CHINA raport de tara

Cuprins

Cap.I Prezentarea pe scurt a Chinei.........................................................................................................1 Cap.II Sistemul economic general al rii...............................................................................................4 Cap. III Standardul general de via......................................................................................................14 Cap .IV Analiza rii..............................................................................................................................19 Cap.V Geografia i impactul ei asupra comportamentului de cumprare i al consumului...............38 Cap.VI. Legi i reglementri guvernamentale cu impact direct asupra activitiii de marketing........41 Cap.VII Cultura i influena sa asupra practicilor de afaceri i a modelelor de cumprare.................43 Cap.VIII Concluzii i recomandri........................................................................................................46 ................................................................................................................................................................46 Cap.IX Bibliografie................................................................................................................................47

Cap.I Prezentarea pe scurt a Chinei

Cele mai mari civilizaii antice care au supravieuit pn astzi sunt cea indian i cea chinez. n toate celelalte culturi si civilizaii vechiul organism social a disprut, iar urmele vieii de altdat nu se mai pstreaz n mod viu. n China ns, aceste soluii de continuitate exist i pot fi urmrite de-a lungul unei existene de peste trei milenii. Tradiiile, obiceiurile formele vechi de cultur se pstreaz. Pentru chinezi, tradiia, n parte, este un rezervor spiritual activ. Civilizaia creat n mileniul al doilea . e.n n valea Fluviului Galben, prezint nc de atunci trsturi distincte fundamentale chineze. n istoria civilizaiei mondiale, cultura i civilizaia Chinei reprezint un reper foarte important. Mare prin numrul populaiei (locul I mondial) dar i prin extinderea teritoriului (locul III mondial), China a devenit i o important putere militar, tinznd s devin i una economic. Scurt istoric:

CHINA raport de tara Statul chinez antic i civilizaia sa i fac apariia n Cmpia fluviului HuangHe n secolul XI .e.n. Dup o perioad de divizare politic i lupte interne din sec. VI-III .e.n. sub dinastia Tsin(246-206 .e.n), se face unificarea imperiului, care i extinde hotarele pn la Marea Chinei de Sud. Acum se constriuete Marele Zid chinezesc mpotriva ameninrii hunilor din nord. Sub dinastia Han (206 .e.n.- 220), imperiul cunoate o nflorire a culturii i a civilizaiei. Sub dinastia manciurian Ching (1644-1912), sunt ncorporate sub imperiul chinez provinciile :Mongolia, Tibet i Siankiang. Ultimul mprat abdic n 1912, iar China se declar republic. n 1927, Partidul Comunist creeaz Armata Roie, care n frunte cu Mao Zedong, proclam n anul 1949 Republica Popular Chinez (1 octombrie 1949).ncepe astfel perioada maoist i se adopt modelul sovietic de dezvoltare, cu accent pe industria grea. ntre anii 1958-1976, strategia de dezvoltare a rii se schimb. Deviza devine numai cu fore proprii, fr influene strine, politicul domin economicul, iar agricultura devine baza dezvoltrii. Dup anul 1976, dar mai ales din 1982, ncepe noua cale chinez, orientat spre reforme, modernizare i deschidere ctre Occident.De la 1 iulie 1997 Hong Kong a devenit Regiunea Special Admnistrativ a Republicii Populare China. Declaraia semnat de tarile implicate prevede faptul ca timp de 50 de ani, stilul de viata va rmne neschimbat. Deasemenea, politica socialist dus de China nu va fi aplicat n Hong Kong. Suprafa: R.P. Chinez are o suprafa de 9,6 milioane km 2, incluznd i insulele Taiwan, Hainan si alte 3000 de insule mai mici. Teritoriul rii este mprit n 21 de provincii, 5 regiuni autonome i trei municipaliti: Pekin, Shanghai i Tsiantyin. Cadrul natural: Spaiul geografic imens n care s-a format aceast cultur att de organic i de unitar ca stil, i-a influenat i, ntr-o mare msur, chiar i-a condiionat istoria. Dificultile de acces n spaiul Chinei i-au permis rii s dezvolte o civilizaie n cadrul creia influenele strine si popoarele nvlitoare au fost repede asimilate. n vest, lanuri de muni dintre cei mai nali din lume au legat-o i n acelai timp au separat-o de vasta zon a Tibetului. n nord, un alt lan de muni nu au putut-o apra de invaziile hunilor, 2

