Teorie Vor Nemod

a = 7m/s
2
F=50kgf
CURS VOR
1. NOTIUNI DE BAZA
Pentru intelegerea fenomenelor fizice ce descriu functionarea VOR-ului, este necesara
recapitularea unor cunostinte de baza de fizica si de matematica.
1.1 Operatiuni cu vectori:
1.1.1.Clasificarea marimilor fizice: -marimi scalare
-marimi vectoriale
Marimile scalare sint definite prin unitatea de masura, ca marime, de exemplu lungime,
densitate, etc. Marimile scalare nu au orientare si sens.
Marimile vectoriale pe linga marimea definita prin unitatea de masura, mai au sens si
orientare. De exemplu; viteza, acceleratia, fortele, marimi electrice: tensiune si curent etc.
1.1.2.Reprezentarea marimilor vectoriale:
Marimile vectoriale se reprezinta cu simbolul marimii respective cu o liniuta (sau sageata)
deasupra .De exemplu;
V; F; a sau V F a
1.1.3.Simbolul vectorului:
- o sageata, prin care se defineste:
- directia vectorului
- sensul vectorului
- marimea vectorului prin lungimea sagetii, luind ca unitate de masura o unitate de lungime.
(cm; mm).
Deasupra sagetii se trece simbolul marimii. De exemplu:
1.2.Operatiuni cu marimi vectoriale:( se refera la vectori coplanari)
Adunarea grafica a vectorilor:
1.2.2. adunarea vectorilor colineari: se aduna algebric, si se tine cont de sensul rezultantei.
-vectorii sint colineari daca au aceasi directie
-(sensul rezultantei va fi sensul vectorului cu valoarea absoluta mai mare )
C:\\My Document\TeorieVOR Page 1 of 33
1
V=6 m/s
V1 V2
V1,2
V1,2
V1
V2
V1
V2
V1,2
V1
V2
V3
V4
V1
V2
V3
V4
Vr
Y
CURS VOR
1.2.3 adunarea vectorilor cu directie si sens diferit .
-metoda poligonului:
Vectorii se translateaza ca virfurile sa fie tengente. Capatul primului vector se uneste cu
capatul ultimului vector. Aceste puncte se unesc, si rezulta vectorul rezultanta.
-adunare a doi vectori : metoda paralelogramului.
OBSERVATIE:
-orice vector poate fi translatat (paralel cu el insususi)
-daca se lucreaza la scara, marimea rezultantei se poate stabili, masurind lungimea
acestuia.
-rezultanta a doi vectori de sens opus, cu valori egale in valoarea absoluta, este nul.
2
+
=
+ =
V1 V2
Vr=V1+V2+V3+V4
X
V1,2 =V1 +V2
CURS VOR
-sensul adoptat si respectat pe parcursul operatiunilor este sensul trigonometric.
1.3 NOTIUNI DE TRIGONOMETRIE:
-Miscarea circulara a punctului material.
Se considera un punct material m care executa o miscare de rotatie pe un cerc cu raza R = 1.
Proiectia punctului m pe axa Y este descrisa de functia sinus.
Y = sin(+), unde:
- = 2f; pulsatia (rad /sec)
-f: frecventa (Hz)
- ; defazajul
Proiectia punctului m pe axa X este descrisa de functia cosinus.
X= cos(+), unde:
- = 2f; pulsatia (rad /sec)
-f: frecventa (Hz)
- ; defazajul
1.4.Defazajul :
3
+1
-1
0
0 90 180 270 360
0 /2 3/2 2
-
1 2
R=1
m
defazaj
3
0
+
m
CURS VOR
Apare in cazul a cel putin doua puncte materiale, cu pozitii de pe arcul de cerc diferita, sau cu
timpul de pornire in miscarea de rotatie diferit . In acest caz deosebim trei situatii:
-cind punctul material m1 incepe rotirea mai repede decit punctul m, sau m1 se afla inaintea
punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 2 este defazat inaine, fata de
graficul 1.In acest caz defazajul este: +
-cind punctul material m1 incepe rotirea mai tirziu decit punctul m, sau punctul m1 se afla
in urma punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 3 este defazat in urma,
fata de graficul 1. In acest caz defazajul este:-
-cind cele doua puncte au aceeasi pozitie si pornesc in miscarea de rotatie in acelasi timp,
sau exista intre ele un defazaj de 2, putem spune ca cele doua grafice sint in faza. In
acest caz defazajul este: =0
Observatie:
- doua semnale sinusoidale sint in antifaza daca defazajul intre ele este de = ,(180)
- un semnal sinusoidal fata de un semnal cosinusoidal este defazat cu = 90 ( /2).
In acest caz se spune ca cele doua semnale sint in cuadratura de faza.
Relatii trigonometrice intr-un triunghi:
Din triunghul dreptunghic format in cercul trigonometric de proiectiile razei R pe axele X ; Y
si axul tangentei, putem scrie relatiile:
Argumentul si semnul functiilor cos; sin si tg
1.5 Decibel-ul( dB)
4
b
c
a
b
c
tg
a
b
a
c

