CONSIDERAII PARODONTALE PRIVIND RESTAURATIA FIXA PROTETICA

STRUCTURA CURS
Anatomia si fiziologia tesuturilor parodontale Afectiunile parodontiului Factori etiologici ai bolii parodontale

Schema de tratament parodontal

Interrelatia aparat protetic - parodontiu Concluzii

Funcii mecanice

Funcii integratoare suport mecanic suport nutriional

Funcii vitale

DINTE + PARODONTIU = ODONTOM ( GRAFF )

Corectitudinea i prognosticul unei lucrri protetice conjuncte depinde direct de evaluarea corect a statusului parodontal al dinilor ce vor deveni dini stlpi.

La aduli boala parodontal reprezint una din cauzele frecvente ale pierdierilor dentare, practicianul trebuie s cunoasc conceptele de baz i modelele clinice de tratament.

Medicul practician trebuie sa aleaga cea mai eficient metod de utilizare a esutului parodontal n momentul n care se impune utilizarea unei restauraii fixe.

Fiziologia Structura anatomica

Modalitatea de reacie

Evolutia afeciunilor

-SUPERFICIAL, DE INVELIS ( GINGIA )

- Gingia atasata ( fixa, aderenta ) - Gingia marginala ( libera ) - Papila interdentara

- PROFUND, DE SUSTINERE
- Desmodontiu ( ligament parodontal ) - Cement radicular - Os alveolar

Sulcus gingival Gingie marginala Desmodontiu (PDL) Gingie fixa

Os alveolar spongios ( medular )

Compacta osoasa V
Compacta osoasa O ( lamina cribriforma )

PARODONTIUL DE INVELIS - GINGIA

- roz palid - de aspect asemntor cu coaja de protocal - dimensiunile variaz de la 1 mm la 9 mm - se extinde de la marginile libere ale gingiei pn la mucoasa alveolar. - demarcaia dintre gingie i mucoasa liber se numeste linia muco-gingival ( evidentiata prin Gingia atasata diferenta de culoare data de keratinizarea diferita dintre cele dou segmente Gingia marginala Gingia poate fi difereniat n trei pri, fiecare cu rol funcional determinat: 1.gingia marginal 2.gingia ataat 3.papila interdentar
Perimetru gingival n form de clepsid ( o papil V i una O unite prin col)

Papila interdentara

Parodoniul de susinere
esut de legtur care nconjoar rdcina dintelui i asigur fixarea acestuia n procesul alveolar.

COMPONENTE
Cement Ligament periodontal Os alveolar

Desmodontiul:
-Sistem tampon

Lamina dura

( vasco-elasticitatea substantei fundamentale )

-Flexibilitatea dintelui in alveola

( elasticitatea fibrelor de colagen )

-Ancorarea dintelui in alveola

Spatiu medular

Os spongios

CEMENTUL
Tipuri :
Primar acelular -Se dezvolta lent odata cu eruptia dintelui -Acopera 2/3 coronare din suprafata radiculera -Consta in fibre extrinseci ( din fibroblastele PDL ) -Intrinseci -Secundar celular -Odata cu intrarea in ocluzie a dintelui -Fibre predominant intriseci ( din cementoblasti ) -Acopera in totalitate radacina

Roluri :

- Protejeaza dentina -Asigura insertia fibrelor parodontale - Previne resorbtia radacinii prin depunerea continua

Determina inchiderea apicala !

RAPOARTE SMALT - CEMENT

60% cementul acopera smaltul 30% jonctiune 10% spatiu cement - smalt

CEMENT vs OS
ASEMANARI :
- Aceeasi compozitie organica si anorganica fundamentala ( colagen I, III+ HA )
-Structura lacunara si canaliculara

-Componente celulare ( cemetoblasti- osteoblasti, cementocite-osteocite, cementoplasti-osteoplasti )

- Cemento si osteoplastia

ORTODONTIE MIGRARI DENTARE

prin fenomene de resorbtie - apozitie

CEMENT vs OS
DEOSEBIRI :
Cementul este avascular
Capacitate limitata de remodelare Mult mai rezistent la resorbtie fata de os

ORTODONTIE MIGRARI DENTARE

DESMODONTIU = LIGAMENT PERIODONTAL (PDL)

- Rol

ancorarea dintelui in alveola

- fibre colagen

- Componente

- substanta fundamentala
transseptale
crestale alveolare

- vase sangvine, limfatice - nervi

- Tipuri de fibre

orizontale oblice apicale interradiculare

Jociunea dento-gingival
La baza anului gingival ( spaiu crevicular ), se gsete interfaa epiteliu-dinte numit i jonciunea dento-gingival.

