Sunteți pe pagina 1din 5

MASA ROTUNDA BRASOVUL INCOTRO? ARO PALACE, 30.05.2012 A.

CANDIDATI LA PRIMARIA MUNICIPIULUI BRASOV


Nr. Crt. 1. Intrebarea Care sunt masurile administrative si fiscal pe care le aveti in vedere pentru stimularea investitiilor autohtone si straine in Zona Metropolitana Brasov/Judetul Brasov? Ovidiu Razvan Fodor Idetifica 2 categorii sociale majore: - pensionari care reprezinta mai mult de 50% din populatie si - populatia activa, afectata de lipsa locurilor de munca. De asemenea, mentioneaza starea deplorabila a firmelor, care sunt supuse unui numar de peste 120 de taxe si impozite. Propune simplificarea procedurilor administrative si fiscale la nivel local si demersuri la nivel national pentru acest deziderat. Ofera exemplul din Oradea, unde se acorda facilitati (concesiuni de terenuri) pentru investitori cu sume peste 2.000.000 euro sau creaza peste 50 de locuri de munca. Propune utilizarea parteneriatelor public-private si obtinerea independentei energetice a municipiului Brasov in 4 ani. Radu-Ioan Miron Transparenta este un reper important pentru implicarea cetatenilor. Acestia trebuie sa simta ca, ceea ce platesc se intoarce la ei sub forma de beneficii. Este important sa nu ne lasam tulburati de urgente si sa ne axam pe prioritati. Cetatenii au in prezent o stare psihica de limita si trebuie readusi in procesul decizional. Trebuie organizat un referendum in momentul votului, cu prioritatile strategice ale Brasovului, astfel nu vor mai exista polemici cu privire la prioritati, pentru oricine este ales. La nivelul municipiului a existat un excedent de 40 mil. Lei. Adrian Tolovici Propune introducerea impozitarii progresive in functie de vechimea cladirii si a autovehiculelor, iar terenurile nefolosite se vor impozita suplimentar. Propune constituirea unor garantii pentru aprobarea organizarii unor evenimente pe domeniul public. Facilitati la diminuarea impozitelor si taxelor pentru organizatiile care angajeaza mai mult de 80 de persoane. Organizatiile care presteaza servicii pentru Primarie vor putea primi diverse deduceri, vor fi scutite de taxe si impozite. Persoanele juridice sa plateasca serviciile de ridicare a gunoiului in functie de nr de kg si m3. Ambrus Carol Prioritara este calitatea vietii cetatenilor. Preocuparea principala: crearea locurilor de munca se poate realiza prin industria creativa si plus valoare, care permite obtinerea de salarii considerabile. Atragerea investitorilor straini si autohtoni. Diminuarea birocratiei pentru firmele noi. Crearea de parcuri industriale. Acordarea de facilitati investitorilor (reduceri/scutiri de taxe si impozite) in functie de numarul de locuri de munca create. Christian Macedonschi Considera ca poate aplica experienta dobandita in afara tarii pentru Brasov dupa Master Plan German. Este necesara o analiza a resurselor existente pentru utilizarea corecta a resurselor. Promite ca va continua sa convinga oamenii de afaceri german i sa investeasca in Brasov astfel cum o face in preyent prin Clubul Econimic German Exista un numar mare de someri (peste 20.000), iar o parte din acestia siau gasit deja locuri de munca prin intermediul Clubului Economic German. Catalin Leonte Scaderea graduala a impozitelor si taxelor pentru terenuri si cladiri platite de firme ,in functie de nr. de angajati. Centre logistice la iesirile din oras (hale industriale care faciliteaza locuri de munca si activitati de productie). Valorificarea parcurilor industriale deja existente. Crearea unui corp de experti in domeniul juridic si financiar-contabil la Primarie care sa asigure logistica investitorilor.

2.

Care considerate ca sunt directiile de dezvoltare a turismului brasovean?

Propune doua directii de dezvoltare: turismul de afaceri si cel de week-end.

Agroturism, parcuri, circuite turistice si turism sportiv. Turism de weekend

3.

Care sunt in opinia dvs. perspectivele realizarii unui aeroport international la Brasov?

Propune un aeroport de dimensiuni medii, care se poate realiza in 6 luni, cu un cost de cca 30.000.000 euro (din care 17.000.000 euro, pista). Mentioneaza prevederile art.29 din L 350/2006 care prevede scutiri la plata impozitelor pentru ONG-urile de tineret. Considera mult mai utile proiectele pentru crearea de locuri de munca si sau antreprenoriat pentru comunitatea locala. Nu considera utila finantarea

Aeroporul reprezinta un subiect important pentru candidat, insa trebuie vazut si interesul cetatenilor.

Considera necesar un aeroport de dimensiuni medii cu 4-6 piste si minim 2 terminale.

4.

Care este viziunea dvs. cu privire la constituirea si includerea in bugetul local/judetean incepand cu anul 2013, a fondului destinat activitatilor de tineret (cf. legii tinerilor nr.350/2006) si care vor fi criteriile de alocare a resurselor financiare catre ONG-urile de tineret?