cos
sin
+1
+1 -1
-1
+
-
cos sin
tg
CURS VOR
Decibelul , este a zece parte din Bel, care este un raport logaritmic intre doua marimi fizice
In electronica prin decibel se defineste amplificarea (dB) sau atenuarea(-dB) unui sistem.
Simbolul este dB. Semnul arata ca este vorba de atenuare.
Avantajul operarii cu dB rezulta din faptul ca prin logaritmare operatiunile de inmultire se
reduc la o adunare, ceea ce este mai comod in operare. Marimile U si I sint in relatie patratica cu P,
astfel cind se opereaza cu aceste marimi raportul se inmulteste cu 2. (prin logaritmare).
Stabilirea amplificarii globale a unui lant de amplificare se poate face foarte usor; de exemplu
in cazul unui receptor prevazut cu un amplificator RF , un mixer, un amplificator de medie frecventa
si un filtru ,amplificarea globala a lantului este:
A = 20dB + (-3dB) +30dB + (-10dB) = 37 dB,
care reprezinta o amplificare in tensiune de cca 71 ori
In practica este util sa retinem valorile uzuale pentru putere si tensiune / curent.
Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40
Multiplicator in P 1 2 4 10 100 1000 10000
Multiplicator in U(I) 1 1,4 2 3,2 10 32 100
In practica exploatarii echipamentului ILS/VOR se va retine:
- 6dB imparte puterea cu 4
- 10dB imparte puterea cu 10
- un raport in tensiune de A1/A2=2, este egal cu un raport de putere P1/P2 = 4 = 6dB
5
( )
( )
( )
( ) I
I
I
dB
V
U
U
dB
W
P
P
dB
W
P
P
B
2
1
log 20
2
1
log 20
2
1
log 10
2
1
log
20dB
A1
30dB
A2
-10dB
FILTR
-3dB
MIX
Zin=
CURS VOR
1.6. PROPAGAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICE ( in linii de alimentare- fideri ).
Propagarea undelor electromagnetice inr-un ghid de unda ideal se face cu viteza luminii
(300.000km/sec).Unda electromagnetica este o unda sinusoidala (cosinusoidala). Cind propagarea are
loc intr-un mediu , de exemplu cablu coaxial , viteza de propagare se reduce.
-drumul parcurs in vid este: S
1
= c t
-drumul parcurs in cablu este: S
2
= v

t
Defazajul se produce intre borna de intrare si borna de iesire, datorita diferentei de drum S1 S2 ,
Se noteaza cu k
Marimea defazajului depinde de lungimea fizica a cablului. Intre lungimea fizica si lungimea electrica
exista o diferenta , datorita vitezei de propagare in vid si intr-un material cu o anumita permeabilitate.
Aceasta diferenta este exprimata prin coeficientul de scurtare, sau coeficient de velocitate. La cablele
coaxiale uzuale de 50 -75 coeficientul de scurtare este de k = 0.66.
Defazajul introdus de un segment de cablu coaxial, in functie de lungimea electrica se poate vedea
din figura. Defazajul apare intre semnalul de intrare si cel de la iesirea segmentului de cablu, si se
datoreaza intirzierii semnalului datorita reducerii vitezei de propagare a undei in cablu.
6
/4
Lungimea electrica
x F = c; (m, Hz, 300.000m/s)
de unde :
= c /F; F = c /
e = x 0.66
0
0 90 180 270 360
U
U
scurtare de coeficient ;
1

c
v
k
Zin=
CURS VOR
1.7. SEGMENTUL DE CABLU COAXIAL / 4 proprietati -
Domeniul de utilizare:
- ca defazor: un segment de cablu coaxial, cu o lungime electrica de /4 introduce un defazaj de 90 .
- ca un transformator de impedanta: un segment de cablu coaxial , cu o lungime electrica de /4, poate fi
folosit ca un transformator de impedanta.
Zc, impedanta caracteristica a cablului coaxial
Z , impedanta de intrare.
Zt, impedanta terminala

1.8. DIVIZORUL DE PUTERE PRIN 2. SPLITER-
INTRAREA NR. 1. echivalent
7
/4
/4
100
50
50
1
2
3
50
/4
/4
50
2
100
100
1
3
Z t Z Z c
/4
Z=
Zin=0
Zc
Zin=Zc
Zt
Zc
2
Zt
Zin=
Echivalent
CURS VOR
INTRAREA NR. 2. -echivalent -
Domeniul de utilizare si proprietati :
- ca divizor de putere: semnalul se aplica la punctul 1, care este divizat prin 2 la iesirile 2 si 3,
fara nici un defazaj.
- ca sumator de semnale; semnalele ce urmeaza sa fie insumate se aplica la intrarile 2 si 3, iar pe
iesirea 1, se obtine suma lor .
- segmentul de cablu coaxial /4 se afla intre doua impedante una de 50 , si o rezistenta
echivalenta de 100, de unde rezulta ca Zc =70,1 (vezi transformatorul de impedanta cu
segmentul /4).
1.9.PUNTEA 6/4
8
/4
50
50
1
3
180
Z
Z
/4+/2
1
2
3
50
50
R=50
R
1
2
3
4
R
R
R
/4
/4
/4
3/4
/4 /4
/4
/4
/4
-
CURS VOR

