de edere de scurt durat; Controalele la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe; Msuri cu privire la condiiile n care resortisanii rilor tere pot circula liber pentru o durata scurt n interiorul UE Msuri necesare pentru instituirea treptat a unui system integrat de administrare a frontierelor externe nlturarea oricrui control asupra persoanelor indifferent de cetenie la trecerea frontierelor interne.

n cazul n care o aciune a UE se dovedete a fi necesar, iar tratatele nu prevd atribuii n acest sens cu privire la exercitarea dreptului la liber circulaie, Consiliul hotrnd in conformitate cu o procedur legislativ special, poate adopta dispoziii referitoare la paapoarte, cri de identitate, permise de edere sau alt document asimilat. Hotrrea se adopt cu unanimitate dup consultarea Parlamentului european. Competenele statelor membre privind delimitarea geografic a frontierelor acestora n conformitate cu dreptul internaional nu sunt afectate. Dreptul de azil Art. 78 potrivit cruia UE dezvolt o politic comun n domeniul dreptului de azil, al proteciei subsidiare i temporare cu scopul de a oferi un statut corespunztor oricrui resortisant dintr-o ar ter care are nevoie de protecie internaional i de a asigura respectarea principiului nereturnrii. Aceast politic trebuie exercitat n conformitate cu prevederile Conveniilor de la Geneva din 1951 i cu cele ale Protocolului din 1967 cu privire la statutul refugiailor precum i cu alte tratate. Parlamentul i Consiliul sunt instituiile implicate. Acestea hotrnd n conformitate cu procedura ordinar adopt msuri referitoare la un sistem european comun de azil care include:

Un regim unitar de azil n favoarea resortisanilor rilor tere valabil n toat UE Un regim unitar de protecie subsidiar pentru resortisanii rilor tere care fr s obin azil european au nevoie de protecie internaional Un sistem comun de protecie temporar a persoanelor strmutate n cazul unui aflux masiv Proceduri comune de acordare i retragere a regimului unitar de azil sau de protecie subsidiar Criteriile i mecanismele de determinare a statelor membre responsabile de examinarea unei cereri de azil sau de protecie subsidiar Norme referitoare la condiiile de primire a solicitanilor dreptului de azil sau protecie subsidiar Parteneriatul i cooperarea cu rile tere pentru gestionarea fluxurilor de persoane care solicit drept de azil, protecie subsidiar sau temporar

n cazul n care unul sau mai multe state membre se gsesc ntr-o situaie de urgen caracterizat de un aflux brusc de resortisani din ri tere, Consiliul la propunerea Comisiei poate adopta msuri provizorii n beneficiul statului n cauz. Hotrrea de adopt de Consiliu dup consultarea Parlamentului. Imigrarea (politic comun) UE dezvolt o politic comun de imigrare al crei scop este acela de a asigura n toate etapele gestionarea eficient a fluxurilor de migrare, tratamentul echitabil al resortisanilor rilor tere aflai n situaie de edere legal n statele membre precum i prevenirea imigrrii ilegale i a traficului de persoane respectiv combaterea acestora. Parlamentul european i Consiliu hotrnd tot n conformitate cu o procedur legislativ ordinar, adopt msuri n urmtoarele domenii: Condiiile de intrare i edere Normele privind acordare de ctre statele membre a vizelor i permiselor de edere pe termen lung inclusiv n vederea rentregirii familiei Msuri care vizeaz definirea drepturilor resortisanilor rilor tere aflai n situaie de edere legal pe teritoriul unui stat membreu inclusiv condiiile care reglementeaz libertatea de circulatie i edere n celelalte state membre Msuri privind imigrarea clandestin i ederea ilegal inclusiv expulzarea i repatrierea persoanelor aflate n sittuaie de edere ilegal Combaterea traficului de persoane, n special, femei i copii.

UE poate ncheia cu unele ri tere acorduri privind readmisia n rile lor de origine sau provenien a resortisanilor rilor tere care nu ndeplinesc sau nu mai ndeplinesc condiiile de intrare, de prezen sau edere pe teritoriul unuia dintre statele membre. Parlamentul european i Consiliul hotrnd potrivit procedurii ordinare pot stabili msuri (Regulamente, Directive, Decizii) pentru ncurajarea i sprijinirea aciunii statelor membre cu scopul de a favoriza integrarea resortisanilor rilor tere aflai n situaie de edere legal pe