Aceast legtur structural ntre esuturile dure i moi este unic n tot organismul uman.
La nivel ultrastructural jonciunea dento-gingival este format din hemidesmozomi situai pe o lamina bazal care se ancoreaz pe suprafaa smalului i a cementului. Profunzimea sulcusului variaz n funcie de gradul de sntate parodontal. In general este mai redus cnd gingia este sntoas (1,6 mm 1,8 mm). O profunzime de 3 mm este considerat normal.

Jociunea dento-gingival
PROPRIETATI BIOLOGICE
- Dezvoltat din epiteliul redus al smaltului ( cuticula )

in timpul eruptiei dintelui

- Spatii intercelulare largi ce contin neutrofile

si terminatii nervoase - activitate fagocitara - inervatia

- Prezenta hemidesmozomilor legati de lamina bazala - bariera permeabila

- structuri adezive

Zona cheie in aparitia si evolutia bolii parodontale

BOLILE PARODONTIULUI
CLASIFICARE: - GINGIVITE = afectarea gingiei marginale si a papilei interdentare - PARODONTITE = progresia afectiunii catre parodontiul de sustinere

Este obligatoriu tratamentul afectiunilor gingivale si/sau parodontale naintea tratamentului protetic !

redimensionarea tesuturilor parodontale efectul estetic protetic maxim

Rezultatele clinice depind de etilogia, evolutia si gravitatea inflamaiei parodontale care afecteaz majoritatea adulilor i constituie principala problem a necesitatilor terapeutice naintea tratamentului protetic.

ETIOLOGIA AFECTIUNILOR PARODONTALE

-Placa bacteriana -Materia alba -Pelicula atasata -Tartru

-Bacterii inalt patogene (GUN) - AACM -Cauze dentare : morfologia dintelui rapoartele interdentare rapoartele dento-dentar -Afectiuni sistemice -Boli genetice -Stress

-fumatul -diabetul

GINGIA ASPECTE CLINICE

ASPECTE CLINICE
MARIME, FORMA a) papila b) margine libera CULOARE

NORMAL

PATOLOGIC

Subtire, umple ambrazurile Terminatie pierduta Roz pal Infiltrata melaninic Rezilienta, ferma Neretractabila la jetul de aer Aspect mat, coaja de portocal Absenta Zona adecvata de gingie keratinizata Absenta

Ingrosate; crateriforme Ingrosate din profil

Rosii; cianotice

CONSISTENTA

Moale, spongioasa Retractabila la jetul de aer Neteda, aspect glazurat, stralucitor Provocata sau spontana Abesnta keratinizarii; pungi ce traverseaza linia muco-gingivala Exudat exprimat prin compresiunea pungii

TEXTURA

SANGERARE DEFECTE MUCOGINGIVALE SUPURATIE

GINGIVITE FORME; ASPECTE CLINICE

Gingivita marginala ( localizata )

Gingivita papilara ( localizata )

Gingivita generalizata, difuza

PATOGENIA AFECTIUNILOR PARODONTALE

-Reactii vasculare (eliberare de histamina, serotonina, prostaglandine) -Reactii celulare ( PMN, monocite- liza Ag-produsi toxici)
Iritatia
microbiana ( toxine,enzime ) -mecanica ( tartru,obturatii, coroane)
- chimica - termica

Epiteliul de jonctiune Epiteliul sulcus gingival

INFLAMATIA ACUTA

(Rubor, calor, dolor, tumor, functio-leza

Persistenta factorilor iritativi

INFLAMATIA CRONICA

INFLAMATIA CRONICA STADII EVOLUTIVE

2-3 zile

I- leziuni initiale

Vasodilatatie ( exudat seric +elemente celulare

migrarea PMN in epiteliul de jonctiune si sulcus) 4-14 zile

II-leziuni debutante

Reactii imune cu mediere umorala ( LB => Ac) si

celulara (LT) =>distrugerea colagenului fibrelor gingivale si ale epiteliului de jonctiune

2-3 saptamani

III-leziuni stabilite

Infiltratul inflamator (leucocite ) depaseste bariera epiteliala -> profilerarea spre apical a epiteliului de jonctiune ( neaderent de dinte )

Punga parodontala
Evolutia fenomenelor

IV-leziuni avansate

Infiltratul inflamator (plasmocite, limfocite, macrofage) Liza alveolara

PARODONTITA MARGINALA
CARACTERISTICI CLINICE
-intotdeuna este precedata de gingivita

-fenomen ireversibil -intensitatea fenomenelor si rapiditatea evolutiei depind de raspunsul individual imunitar si inflamator

SEMNE OBLIGATORII
inflamaia gingival punga parodontal resorbia osoas

adevarata migrare apicala a epiteliului jonctiona falsa- hipercrestere gingivala verticala pungi infraosoase orizontala pungi supraosoase