Proprietati:
Din punct de vedere RF puntele sint izolate
Deosebim un punct de insumare si un punct de diferentiere
punctele neutilizate se pun pe sarcina de 50
toate punctele de intrare- iesire au impedanta de 50
segmentele de cablu coaxial /4 si 3 /4 sint confectionate din cablu cu Zc = 70,1
1.10. REPARTITORUL DE PUTERE
9
NOTA:
La iesirile E (de insumare), si D (de diferentiere ) se obtin doua semnale in cuadratura de faza (90),cu amplitudine
reglabila din fazorul diferential D01.
Sensurile de deplasare a vectorilor : + sensul trigonometric (contrar acelor de ceasornic)
1.10.1.PARTILE COMPONENTE:
-divizor de putere prin 2
-defazor diferential D01
-puntea 6/4
-segmentele de cablu coaxial /4 si 3/4 sint calculate la lungimi
electrice si au impedanta caracteristica Z
C =
70 .
-punctele A, B, C, D si E au o impedanta de iesire de 50 .
B2
A
B1
C1
C2
D E
+
-
3/4
R
E
R
D
R
D
RE
R 100
6/4
D01
+
Fp-Fm Fp Fp+Fm Fp-Fm2 Fp-Fm1 Fp Fp+Fm1 Fp+Fm2
CURS VOR
2. MODULATIA DE AMPLITUDINE MA (AM)
-Definitii:
-purtatoarea: semnalul de radiofrecventa ca unda sinusoidala P
-semnalul modulator; semnalul care contine informatia M
-modulatia; modificarea unui parametru a undei sinusoidale a purtatoarei P in functe de
semnalul modulator M care contine informatia.
Dupa parametrul , care se modifica in timp, in functia de semnalul modulator deosebim:
-modulatia de amplitudine, MA, cind semnalul purtatoarei P , are amplitudinea variabila
in functie de semnalul modulator M , restul parametrilor purtatoarei ramin neschimbati
(frecventa, faza).
-modulatia de faza, PM, cind faza semnalului purtatoare P se modifica in functie de
semnalul modulator M, amplitudinea ramine constanta.
-modulatia de frecventa MF , cind frecventa semnalului purtatoare P se modifica in
functie de semnalul modulator, M , amplitudinea ramine constanta.
Modulatia de amplitudine
Unde = 2F
P pulsatia frecventei purtatoare
; = 2F
M pulsatia frecventei modulatoare
;
2.1.Parmetrii modulatiei AM:
-gradul de modulatie:
-simbolul: m
-masura : procente %
-valori uzuale : 90 - 100%
-Dupa modulare, in spectrul de frecventa, apar 3 frecvente:
-purtatoarea Fp
10
t
mAo
t
mAo
t Ao A ) cos(
2
) cos(
2
cos + + +
P BLI BLS
(%) (1.) 100
min max
min max
Y Y
Y Y
m
CURS VOR
-doua benzi laterale: banda laterala inferioara BLI si
banda laterala superioara BLS
Daca modularea are loc cu o singura frecventa modulatoara valoarea acestora este:
de ex:Fp=1Mhz; Fm=1Khz
BLI = Fp-Fm 1000Khz-1Khz = 999Khz
Fp = 1000Khz
BLS = Fp+Fm 1000Khz+1Khz = 1001Khz
Daca modularea are loc cu mai multe frecvente (cu un spectru) cele doua benzi laterale se
vor extinde de la Fp- (Fm
min
Fm
max
); respectiv Fp + (Fm
min
Fm
max
).
Cele doua benzi laterale sint perfect simetrice , fiecare contine informatia utila, una din ele
poate fi suprimata. (vezi BLU).
11
FM
Ymin
Ymax
P
M
AM
CURS VOR
Formele de unda la modulatia AM si FM
2.2.REPREZENTAREA MATEMATICA A MODULATIEI IN AMPLITUDINE- AM.
Reprezentarea matematica a procesului de modulare in amplitudine AM se poate obtine prin
exprimarea variatiei curentului I (sau a tensiunii U) modulat in functie de timp. Fara semnal
modulator curentul oscilant al emitatorului este o simpla sinusoida si are expresia:
Observatie: daca exprimam variatia curentului I(t), rezulta o functie sinusoidala, iar in cazul cind exprimam variatia
tensiunii U(t), rezulta o functie cosinusoidala.
In care: I
mo
este amplitudinea purtatoarei iar