CHINA raport de tara contra crora s-a construit Marele Zid. Marea Galben n est i Marea Chinei n sud completeaz aceast izolare natural a Chinei. Un cadru geografic att de variat ofer o mare diversitate de condiii naturale- muni abrupi, deert , step, cmpii fertile, jungl sau zone mltinoase. n aceast varietate geografic se pot distinge dou mari zone naturale, foarte deosebite una fa de alta: zona nordic a bazinului Fluviului Galben i zona central i meridional, unde importana economic cea mai mare o are fluviul Yangtze. n regiunea nordic, cu o clim uscat i rece, se ntinde o mare cmpie aluvionar de loess format de nisipurile aduse de vnturi din deertul Mongoliei. Acesta este un teren galben, foarte fertil dac este irigat, bun pentru cultura meiului i a grului. Regiunea sudic, cu o clim subtropical umed i cald, are un relief accidentat i acoperit cu pduri, cmpii puine i puin ntinse, zone mltinoase. n aceast zon principalele culturi sunt orezul , ceaiul i dudul pentru creterea viermilor de mtase. Populaia Evoluia numeric a populaiei Chinei poate fi urmrit dup date mai sigure abia din secolul al-XVIII lea, cnd se fceau evaluri n funcie de plata impozitelor fiscale. Astfel, n anul 1743 populaia Chinei era estimat la 150milioane de locuitori, iar peste un secol ea ajungea la 413 milioane. Primul recensmnt oficial a fost realizat n anul 1953 cnd s-au nregistrat 556 milioane locuitori. China se afl astfel pe primul loc n lume ca numr de locuitori. Ritmul mediu anual de cretere a populaiei n perioada postbelic a fost de 15%. Aceast cretere nsemnat, legat de sporul natural ridicat, face ca procentul populaiei tinere , sub 18 ani s fie foarte mare- peste 45%. Acest fapt asigur un potenial de munc pentru viitor. Componena naional este omogen, peste 94% din populaie fiind format din

chinezi. Alturi de populaia han, pe teritoriul rii triesc peste 50 de naionaliti, care reprezint 8% din populaia total a rii. Densitatea populaiei variaz foarte mult de la o regiune la alta. Majoritatea populaiei 94% este concentrat in partea de SE i n cmpii ( 15% din teritoriu). Aici densitatea atinge valoarea de 500-1000 locuitori /km2. La cealalt extrem se afl zona Tibetului unde densitatea populaiei are valoarea de 5 locuitori / km2. Aproximativ 70% locuiesc n mediul rural, n sate cu circa 2000 locuitori. 3

CHINA raport de tara n afara granielor statului mai exist aproximativ 20 milioane de chinezi, cu precdere n Thailanda, Malaysia i Indonezia. Religiile dominate sunt confucianismul, budismul i islamismul. n regiunea Tibetului mai exist buditi lamaiti. Moneda oficial n China este yuan-ul.

Steagul naional al Republicii Populare Chineze Limba oficial vorbit n China este chineza (dialectul mandarin) peste 920 milioane de persoane. Astfel, ntr-o statistic din anul 1998 despre cele mai vorbite limbi de pe glob, chineza se afl pe primul loc. Urmeaz apoi engleza, vorbit de 450 milioane persoane, hindi 400 milioane persoane i spaniola 360 milioane persoane.

