Laserul este echivalentul aciunii de amplificare a luminii prin stimularea emisiei de radiaii.

Laserele sunt dispozitive care amplifica lumina si produc raze clare de lumina, ce trec rapid din infrarou in ultraviolet. O raza de lumina este clara atunci cnd undele sau fotonii ei se propaga toate mpreuna. De aceea, lumina laser, poate fi extrem de intensa, foarte direcionata (sub forma uni fascicul) si foarte pur in culoare (in frecven).Acum dispozitivele laser lucreaz in gama de frecventa a razelor X. Laserele foreaz atomii s stocheze si s emit lumina ntrun fascicul coerent. Electronii dintr un atom, intr un mediu laser sunt la nceput pompai, sau energizai, pn la o limita de excitare, de ctre o sursa de curent electric. Ei sunt apoi stimulai cu fotoni externi, s emit energia stocata tot sub forma de fotoni; acest proces este cunoscut sub denumirea de emisie stimulat. Fotonii emii au o frecven caracteristic egal cu cea a atomilor si se mic mpreun cu fotonii stimulatori, iar prin interferenta lor excita atomii s elibereze mai muli fotoni. Amplificarea luminii se face prin micarea fotonilor intre doua oglinzi paralele stimulndu se astfel emisia. Lumina monocrom, direcionat si foarte intens, in final, iese prin una dintre oglinzi, care este parial argintat. Emisia stimulat, procesul fundamental al aciunii laserului, a fost pentru prima oara propus de Albert Einstein in 1917. Principiile funcionarii insa, au fost subliniate de fizicienii americani Arthur Leonard Schawlow si Charles Hard Townes in aplicaia lor din anul 1958. Invenia a

fost patentat, dar mai trziu a fost schimbat de fizicianul si inginerul Gordon Gould. In 1960 fizicianul american Theodor Maiman observa prima aciune laser in rubin solid. Un an mai trziu a fost construit un laser gazos pe baza de heliu neon, de ctre fizicianul american de origine irakian Ali Javan. Apoi in anul 1966 un laser lichid a fost construit de fizicianul Peter Sorokin. In 1970 tribunalul Oficiului de Invenii al Statelor Unite, atribuie lui Gordon Gould meritul descoperirii principiilor de funcionare a laserului. Tipuri de lasere: Bazate pe felul mediului folosit, laserele, sunt in general clasificate ca solide, gazoase, semiconductoare, sau lichide. LASERE SOLIDE Cele mai comune lasere au la originea lor fibrele de cristale de rubin si neodim. Mnunchiul de fibre este fasonat la capete, prin suprafee paralele si acoperite cu o pelicula

nemetalic reflectant. LASERE SEMICONDUCTOARE Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre semiconductoare cu propieti electrice diferite. Arsenidiu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Mediul semiconductoarelor este excitat prin aplicarea direct de-a lungul jonciunii, Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare putere la ieire in impulsuri de lumina (cu durata 12 X 10 15 secunde) si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de durata scurt. Excitarea atomilor din mediul laser solid se face prin descrcri electrice in tub cu xenon, arcuri electrice sau lmpi cu vapori de metal. Gama de frecventa a lumini laserului, trece de la infrarou la violet. LASERE GAZOASE Mediul activ al unor astfel de lasere poate fi din gaze pure, amestec de gaze sau chiar vapori de metale, ntrun tub cilindric de sticla sau de quartz, cu doua oglinzi paralele aflate la capetele tubului. Gazul laserului este excitat prin lumina ultra violet, fascicole de electroni, curent electric sau prin reacii chimice. Laserul cu mediu gazos de heliu neon este cel mai cunoscut pentru nalta si stabila lui frecven, puritatea culorii si pentru cel mai subire profil al fascicolului de lumin. Laserul cu mediul gazos de dioxid de carbon este foarte eficient si e foarte apreciat pentru cea mai puternic si continu raza laser. O metoda ce permite o cretere de randament, este aceea de a monta vertical lasere miniatura, in circuite electronice. O astfel de aplicaie este folosita in tehnica video si audio digitala (compact disk) si la imprimante laser. LASERE LICHIDE Cele mai utilizate medii laser lichide sunt mediile anorganice. Ele sunt excitate cu lampi flash, in mod pulsatoriu, sau cu lasere cu gaz, cu fascicul continuu. LASERE CU ELECTORNI LIBERI Aceste lasere folosesc electroni neataai de atomi ce sunt excitai prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inc din 1977 si a devenit un important instrument de cercetare. Teoretic astfel de lasere, pot acoperi ntreg spectrul, de la infrarou la raze X si sunt capabile sa produc raze de putere foarte mare.