o
este pulsatia undei purtatoare
Sub actiunea semnalul modulator, amplitudinea curentului se schimba dupa legea de variatie a
semnalului modulator ( daca acest semnal este o sinusoida, acesta variatie este dupa o lege
sinusoidala ).
12
t i o o sin Im
CURS VOR
Aceasta este ecuatia amplitudinilor, adica ecuatia anvelopei de modulatie. Prin urmare valoarea
instantanee a curentului modulat este exprimata prin relatia :
Daca folosim expresiile trigonometrice :
-transformarea a diferentei cosinusurilor in forma de fractie, pentru a putea aplica logaritmul:
-exprimarea produsul sinusurilor prin diferenta cosinusurilor :
Desfacind parantezele in membrul din dreapta al ecuatiei curentului modulat avem:
al doilea termen contine produsul sinusurilor. Aplicind notatiile obisnuite din trigonometrie putem
scrie:
atunci:
13
( )
modulator. semnalului pulsatia este iar
modulatie de gradul numeste se si
I
I
termenul unde
, sin 1 I sin
I
I
1 I sin I I I
mo
m
m
m
m
m m m m
+
1
]
1
+ +
m
t m t t o
o
o o
( ) t t m i o o sin sin 1 Im +
2
sin
2
sin 2 cos cos

+

cos
2
1
cos
2
1
2
sin
2
sin
+
t t m t i o o o o + sin I sin I m m
2
si :
2

+
t t o
CURS VOR
de aici
Acum avem posibilitatea sa exprimam curentul modulat sub forma unei sume de trei termeni
sinusoidali:
Prima sinusoida este unda purtatoare Fp , care dupa cum se vede isi pastreaza constante
frecventa si amplitudinea in procesul de modulatie.
A doua sinusoida are amplitudinea mai mica m Im
o
/2 si frecventa mai mica (fo-F) , si se
numeste banda laterala inferioara BLI -. A treia sinusoida are aceeasi amplitudine ca si a doua,
insa o frecventa mai mare (fo+F), si se numeste banda laterala superioara BLS -.
Benzile larerale sint dispuse simetric fata de purtatoare , iar amplitudinile lor nu depasesc
jumatatea din amplitudina purtatoarei. Modulatia are loc prin batai intre purtatoarea si benzile
laterale.
2.3. Reprezentarea grafica a modulatiei AM
14
P BLS BLI
( )
( )t t t
t t t
o o
o o
+ +
+
+
2 2
2 2
( ) ( )t t t t o o o + cos
2
1
cos
2
1
sin sin
( ) ( )
( ) ( )

BLS BLI
Fp
t F fo
m
t F fo
m
fot
t
m
t
m
t i
) 2 cos Im
2
2 cos Im
2
2 sin Im
cos Im
2
cos Im
2
sin Im
+ +
+ +

CURS VOR
]
2.4. Balanta de puteri:
15
P BLS BLI
F frecventa modulatoara
Benzile laterale
F frecventa purtatoare
Semnalul modulat
CURS VOR
Puterea semnalului modulat in amplitudine este egala cu puterea disipata pe o rezistenta de
1 de semnalul considerat, tensiune sau curen.Rezulta:
Unde m = gradul de modulatie.
Puterea totala P, se imparte in felul urmator:
-in purtatoare P/2
-in BLI P/4
-in BLS P/4
2.4.1. Balanta energetica a modulatiei AM:
-Puterea cea mai mare este concentrata in purtatoare P (P/2)
-Informatia utila ocupa numai P/4 din puterea totala.
-Concluzii: modulatia AM, cu purtatoarea si cele doua benzi laterale este cea mai
neperformanta modulatie.
-Pentru imbunatatirea randamentului se foloseste AM- BLU cu PS, la care intreaga energie
radiata este concentrata in BLI sau BLS.
Distributia energiei in unda modulata cu o singura unda sinusoidala :
-puterea totala se imparte in proportii:
Distributia energiei in unda modulata cu doua unde sinusoidala Fm
1
; Fm
2
:
-puterea totala se imparte in proportii:
16
Fp Fp+Fm Fp-Fm
BLI P BLS
) (
4
) (
4
) (
4
) (
4 2
2 1 2 1 Fm Fp
m
Fm Fp
m
Fm Fp
m
Fm Fp
m Fp
W + + + + + +
P BLS BLI
) (
2
) (
2 2
Fm Fp
m
Fm Fp
m Fp
W + + +
P BLS BLI
,
_
+
2
1
2
1
2
2
m
U P
o
CURS VOR
2.5.Interpretarea modulatiei AM cu vectori rotitori
17
Modularea cu o singura frecventa modulatoara Modularea cu doua frecvente modulatoara
CURS VOR