Semne parodontite :

- Inflamatia gingivala - Punga parodontala - Resorbtia osossa

SCHEMA ABORDARII TERAPEUTICE IN AFECTIUNILE PARODONTALE

I.TERAPIA INITIALA TRATAMENTUL ETIOLOGIC II. ETAPA CORECTIVA ( CHIRURGICALA ) III.TRATAMENTUL RESTAURATIV ( CONSERVATOR/PROTETIC )

IV. REGENERARE TISULARA

IV. ETAPA DE MENTINERE

-Fiecare etapa este urmata de evaluarea rezultatelor

- Terapia etiologica si de mentinere este obligatorie

TERAPIA ETIOLOGICA
1.Constientizarea si motivarea pacientului 2.Autocontrolul placii bacteriene 3.Mijloace profesionale de indepartare a placii si tartrului
detartraj manual,sonic, ultrasonic, surfasaj radicular agenti revelatori, ex. bacteriologic, etc explicarea si evidentierea semnelor si simptomelor de boala ( sangerare, mobilitate, pungi parodontale, etc.)

evidentierea placii, tehnici de periaj, mijloace auxiliare ( ape de gura, mijloace de igiena interdentara )

4.Indepartarea iritantilor iatrogeni

extractia resturilor irecuperabile tratamentul cariilor active indepartarea obturatiilor si a lucrarilor protetice defectuoase

5.Indepartarea zonelor naturale de retentie

furcatiile, incongruentele minore prin odontoplastie

6.Reechilibrarea ocluzala 7.Imobilizarea dintilor ( terapia de contentie ) 8.Terapia medicamentoasa

antiseptice antibiotice antiinflamatorii

Local general

TERAPIA CHIRURGICALA

1. INTERVENTII PE TESUTURILE MOI ( DESTINATE TRATAMENTULUI PUNGILOR PARODONTALE )

Chiuretaj parodontal gingivectomii gingivoplastii debridari de frenuri, plici, bride interventii cu lambou

2. INTERVENTII PE OS
remodelari prin rezectie de os (alveoloplastii, osteoectomii)

remodelare osoasa prin aditie ( comblare )

regenerare ghidata comblare

TERAPIA CHIRURGICALA IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR DE FURCATIE METODE

-Odontoplastia osteoplastia - reconturarea reliefului corono-radicular si/sau limbusului alveolar pt. permiterea mijloacelor de curatire - insotite de eliminarea pungilor - leziuni de clasa I, II -Tunelizarea leziuni de clasa II, III

-Amputarea radiculara
-Hemisectia

(sau corono-radiculara)

-Dubla premolarizare

MATERIALE DE COMBLAJ - CLASIFICARE

1. Autogene aceeasi specie = os autogen ( creasta iliaca, tuberozitati ) 2. Alogene aceeasi specie, dar diferita genetic
conservare: - congelare - liofilizare ( FDBA ) - liofilizarea si demineralizare ( DFDB) Pro-osteon, Osteograf )

3. Xenogene derivate de la alte specii, de obicei bovine ( BioOss Densply, 4. Aloplastice materiale artificiale cu structura asemanatoare str. organice
- HA naturala sau sintetica ( AlSipore Fryadent, Osteograft Dentsply ) - apatita ( fosfat tri si tetra calcic ) - sulfat de Ca ( gips cel mai vechi ) - sticle bioactive ( Bioglass, Perioglass ) - biovitroceramica

5. Materiale mixte materiale de inginerie tisulara care mimeaza componentele

organice si anorganice naturale ( PepGen -15 Dentsply)

6. Agenti osteoactivi act. asemanator factorilor de crestere tehnologia membranelor si RTG

concentrat plachetar ( din sange centrifugat ) + mat. aloplastice

PROPRIETATILE MATERIALELOR DE COMBLAJ

1. OSTEOINDUCTIA capacitatea unui material de a induce transformarea celulelor
- determina o revascularizatie rapida, un fenomen activ, osul rezultat este asemanator celui natural
nediferentiate mezenchimale in celule specializate (osteoblasti )

2. OSTEOCONDUCTIA - materiale cu structura apropiata structurilor osoase

- permit invadarea de catre tesutul osos neoformat - resorbabile pe masura neoformarii osoase - revascularizare lenta rezultand un tesut cu focare fibroase asemanator cartilagiului

3. OSTEOGENEZA

- osteoblastii din material genereaza formarea de tesut osos (aditia de os ce contine maduva osoasa autogrefe, alogrefe )

