DREPT PRIVAT ROMAN

Practica juridica romana a creat acele concepte categorii,principii si instituii care s au dovedit a fi instrumente ideale ale gndirii juridice astfel incat ele au fost preluate si in societatea feudala si in cea moderna si au fost aplicate cu deplin succes . Aceasta evolutie a fost posibila deoarece inca de la inceputurile evului mediu romanitii( cercetatorii in drept roman) s au preocupat foarte serios de reconstituirea tezaurului gndirii juridice romane . Astfel in sec VII in orasul Ravena s a fondat prima scoala de drept roman, adica prima scoala care si a propus sa reconstituie valorile juridice romane. In sec 10 in orasul Pavia s a fondat o scoala similara de drept roman insa lucrarile elaborate de reprezentantii acelor scoli s au pierdut astfel incat noi le cunoastem numai din surse indirecte adica din alte lucrari care s au referit la ele. Cert este ca acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific remarcabil deoarece profesorii acelor scoli nu au cunoscut digestele imparatului Justinian (digest- o culegre de fragmente din lucrarile jurist- consultilor clasici, care s au pierdut, pe cand digestele s au pastrat. Pe baza digestelor, noi modernii am putut reconstitui macar in parte lucrarile jurist-consultilor clasici. In secolul 11 la Bologna profesorul Irmerius a fondat Scoala Glosatorilor care s au condus in cercetarilor lor dupa metoda exegetica in sensul ca ei au comentat , au explicat de asa maniera textele juridice romane incat acele texte sa poata fi intelese si de aceia care nu aveau pregatire de specialitate. Acele comentarii denumite glose nu s au aplicat in activitatea instantelor judecatoresti a.i. Scoala Glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost profesor Apursius care a scris MAREA GLOSA care cuprinde peste 96 260 de glose(comentarii). In sec 14 tot la Bologna , prof BARTOLUS a fondat scoala Post Glosatorilor. Acetia s au condus dup metoda dogmatica in sensul ca ei nu au cercetat nemijlocit textile juridice romane ci au cercetat glosele cu scopul de a extrage din acele glose principii juridice cu aplicaie practica, dar coala post glosatorilor a avut o finalitate practica iar principiile formulate de post glosatori s a aplicat nu numai in Italia, ci in intreaga europa de apus, mai cu seama in Germania deoarece in sec 15 germanii au renuntat la dreptul lor national si au preluat principiile formulate de post glosatori, le au adaptat si le au aplicat la realitile din Germania medievala. Pe aceasta cale in sec 16, in Germania a luat nastere un nou sistem de drept denumit usus modernus pandectarum = usus hobiernus pandectarum,adica dreptul modern al pandectelor sau dreptul de astazi al pandectelor(grecii desemnau digestele lui iustinian prin cuvantul pandecte) In sec 16 prof ALCIAT a fondat scoala istorica a dreptului roman. Aceasta scoala a marcat o inflorire a cercetarilor in domeniul dreptului roman deoarece reprezentanii scolii istorice au valorificat pe langa textele juridice romane si info din alte domenii cum ar fi istoria , filozofia,filologia indeosebi.

Cel mai valoros reprezentant al scolii istorice a fost prof CUJAS care a incercat sa reconstituie lucrarile jurist consultilor clasici pe baza digestelor imparatului Iustinian. La inceputul sec 19, 1802 prin prelegerile pe care le a tinut la univ din Marburg prof Savigny a fondat Noua scoala istorica . Aceasta a marcat o noua inflorire a cercetarilor de drept roman caci in conceptia prof Savigny normele juridice sunt legitime numai daca sunt exprimate in forma nescrisa a obiceiurilor sau a traditiei juridice. Spunea el ca legea are un caracter profund subiectiv si nu exprima sufletul national sau constiinta natiunii. Traditia juridica germana s a format pe baza principiilor formulate de post glosatori a.i. intelegerea corecta a traditiei juridice germane depinde de

cunoasterea aprofundatata a dreptului roman de aceea marii umanisti au fost germani. In a doua jum a sec 19 s a remarcat in mod deosebit prof Teodor Momsen care a scris cea mai valoroasa istorie a romei si este considerat si astazi cel mai mare dintre romaniti. El s a condus dupa metoda dialectica in sensul ca a cercetat fenomenul juridic roman in strnsa relaie cu realitile economice , sociale si politice. La inceputul sec 20 s a remarcat la sorbona prof paul Frederick girard , autorul unui manual care a ramas model pt alti romanisti si care a publicat o colectie a tuturor textelor juridice romane. In perioada interbelica s a remarcat in italia prof pietro bonfante care a elaborat cea mai valoroasa editie a operei legislative a imparatului iustinian. La noi la romani cercetarea stiintifica in domeniul dreptului romana a inceput odata cu Titu Maiorescu prin lucrarea intittulata in contra scolii BARNUTIU. A aratat ca institutiile juridice romane pot fi intelese corect numai daca sunt cercetate in stransa relatie cu formele de organizare pe care le a cunoscut statul roman in evolutia sa istorica La incepuutul sec 20 s a remarcat la Buc prof Stefan marginescu, autorul unui tratat ft cunoscut.In per interbelica s au remarcat la cluj prof ion catuneanu, iar la buc prof nicolae corodeanu , c tin stoicescu, grigore dumitrescu si gh dumitriu Dupa al doilea razb mondial catedrele de drept roman au fost illustrate la buc de ctin tomulescu , cluj Vladimir hanga, iasi prof mihai jakota. La cursul nostru nu vom studia intregul drept roman ci vom studia numai dreptul privat roman deoarece dreptul privat este domeniul in care romanii au dat intreaga masura a spiritului lor creator. Dr prv este domeniul in care romanii au elaborat conceptii si principii care se aplica si in zilele noastre. Romanii aveau reprezentarea distinctiei dintre dreptul public si privat dar nu au teoretizat aceasta distinctie. Abia la sf sec 2 dupa hr jurist consultul Ulpian ne infatiseaza criteriile pe baza carora putem distingen intre dreptul public si dreptul privat . potrivit lui Ulpian publicul ius es cvob adstatum rei

romanae spetat privatum ..dreptul public este acela care se refera la organizarea statului iar dreptul prvat este acela care se refera la interesele fiecaruia aceasta definite este criticabila.