2.6. Interpretarea modulatiei AM ca o schimbare de frecventa:
Modulatia AM poate fi interpretata si ca un mixaj intre doua frecvente Fp, frecventa purtatoare si
Fm frecventa modulatoare.
18
Daca B1+B2 = P
avem m=100%
+
Benzi laterale
Pmax Pmed Pmin
+ -
P
B
1
B
2
Vectorul P se roteste cu = 2 Fp; iar vectorii B ai benzilor laterale se rotesc cu + respecriv cu -=2 Fm
CURS VOR
Din cele prezentate putem preciza:
-modulatorul AM este o unitate in care se introduc doua semnale: purtatoarea Fp si
semnalul modulator Fm, iar la iesire se obtine semnalul modulat in amplitudine, ce contine
trei frecvente RF distincte BLI, P si BLS.
2.7 Factori ce influenteaza gradul de modulatie:
- raportul puterilor P si BL, unde notam cu P puterea in purtatoare si cu BL puterea in
benzile laterale.
De aici se poate trage concluzia : gradul de modulatie este direct proportional cu puterea din
benzile laterale (respectiv cu puterea semnalului modulator, si este invers proportionala cu puterea
in purtatoare.
Observatie: gradul de modulatie a unui emitator poate fi reglat in doua moduri ;
-prin ajustarea nivelului semnalului modulator (puterea amplificatorului de AF)
-prin ajustarea nivelului de RF ( excitatia etajului final , reglajul de putere de RF)
Prin reducerea puterii de RF, la iesirea unui emitator, daca nivelul semnalului
modulator ramine constant, creste gradul de modulatie.
2.8 Masurarea gradului de modulatie:
-metoda osciloscopului:
Aceasta metoda consta prin vizualizarea pe ecranul unui osciloscop a semnalului RF modulat
in AM, (iesirea TX).semnalul RF se introduce pe intrarea Y la osciloscop. Se cauta sincronizarea
acestuia pe frecventa modulatoare din baza de timp . Din figura de pe ecran se poate evalua (calcula)
gradul de modulatie, masurind distantele in mm de pe ecran, si aplicind formula :
19
P
BL
m
100
min max
min max
Y Y
Y Y
m (%)
Fp-Fm Fp Fp+Fm
Fp
Fm
mixer
CURS VOR
-Metoda modulometrului:
Modulometru este un instrument cu ajutorul caruia se poate determina direct gradul
de modulatie a unui semnal RF modulat in AM. Moduloscopul contine un detector dublu, primul
detecteaza purtatoarea , si la iesire furnizeaza o componenta de curent continu, proportionala cu
nivelul purtatoarei, iar celalalt detector detecteaza semnalul modulator AF, si la iesire furnizeaza o
componenta de curent continu, proportional cu nivelul semnalului modulator AF. Cele doua
semnale intra intr-un bloc de calcul analogic (digital), si la iesire pe un instrument analogic (digital)
se poate citi direct gradul de modulatie m.
2.9. Banda ocupata de un semnal AM, in spectrul de frecventa
Largimea benzii de frecvente ocupate de semnalul modulat in amplitudine este egala cu
diferenta dintre frecventele cele mai departate care se gasesc in dezvoltarea in componente spectrale.
Rezulta ca :
20
Y
GND
Ymax
Ymin
L
Bobina L (de 1-2 spire) se
cupleaza inductiv cu iesirea TX
ms
m f B 2
subunitar) este (totdeauna 1
RF
JF
U
U
m
CURS VOR