Fondurile ar trebui utilizate pentru scoli de meserii (ucenici), incadrarea obligatorie in munca a absolventilor in termen de 6 luni, burse de studii pentru tineri dezavantajati social, pentru delicventi, stimularea tinerilor performanti si ajutoare pentru

Nu este necesar de investitii noi pentru crearea de locuri de cazare. Acestea ar trebui redirectionate .Nu este necesara de noi locuri de cazare. Este necesara o strategie de dezvoltare turistica prin consultarea tuturor factorilor interesati. Punerea in valoare a monumentelor istorice din toata Tara Barsei si includerea lor in circuite. Turismul de weekend si de afaceri insa necesita investitii serioase. Considera ca aeroportul poate fi realizat prin vointa si colaborare politica si ca, este necesar ca acesta sa fie realizat in paralel cu autostrada. Constata obligatia autoritatilor judetene si a municipiului resedinta de judet de a constitui fondul destinat activitatilor de tienret si propune doua directii de finantare: 1.invatamant pentru dezvoltarea de abilitati si crearea unui comportament

Este necesara imbunatatirea infrastructurii turistice si profesionalizarea absolventilor lucratorilor in turism formarea profesionala a lucratorilor in turism. De asemenea, este necesara restaurarea centrului vechi si promovarea eficienta si coerenta.

Promovarea realizata prin evenimente culturale si sportive. Promivarea ca destinatie montana, pentru turism ecumenic si de afaceri. Realizarea unei cladiri multifunctionale cu destinatia de centru de conferinte si afaceri in Centrul Civic.

Aeroportul este vital pentru Brasov, atat pentru turisti, cat si pentru mediul de afaceri.

Poate fi finalizat impreuna cu Aristotel Canescu, daca se renunta la anumite orgolii. Va fi un aeroport mediu cu o pista de 2.700 m. Legea administratiei publice obliga primariile sa aiba o politica in domeniul tineretului. Proiectele trebuie sa vizeze crearea de locuri de munca.

Sustinem educatia si organizatiile care activeaza in acest domeniu. Sumele ar trebui utilizate pentru invatamantul prescolar si scolar, formarea profesionala a tinerilor, ucenicia duala (aminteste de implicarea la infiintarea scolii de formare profesionala

activitatilor pe termen scurt, care privesc activitati sportive, educationale si culturale.

intemeierea familiei.

tolerant; 2.planing familial pentru cresterea natalitatii.

Kronstadt dupa modelul german). Este necesara o analiza a ONGurilor si a activitatii acestora si accesul egal la finantare (nu doar al celor apropiate Primariei sau Consiliului Local).

Observatii Intrebari presa.


Alexandru Ganea (Redactor Sef TEX), pentru Catalin Leonte care este baza legala ca Primaria sa ofere cursuri de pregatire si reconversie profesionala? R: Primaria nu se va transforma intr-un furnizor de formare profesionala, ci va sustine aceste activitati prin parteneriat public-privat. Au mai fost adresate intrabari de catre Alexandru Ganea (Redactor Sef TEX) si Adrian Popescu (corespondent Gandul) care erau fie analize semnatice pe text (AG pt. CL), fie atacuri personale (AP pt.ORF) si la care moderatorul a lasat libertatea candidatilor sa raspunda, precizand faptul ca nu sunt legate de subiectul Mesei Rotunde.

B. CANDIDATI LA PRESEDINTIA CONSILIUL JUDETEAN BRASOV


Nr. Crt. 1. Intrebarea Care sunt masurile administrative si fiscal pe care le aveti in vedere pentru stimularea investitiilor autohtone si straine in Zona Metropolitana Brasov/Judetul Brasov? Dan Stoian 1.200.000 de romani vor beneficia prin Legea Cojocaru de 20.000 euro (din care 30.000 de brasoveni). Promoveaza investitiile autohtone pentru pastrarea capitalului. Crearea unei clase de mijloc puternica |=> investitii. Propune impozitarea prograsiva a averilor. Ionel Fliundra Acordarea de facilitati pentru investitori: -autohtoni -straini. Inlaturarea coruptiei. Wolfgang Wittstock Considera intrebarea o capcana, aceasta fiind destinata nivelului local, nu judetean. Considera ca poate fi realizata o consiliere corecta a posibililor investitori, respectiv infiintarea unui oficiu specializat. Realizarea unui program de promovare a investitiilor. Kovacs Attila Finalizarea investitiilor incepute. De facut lobby la guvern ca la nivelul judetului sa se intoarca mai mult de cca 41% din TVA-ul si impozitul pe profit platit de Brasov la buget. Cele 4 proiecte majore sunt: reabilitatea sistemului de apacanalizare, sistemul de colectare a deseurilor valorificate energetic, drumurile si aeroportul. Poate fi realizat daca exista intelegere politica va incerca sa creeze o solidaritate intre factorii politici pentru proiectele majore. A atras investitii de 4 milioane euro pentri lucrarile hidrotehnice aferente aeroportului. Daniel-Remus Veres Colaborarea foarte buna cu CL si autoritatile centrale. Imbunatatirea timpului de rambursare TVA. Regandirea sistemului de impozitare, independent de reevaluarea cladirilor. Nicolae Tucunel Cresterea ponderii productiei (fata de 30 % cat este in prezent) si cresterea exportului, ar duce la 7-8% investitii noi si 15.000 de noi locuri de munca. Realizarea hartii necesarului de investitii in judet si a unui ghid de investitii. Investitii in parcurile industriale existente si realizarea unuia nou la Fagaras.