teritoriul lor excluznd orice armonizare a actelor cu putere de lege i a normelor administrative ale statelor membre. Prevederile Tratatului de la Lisabona (art. 79 TUE) nu aduc atingere dreptului statelor membre de a stabili volumul admiterii pe teritoriul acestora a resortisanilor unor ri tere provenind din ri tere n cutarea unui loc de munc ncalitate de lucrtori salariai sau pentru a desfura o activitate independent. Politicile UE privind controlul la frontierele externe, azilul i imigrarea sunt reglementate de principiul subsidiaritii i distribuirii echitabile a rspunderii ntre statele membre inclusiv n plan financiar. Atunci cnd se apreciaz necesar, actele UE adoptate pentru aplicarea acestor politici sunt guvernate de principiile mai sus menionate. Cooperarea judiciar n materie civil Sediul materiei este art. 81 TUE UE dezvolt o cooperare judiciar n materie civil cu inciden transfrontalier ntemeiat pe principiul recunoaterii reciproce a deciziilor judiciare i extrajudiciare. Aceast cooperare poate include adoptarea unor msuri de apropiere a actelor cu putere de lege i normelor administrative ale statelor membre. Parlamentul i Consiliul hotrnd conform procedurii ordinare adopt msuri n special n cazul n care acestea sunt necesare pentru buna funcionare a pieei interne urmrind s asigure astfel :...............................................

Cursul 8 11.04.2012 Cooperarea judiciara in materie civila (continuare) Recunoasterea reciproca intre statele membre a deciziilor juridice: ? judiciare si executarea acestora Comunicarea si notificarea transfrontaliera a actelor judiciare si extrajudiciare Compatibilitatea normelor aplicabile in statele membre in materie de conflict de legi si de competente Cooperarea in materie de obtinere a probelor Accesul efectiv la justitie Eliminarea abstractelor din calea bunei desfasurari a procedurilor civile, la nevoie prin favorizarea compatibilitatii normei de procedura civila aplicabila in statele membre, la care se adauga dezvoltarea unor metode alternative de solutionare a litigiilor (medierea P2008/58 privind unele aspecte ale medierii in materie civila si penala) si sprijinirea formarii profesionale a magistratilor si a personalului din justitie.

Prin derogare la cele mai sus masurile privind dr familiei care au implicatii transfrontaliere sunt stabilite de catre Consiliul( nu si de catre Parlamentul European) care hotaraste in conformitate cu o procedura legislativa speciala ( nu potrivit procedurii legislative ordinare

cum se intampla in situatiile de mai sus). Consiliul hotaraste in unanimitate dupa consultarea Parlamentului European. La propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta o decizie care sa determine acele aspecte din dreptul familiei ccare au implicatii transfrontaliere si care ar putea face obiectul unor acte adoptate prin procedura legislativa ordinara. Hotararea se adopta de catre Consiliu tot in unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European. Propunerea privind material invocate (dr familiei) sub aspect procedural in mod obligatoriu transmite Parlamentelor nationale. In cazul opozitiei unui Parlament national notificate in termen de 6 luni de la data transmiterii (respective a primirii) decizia nu se adopta. In caz contrar Consiliul poate adopta respectiva decizie. Cooperarea judiciara in materie penala Se intemeiaza pe principiul recunoasterii reciproce, a hotararirlor judecatoresti si a deciziilor judiciare, incluzand apropierea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre in domenii cum ar fi definirea infractiunilor si a sanctiunilor la nivelul UE (incadrarea terorismului, traficul de personae,traficul illicit de droguri, traficul de arme, spalarea banilor, coruptia, contrafacerea mijloacelor de plata, criminalitatea informatica si criminalitatea organizata art 83 alin 1 TUE). Parlamentul European si Consiliul hotaraste potrivit procedurii legislative ordinare adopta masuri cu privire la : Instituirea unor norme si procedure care sa asigure recunoasterea in intreaga Uniune a tuturor categoriilor de hotarari judecatoresti si decizii judiciare. Masurile privind prevenirea si solutionarea conflictelor de competente intre statelor membre Sprijinirea formarii profesionale a magistratilor si personalului din justitie Facilitarea cooperarii intre autoritatile judiciare sau echivalente ale statelor membre, in materie de urmarire penala si executare a deciziilor.

In masura in care este necesar pentru a facilita recunoasterea reciproca a hotararilor judecatoresti si a deciziilor judiciare, precum si cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala cu dimensiune transfrontaliera, Parlamentul European si Consiliul hotarand prin intermediul directivelor potrivit procedurii legislative ordinare pot stabili norme minime. Aceste norme minime iau in considerare diferentele existente intre traditiile juridice si sistemele de drept ale statelor membre. Domeniile la care se refera sunt urmatoarele: Admisibilitatea reciproca a probelor intre statele membre Drepturile persoanelor in procedura penala Drepturile victimelor criminalitatii Alte elemente special ale procedurii penale pe care Consiliul le-a identificat .?