Conform Regulamentului International a Radiocomunicatiilor, banda ocupata din spectrul de
frecventa de o emisie radio, reprezinta, largimea de banda din spectru in care se afla 99% din puterea
totala radiata de RF. Putera medie radiata sub limita inferioara si peste limita superioara a benzii
ocupate este egala cu 0,5% din puterea medie radiata. Notiunea de banda ocupata este aratata in figura
alaturata. Se poate constata ca largimea de banda ocupata in cazul unui semnal modulat MA depinde
de largimea spectrului audio.Pentru un spectru vocal de ( 0 4,5KHz), rezulta B=9KHz.
2.10. Largimea de banda necesara
Largimea de banda necesara , este valoarea minima a largimii de banda ocupate , la care se
poate asigura calitativ transmisia informatiei.
In cazul de transmisii voce, largimea de banda necesara este Bn
-la modulatia AM cu doua benzi laterale Bn = 2M
-la modulatia AM cu BLU Bn = M
2.11 Abaterea de frecventa
Abaterea de frecventa maxim permisa este diferenta de frecventa intre frecventa
medie din largimea de banda ocupata, si frecventa asignata din spectru, pentru echipamentul de
radiocomunicatie.( navigatie). Este exprimata in Hz, KHz, sau in valoare relativa in
milionimi.-ppm Abaterea de frecventa maxima este stabilita in reglementari Internationale si
Nationale, pentru diferite echipamente si servicii .
3. MODULATIA DE FRECVENTA - FM; SI DE FAZA - PM
Modulatia de frecventa sau de faza, cunoscuta si sub numele de modulatie unghiulara ofera
avantajul eliminarii perturbatiilor MA prin procedeul de limitare.
Semnalul modulat in faza - PM
La modulatie de faza MP, semnalul modulator determina variatia instantanee a fazei
semnalului P (purtatoare), fata de faza de repaus , cind nu exista semnalul modulator.
Semnalul modulat in faza (MP), are expresia:
21
Banda ocupata
P = 99 % P=0,5% P=0,5%
f
CURS VOR
unde f(t) este semnalul modulator.
Daca semnalul modulator este sinusoidal , sub forma:
semnalul modulat in faza devine:
In care = kU
m
este deviatia de faza, masurata in radiani.
Largimea benzii de frecventa ocupat de semnalul modulat in faza
Avind in vedere ca numarul de componente spectrale este in general infinit, consideram
importante numai componentele care depasesc 1%din amplitudinea purtatoarei nemodulate.o relatie
aproximativa valabila in cazul semnalului modulator sinusoidal este:
Puterea semnalului modulat in faza
Puterea semnalului modulat in faza este egala cu puterea disipata pe o rezistenta de 1 de
semnalul considerat, tensiune sau curent. In cazul semnalului modulator sinusoidal :
Semnalul modulat in frecventa:
La fel, in cazul modulatiei de frecventa MF, semnalul modulator determina variatia frecventei
instantanee a semnalului P. Variatia de t f, fata de frecventa centrala de repaus F, cind nu exista
modulatia, este numita deviatie de frecventa si este direct proportionala cu amplitudinea semnalului
modulator.
Sensul variatiei de frecventa f depinde de sensul polaritatii tensiunii modulatoare, fapt pentru
care se trage concluzia ca, numarul de variatii pe secunda a frecventei purtatoare F, fata de frecventa
de repaus, este egal cu frecventa semnalului modulator.
Semnalul modulat in frecventa are expresia:
22
[ ] o o o MP t kf t U t u + + ) ( cos ) (
t U t f m m cos ) (
o m o o MP t t U t u + + cos cos ) (
( ) m f B + + 1 2
2
2
1
o
U P
CURS VOR
unde f(t) este semnalul modulator
Pentru un semnal de forma:

Se defineste frecventa instantanee, pentru un semnal modulat in frecventa:
Se obsearva ca variaza in ritmul semnalului modulator
Daca semnalul modulator este sinusoidal , atunci semnalul modulat in frecventa devine:
in care :
reprezinta indicele de modulatie in frecventa, iar
este deviatia de frecventa
Largimea benzii de frecventa ocupate de semnalul cu mdulatie de frecventa:
Dat fiind numarul infinit al componentelor spectrale, se defineste ca in cazul modulatiei de
faza .O relatie aproximativa valabila in cazul semnalului modulator sinusoidal este:
Puterea semnalului modulat in frecventa:
Se defineste ca in cazul semnalului modulat in faza. Similar pentru un semnal modulator
sinusoidal rezulta:
Stiindu-se ca frecventa unui semnal reprezinta viteza de variatie in timp a fazei semnalului,
intre modulatia in frecventa - MF si modulatia de faza -PM exista relatia:
23
( )
+ + o o MF dt t f k t Uo t u ) ( cos ) ((
) ( cos ) ( t U t u o
( ) ) (
2
1
2
1
) ( t kf t o i +
( ) o m o o MF t t U t u + + sin cos ) (
m m f
f
2
m kU
f
m f B ) 1 ( 2 + +
2
2
1
o
U P
CURS VOR
Atunci cind frecventa este mare, unghiul de faza variaza mai repede, astfel incit intr-o
perioadasa execute intreaga rotatie de 360 sau 2 radiani.
Din acest motiv uneori modulatia de frecventa este considerata modulatie de faza , fara ca
acestea sa fie echivalente.
Raportul dintre deviatie de frecventa f, si frecventa de modulatie F
M
se numeste indice de
modulatie si se noteaza cu
Spre deosebire de MA in care banda de inalta frecventa ocupata de o emisiune radio este

B=2f, la MF
B>2f
Numarul de componente si amplitudinile lor depinde de . Acestea se calculeaza cu functiile
Bessel.
Cind 0,4 semnalul MF are aproximativ o pereche de componente laterale, cu amplitudine
importanta, restul avind amplitudine mica.
Modulatorul MF, prin circuite si filtre permite eliminarea componentelor de modulatie,
separind semnalul util de componente nedorite.
REPREZENTAREA GRAFICA A MODULATIEI DE FRECVENTA SI DE FAZA
24
t
M F
f