4. OSTEOPROMOTIA tehnologia membranelor

5. OSTEOFILIA - materialul este biocompatibil, tolerat dar nu induce osteoformare ( T

RTG = regenerare tisulara ghidata

MEMBRANE

SCOP: - bariera de protectie intre tes. de acoperire

si defectul epitelial jonctional si osos - timp pt. repopularea zonei cu cement, PDL si os - ghid pt. remodelare morfologica tisulara

CLASIFICARE
-Xenogene ( pericard bovin ) -Sintetice ( politetrafuoretilena ) PTFE -Inginerie genetica ( colagen,resorbabile)

RTG = regenerare tisulara ghidata

EMDOGAIN:
( STRAUMANN )
- osteoinductor si osteopromotor

pt. toate elementele str. parodontale - din matricea proteica a smatului

PepGen:
( DENTSPLY )

- peptida sintetica P-15

- hidroxiapatita naturala - hialuronat de Na ( rol de caraus )

Conditiile microprotezelor
Raport optim restaurari protetice - parodontiul marginal
- refacerea contactelor interdentare proximale - refacerea ambrazurii ( spatiu papila ) - contururi coronare adecvate - plasarea supragingivala a marginilor protetice ( de cate ori este posibil ) - adaptare marginala corecta (axiala si transversala)

Raport optim restaurari protetice - parodontiul

de sustinere
- rapoarte ocluzale morfo-functionale

Conditiile microprotezelor
Raport optim restaurari protetice - parodontiul

marginal

- refacerea contactelor interdentare proximale - refacerea ambrazurii ( spatiu papila ) - contururi coronare adecvate - plasarea supragingivala a marginilor protetice ( de cate ori este posibil ) - adaptare marginala corecta (axiala si transversala)

Raport optim restaurari protetice - parodontiul de sustinere - rapoarte ocluzale morfo-functionale

Obiectivele restaurarilor protetice fixe:

- Restaurare corespunzatoare din punct de vedere tehnologic - Raspuns biologic corespunzator determinat de cunosterea si respectarea anatomiei parodontale

CONSIDERAII OCLUZALE PRIVIND RESTAURATIA FIXA PROTETICA

SISTEMUL STOMATOGNAT
DETERMINANTI ANATOMICI SI FUNCTIONALI

- PRODUCEREA MUSCHI - contractie

FORTE
- RECEPTIONAREA

Structuri dentare ATM

Oase max. si md.

- TIPARE DE DINAMICA MANDIBULARA

- POZITII MB. CRANIENE DE REFERINTA IN REABILITARILE ORALE

Relatia centrica
Definitie: Pozitie postero-superioara nefortata a condililor in cavitatea glenoida ( V. Burlui, Mc. Collum, Stuart ) Relatie Mb Mx ( baza craniului ) ( Okkeson 1998 ) condilii articuleaza cu cea mai subtire, avasculara portiune a discului intr-o pozitie antero-superioara pe pantetele eminentei articulare, independent de contactele ocluzale

Clinic - Mb este constransa la o miscare

de rotatie pura fata de axa orizontala

INTERCUSPIDAREA MAXIMA OCLUZIA HABITUALA

Definitie:
- relatie interarcade

- nu tine cont de pozitia condililor - poate sau nu sa coinicida cu RC - nr. contacte ocluzale maximale

OCLUZIA CENTRICA
Definitie:
- relatie interarcade in RC -poate sau nu sa coinicida cu IM

- point, long, wide - centric

OCLUZIA DENTARA
- Raport static sau dinamic interarcadic - Definit de aspecte morfologice : -Pozitia naturala a dintilor

in cadrul arcadelor Mx si Mb

-Morfologia suprafetelor ocluzale

Concepte asupra ocluziei ideale Contact cuspid foseta ( point centric ) Contact cuspid ambrazura ( long centric ) Contact margine incizala suprafata palatinala Contact de tip tripodal

Curba Spee

Curba Wilson

RAPOARTE OCLUZALE STATICE ANGLE

sagital

MISCARI FUNDAMENTALE Mb :

ROTATIE = miscarea unui corp rigid in jurul unui ax

TRANSLATIE = miscarea catre ant. a intregii Mb

DIAGRAMA POSSELT
PLAN SAGITAL

Plan sagital

Plan frontal

Plan orizontal

COMPUNEREA SI DESCOMPUNEREA F OCLUZALE

unde

Fre = fora rezultant, F1, F2 = forele de aciune, = unghiul dintre forele de aciune

Frez2 = F12 + F22 + 2 F1F2 cos

Modificarea morfologiei ocluzale prin aparate protetice

Inclinarea cuspizilor

F paraaxiale

Suprasolocitarea sist. de suport dinte

Modificarea rapoartelor statice interarcadice Stabilitatea ocluzala Dimensiunea verticala a etajului inf