Consiliul hotaraste cu unanimitate de voturi, dupa aprobarea Parlamentului. Adoptarea normelor minime in domeniile de mai sus, nu impiedica statele membre sa mentina sau sa adopte un domeniu mai ridicat de protectie a persoanelor.

Cursul 9 25.04.2012 Cooperarea judiciara in materie penala In cazul in care un stat membru al Consiliului apreciaza ca un proiect de directive referitor la: Admisibilitatea reciproca a probelor referitor la dreptul persoanelor in cadrul procedurii penale Dreptul victimelor criminalitatii

Daca toate acestea ar aduce atingere aspectelor fundamentale sistemelor de justitie penala, statul in cauza poate sesiza Consiliul European. In acest caz procedura legislativa ordinara se suspenda. In caz de consens obtinut dupa dezbateri, Consiliul European, in termen de 4 luni de la suspendare, retrimite procedura de directive Consiliului, moment in care inceteaza suspendarea procedurii legislative ordinare. In acelasi termen de 4 luni, in cazul unui dezacord si in cazul in care cel putin 9 state membre doresc instituirea unei forme de cooperare consolidate in temeiul proiectului de directive respective aceasta informeaza PE, Cs si Comisia. In acest caz, autorizarea de a institui o forma de cooperare consolidate se considera ? si se aplica dispozitiile privitoare la formele de cooperare consolidata. PE si Cs, hotarand prin intermediul directive potrivit procedurii legislative ordinare pot stabili norme minime cu privire la definirea sanctiunilor si inractiunilor in domeniile criminalitatii de o gravitate deosebita avand dimensiune transfrontaliera ce rezulta din natura sau impactul acestor infractiuni ori din nevoia speciala de a le combate pornind de la o baza comuna. Astfel, de domeniul criminalitatii sunt: Terorismul (Tr Lisabona) Traficul de personae si exploatarea sexual a femeii si copiilor Traficul illicit de arme, droguri Spalarea banilor, coruptia Contrafacerea mijloacelor de plata Criminalitatea informatica organizata.

In functie de evolutia criminalitatii, Consiliul poate adopta o decizie care sa identifice alte domenii ale criminalitatii care indeplinesc criteriile privind gravitatea si transfrontalierul. Consiliul, in acest caz, hotaraste in unanimitate dupa aprobarea PE.

In cazul in care aproprierea actelor cu putere de lege transfrontaliera si a normelor administrative ale statelor membre in materie penala se dovedeste indispensabila pentru a asigura punerea in aplicare eficienta a unei politici a UE pentru un domeniu care a facut obiectul unor masuri de armonizare prin intermediul directivelor se pot stabili norme minime referitoare la definirea infractiunilor sia sanctiunilor in domeniul in cauza. Directiva se adopta printr-o procedura administrativa ordinara sau speciala identica procedurii pentru adoptarea masurii de armonizare. Eurojust Are misiunea de a sustine si consolida coordonarea si cooperarea dintre autoritatile natioale de cercetare si urmarire pasiva in legatura cu formele grave de criminalitate care afecteaza doua sau mai multe state membre sau care impugn urmarirea penala pe baze comune prin operatiuni intreprinse de autoritatile statelor membre si de Europol, prin informatii furnizate de acestea.

PE si Consiliul hotarand prin intermediul regulamentelor in conformitate cu procedura legislativa ordinara determina structura, functionarea domeniilor de actiune si atributiile Eurojust. Aceste operatiuni pot include: Inceperea cercetarii penale, precum si propunerea de incepere a urmaririi penale efectuate de autoritatile penale competente si special cele referitoare la informatiile care aduc atingere intereselor financiare Coordonarea cercetarii si urmarii penale Consolidarea cooperarii judiciare, inclusiv prin solutionarea conflictelor de competenta si prin stransa cooperare cu reteaua judiciara europeana.

Regulamentele mai sus invocate stabilesc inclusiv conditiile de implicare a PE si a Parlamentelor nationale in activitatea de evaluare a activitatii Eurojust. Parchetul European Pentru combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE, Consiliul,, hotarand tot prin intermediul regulamentelor in conformitate cu o procedura legislativa speciala, poate institui un Parchet European pornind de la Eurojust. O astfel de decizie poate fi luata numai de catre Consiliu si dupa aprobarea PE. Competente Parchetul European De a cerceta, de a urmari, de a trimite in judecata dupa caz in colaborare cu Europol, autorii si coautorii infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE in conformitate cu prevederile regulamentului adoptat in materie. Parchetul European exercita in fata institutiilor competente ale statelor membre actiunea publica in legatura cu aceste infractiuni

Cooperarea politieneasca instituita la nivelul UE de citit