P
repaus
CURS VOR
25
PM
+
P
mod
MF
F F
1
F F +
1
F
1
+
CURS VOR
Unda purtatoare are expresia:
Definitii de puteri
Puterea de iesire a unui emitator radio este definita cu una din valorile de mai jos:
-puterea de virf, este puterea furnizata de emitator catre antena la amplitudinea cea mai mare a
anvelopei de modulatie.
-puterea medie, este puterea furnizata de emitator catre antena , la valoarea cea mai mica a
frecventei modulatoare, masurata pe un interval de timp 1 /10 sec.
-puterea purtatoarei, este puterea furnizata de emitator catre antena, fara modulatie.
-puterea nominala de emisie , este puterea data de fabricant, fara modulatie.
-puterea efectiv radiata ERP , Effectiv Radiated Power (PAR). Este o valoare de putere fictiva
pe care sesizeaza un receptor in situatia imaginara , in care emitatorul lucreaza pe o antena de dipol
simplu, cu cistig 0dB, si creaza o intensitate de cimp masurat real.
Valoarea calculata este:
P
ERP
(W) = P
TX
G
ant
Se foloseste frecvent definirea valorii in dBW (nivelul 1dBW =1W, exprimat in dB), in acest caz:
P
ERP
(dB) = P
TX(dB)
+ G
ant(dB)
A
cablu (dB),
Unde: - G
ant(dB),
este cistigul antenei fata de dipol in dB
26
Fp t Y y o 2 unde ); sin( +
PM
MF
CURS VOR
-A
cablu (dB),
este atenuarea cablului de antena in dB
5.ANTENE
5.1. Cistigul antenei:
In cazul mentinerii la o valoare constanta ,a puterii de iesire P
TX
a unui emitator, se poate mari
puterea radiata intr-o directie, numai prin micsorarea puterea radiata din alte directii.
Antenele care creaza o putere de radiatie intr-o anumita directie mai mare decit in alte directii,
se numesc antene directive. Caracteristica cea mai importanta a unei antene directive este cistigul
.Cistigul antenei este exprimat, ca raportul intre puterile radiate de doua antene,- una considerata ca
referinta - , care creaza in aceeasi directie si in aceeasi sens aceeasi intensitate de cimp. Simbolul
:Gant
5.2 Antena de referinta : se aleg ca referinta fie antena izotopica, fie antena de tip dipol simplu. In
general daca nu este semnificat altfel, referinta este dipolul simplu.
Cistigul antenei poate fi definit ca :
-raport de putere; (P / Pref)
-raport de tensiune (U / Uref)
-in decibel (dB): dBi - pentru referinta ,antena izotopica
dBd sau dB - pentru referinta ;dipol simplu

Cistigul in putere a unei antene , este raportul densitatii de putere furnizate de cele doua
antene ( referinta si antena masurata ), la locul receptiei., la o putere de emisie identica.
27
E
E
CURS VOR
sau
unde: Sant este densitatea de putere furnizata de antena masurata
Sref este densitatea de putere furnizata de antena de referinta
Observatie:
Cistigul antenei, definit cu antena dipol simplu ca referinta, este mai mic de 1,64
ori respectiv cu 2,13 dB fata de o antena cu referinta de antena izotopica, pentru ca antena dipol
simplu are un cistig de 1,64 ori fata de antena izotopica.
5.3. DIAGRAME DE DIRECTIVITATE.
Diagrama de directivitate este reprezentarea grafica a efectului de directivitate.Este o curba ,
reprezentata in sistem de coordonate polare sau carteziene , care descrie cistigul antenei sau o alta
marime proportionala cu cistigul (tensiune, intensitate de cimp, putere etc.), in functie de azimut sau
elevatie.
Diagrama de directivitate este locul geometric a punctelor din spatiu, care au aceeasi valoare
de intensitate a cimpului radiat. Din principil reciprocitatii rezulta ca diagramele de directivitate de
emisie si de receptie sint identice. Deosebim doua tipuri de diagrame de directivitate , dupa plan:
-Diagrama de directivitate orizontala, planul H
-Diagrama de directivitate verticala, planul V
diagrama de directivitate H a unui dipol simplu orizontal
in coordonate polare in coordonate carteziene
28
;
Sref
Sant
Gant
Sref
Sant
dB Gant lg 10 ) (
270
=0
90
180
0 90 180
CURS VOR
diagrama de directivitate H a unui dipol simplu, vertical
in coordonate polare in coordonate carteziene
6.RAPORTUL DE UNDE STATIONARE (VSWR) SI COEFICIENTUL DE REFLEXIE
La o linie de alimentare (fider) de RF, cuplata la un generator (emitator) la un capat si la o sarcina
terminala la capatul celalalt , pe linie are loc transferul de energie de RF din generator in sarcina .
Daca valoarea sarcinii difera de impedanta caracteristica a liniei , o parte din energia transmisa de
la generator spre sarcina , din locul sarcinii terminale se va reflecta spre generator.
Astfel pe linie vor aparea doua unde:
- unda directa de la generator spre sarcina, si
- unda reflectata de la sarcina spre generator.
Cele doua unde, in lungul liniei se vor insuma sau se vor anula (locurile in faza, si locurile in
antifaza)Din acest motiv pe linie vor aparea unde stationare. Distanta intre ventrele si minimele de
curent sau tensiune, de a lungul cablului se vor situa la o lungime de /2, (lungime electrica).Punctele
de minim- maxim se vor repeta periodic la o distanta de /2. Raportul intre valoarea minima si
maxima de tensiune sau curent de alungul cablului se numeste raportde unda stationara.
Daca vorbim de tensiune (in general), denumirea raportului de unda stationara este VSWR,
(Voltage Standing Wave Ratio).
Raportul de unda stationara exprimat cu impedante:
si
29
in
ax
U
U
VSWR
Im
Im
min
max