2.

Care considerate ca sunt directiile de dezvoltare a turismului brasovean?

Turismul rural si ecologic (ex. vama Buzaului) si cultural finanta de la bugetul consolidat al statului. Necesitatea infrastructurii in dezvoltarea turismului.

Promovarea cetatilor medievale, a bisericilor sasesti. Turism istoric, ecumenici si de cercetare.

Turismul rural, montan si cultural (bisericile cetati sasesti). Infiintarea unui traseu turistic de microbuze in Tara Barsei, cu o oprire la un restaurant ce va promova gastronomia autohtona.

Construirea infrastructurii de turism montan. Extinderea domeniului schiabil (Predeal, Rasnov, Zarnesti), turism medical si reabilitarea mostenirii culturale a judetului. Modernizarea structurilor de primire turistica.

3.

Care sunt in opinia dvs. perspectivele realizarii unui aeroport international la Brasov?

1 pista poate fi gata pana la 31.12.2012 (decopertarea si ingradirea fiind deja realizate), urmand

Este un proiect controversat, unii considerand ca nu este sustenabil economic, dar

Este important si cu efect benefic asupra turismului si a dezvoltarii infrastructurii

Continuarea investitiilor in domeniul schiabil. Realizarea infrastructurii pentru sporturile de iarna. Turism de aventura si de sanatate. Realizarea de circuite tematice (turul cetatilor, turul satelor, turul biciclistilor) Formarea unor structuri asociative, astfel ca Brasovul sa aiba reprezentativitate. Prin colaborarea CJ-Primaria Brasov aeroportul poate fi finalizat intr-un an.

apoi finalizarea aerogarii si a altor constructii anexa. 4. Care este viziunea dvs. cu privire la constituirea si includerea in bugetul local/judetean incepand cu anul 2013, a fondului destinat activitatilor de tineret (cf. legii tinerilor nr.350/2006) si care vor fi criteriile de alocare a resurselor financiare catre ONG-urile de tineret? Fondurile ar trebui utilizate pentru prevenirea emigrarii tinerilor si pentru crearea locurilor de munca. Fondurile ar trebui marite in functie de posibilitati. Fondurile trebuie acordate utilizanduse un proces de selectie transparent si cu control financiar preventiv.

exista si asteptari mari din partea investitorilor si a celor din turism. Trebuie finantate proiecte cu efect pe termen lung. Este necesara colaborarea autoritatilor cu societatea civila (ex. Clubul Economic GermanElevilor din cls. XI sa li se ofere posibilitatea unei practici). Este necesara orientarea si formarea profesionala (ex. Scoala Kronstadt).

economice si ar creste contributiile la bugetul judetului. Finantarea trebuie sa fe 100% la indemana ONGurilor si a organizatiilor studentesti, in parteneriat cu CJ, pentru proiecte culturale, sportive, stiintifice. Criteriile de atribuire trebuie stabilite imreuna cu reprezentantii ONG-urilor si ai studentilor. In programul initial avea in vedere crearea unui fond social judetean (pentru copii si batrani), insa acesta va putea fi extins si pentru activitatile de tineret cu contributia sociatatilor comericale.

Observatii Intrebari presa.


Alexandru Ganea (Redactor Sef TEX), pentru toti candidatii au fost folosite foarte multe generalitati, care sunt primele 3 masuri, pe care le-ati lua pentru primele 3 intrabari? R. Ionel Fliundra: stoparea proiectelor, investitiilor care nu au finalitate si promovarea investitiilor de lunga durata, zona libera in zona aeroportului in vederea atragerii de investitori R. Wolfgang Wittstock: punerea in aplicare a masterului plan german Anca LAUTARU (Grupul de presa MIX) pentru Nicolae Tucunel care este atitudinea fata de activitatea economica patronata de CJ? R. activitatea poate fi eficientizata (CARFIL, METROM, CONSILPREST SI AGREMENT), in 2 ani acestea pot fi profitabile, daca acest lucru nu se va intampla, isi va da demisia. A insistat pe necesitatea colaborarii CJ-Primarie, aratand ca patinoarul care urmeaza a fi construit, exista deja la CJ si poate fi utilizat pentru FOTE 2013. Mariana SEBENI (Redactor RTT) pentru toti candidatii care este viziunea acestora privind colaborarea cu mediul de afaceri din Brasov, avand in vedere initiatorii Mesei Rotunde R. Toti participantii au considerat ca trebuie sa existe o stransa legatura intre CJ si mediul de afaceri si aceasta ar trebui manisfestata periodic sub forma intalnirilor directe dar si al unei comunicari permanente electronice sau telefonic.