Zc
Zant
VSWR
Zc Zant daca .....
Zant
Zc
VSWR
Zc Zant daca ......
180
0 90 180 270
E
360
270
=0
E
90
Zs= a). 25
b). 100
CURS VOR
Valoarea VSWR ului poate varia intre: 1 si , in functie de dezadaptarea pe linie.
In cazul cind sarcina terminala are o valoare rezistiva , ce coincide cu impedanta caracteristica a
cablului Zc, nu se formeaza ventre si nuluri de curent sau tensiune pe linie , nu are loc reflexie de la
locul terminalului.Aceasta situatie asigura cea mai mica pierdere pe linie. Scopul adaptarii este
apropierea de aceasta situatie ideala. In acest caz
VSWR = 1
In cazul dezadaptarii totale (grosolane), la capatul liniei este intrerupere sau scurtcircuit,
valoarea VSWR-ului este:
VSWR =
In cazul adaptarii pe linie exista numai unda progresiva de la generator spre sarcina.
Pe linga VSWR se mai defineste coeficientul de reflexie (r) ce apare la sarcina terminala, care este
in legatura strinsa cu VSWR-ul.
Exprimat cu impedante:
Valoarea absoluta a coeficientului de reflexie | r | = {0 - 1}, in cazul adaptarii perfecte r =0
In cazul dezadaptarii totale r=1
Cu ajutorul unui Wattmetru directiv se poate determina coeficientul de reflexie, masurind ;
-puterea directa Pdir
-puterea reflectata Pref
30
2
1
1
| |
1
]
1
VSWR
VSWR
r
Zc Zant
Zc Zant
r
+
Pdir
ef
r
Pr
Zs= a). 25
b). 100
CURS VOR

7. EXERCITII:
1.
Pref=1W; Pdir=20W VSWR = ?
______________________________________________________________________
2.
VSWR = 1,15max; Pdir =20W; Pref =?
_______________________________________________________________________
3.Cit este VSWR ul ?
4. Ce valoare are impedanta sarcinii Zs ?
31
2
1
1 Pr
iar ;
1
1
1
]
1
Pdir
ef
r
r
r
VSWR
56 , 1
78 , 0
22 , 1
0,005 - 1
0,05 1
1
1

+
+

r
r
VSWR 05 , 0
20
1 Pr

Pdir
ef
r
mW W Pdir ef
VSWR
VSWR
r
Pdir
ef
100 097 , 0 20 00486 , 0 00486 , 0 Pr
unde de 00486 , 0 069 , 0
15 , 2
15 , 0
1 15 , 1
1 15 , 1
1
1
| |
Pr
2
2 2 2

1
]
1
1
]
1
1
]
1

Zs= a). 25
b). 100
Zc=50
2
50
100
b).
2
25
50
a).

Zo
Zs
VSWR
Zs
Zo
VSWR
Zs= ?

L= / 4
Zc=75
Zg = 50
5 , 112
50
5625

50
75
si 75 50 unde de ; 75 50
2
2
Zs Zs Zs Zs Zg Zc
CURS VOR
_______________________________________________________________________________
5.Ce lungime fizica are un cablu coaxial / 4 la frecventa F= 110MHz, daca coeficientul de scurtare
k = 0,66 ?
________________________________________________________________________________
6.Ce lungime are segmentul de cablul coaxial care introduce un defazaj =15, la frecventa de
110MHz ?
Se stie ca un segment de cablu coaxial cu o lungime de /4 introduce un defazaj de 90 ( / 4),
De la exemplu anterior cunoastem lungimea fizica lc = 44,8cm, frecventa fiind similara.
Putem scrie:
44,8 cm .90
x cm .15
de unde
7.Care este puterea aparent radiata P
PAR
la un emitator de o putere P = 20W, care lucreaza pe o antena
cu cistig G
ant
= 9dB, iar pierderile pe fiderul antenei sint de 3dB ?
Cistigul total este: G +A= 9-3 = 6 dB
La dB putere numarul de multiplicare pentru 6 dB este 4 (conform tabelului sau a formulei )
Deci P
PAR
= 4 x 20 = 80W
32
cm m k lc
m
F c
8 , 44 448 , 0
4
2,72
0,66 /4
72 , 2
10 110
10 000 , 300
F
c

(m) (Hz); F sec; 300.000km/ c unde
6
3

cm x 45 , 7
90
15 80 , 44
20W
A= -3dB
G =9dB
TX
CURS VOR
33

Teorie Vor Nemod

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie Vor Nemod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

a = 7m/s

S-ar putea să vă placă și