Cap.II Sistemul economic general al rii

II.1 Situaia general a economiei
In 2001, produsul intern brut al China s-a situate la nivelul de 9593,3 miliarde yuan, cu 7,3 % mai mult fata de anul precedent. Creterea in cadrul industriei primare a fost de 2,8 5, in cea secundara de 8,75, si de 7,4 5 in cea teriara. Calculat in dolari PIB China era de 1100$.

Evolutia produsului intern chinez din 1992 pana in 2001 Secole de-a rndul China a avut o economie de tip feudal, cu o agricultur ce se baza pe prelucrarea intensiv a pmnturilor din cmpiile estice i pe o activitate tradiional meteugreasc de prelucrare a mtsii naturale, a lemnului i a jadului. 4

CHINA raport de tara Lipsa unor ci de comunicaie a accentuat starea de izolare i de rmnere n urm a celei mai mari pri a teritoriului rii. Dei cunoscut n lume prin comerul su cu o serie de ri, printre care i unele din Europa, apariia relaiilor capitaliste n economia Chinei a avut loc relativ trziu . Marile puteri capitaliste din Europa i ceva mai trziu Japonia i SUA au impus Chinei o serie de acorduri comerciale ce le favoriza ptrunderea n economia rii, au mprit China n sfere de influene diferite, crend, ntr-o serie de porturi, zone proprii , n care au construit fabrici i au dezvoltat comerul. Asemenea zone de influen sunt : Shanghai, Macao, Hancijou. La sfritul secolului al XX lea apar primele ntreprinderi industriale, se extind exploatrile miniere, se dezvolt comerul i transporturile. Dei industria aluat un mare avnt, mai ales n oraele mari aceasta este nc departe de a fi o ramur important.

Plantatii de orez Ramura principal este totui agricultura ( se cultiv 10% din totalul suprafeei rii), unde sunt antrenai peste 60% din locuitori. Se practic n special o agricultur intensiv, obinndu-se chiar i trei recolte / an n partea de sud.

Culesul frunzelor de ceai China deine primul loc n lume la producia de gru i de orez (34,4% din totalul produciei mondiale), dar i la bumbac, cartof dulce, tutun, ceai (locul II dup India), porumb (20,7 % din totalul produciei mondiale).

CHINA raport de tara Si creterea animalelor este un sector prezent in cadrul agriculturii chineze, in special prin ovine, cornute specifice zonei.

A . Industria
Industrializarea socialist a dus la profunde transformri n dezvoltarea acestei ramuri a economiei. Ca urmare a unei susinute campanii prospectare au fost descoperite mari rezerve de crbuni i de petrol, minereu de fier i metale neferoase n prile de nord, central, de sud - vest.

Politica de deschidere a industriei ctre investitorii strini

n dezvoltarea industriei s-a urmrit crearea unor ramuri de baz, care s asigure echiparea tehnic a economiei, cerinele agriculturii i extinderea transporturilor. Industria energetic, a metalurgiei neferoase i a metalelor rare (care dispune de o baz variat de materii prime), industria construciilor de maini, sunt doar cteva din ramurile care au cunoscut o dezvoltare important in ultimele decenii. Foarte important n China este industria textil cu o structur variat, predominnd industria bumbacului( China este ara cu producie mare de fire i esturi din bumbac), cea a mtsii naturale( cea mai veche ramur meteugreasc din China, bazat pe creterea viermilor de mtase) i de tricotaje. Industria alimentar cuprinde o gam larg de produse, dispunnd de multe ntreprinderi nfiinate n legtur cu valorificarea local a materiilor prime sau cu consumul ridicat al marilor orae. Cele mai importante regiuni industriale ale Chinei sunt urmtoarele:

CHINA raport de tara Regiunea industrial China de Nord-Est- cea mai important din ar, s-a format n legtur cu valorificarea bogatelor resurse de crbuni i minereu de fier. Regiunea industrial Pekin- sianin- este de tip mixt urban portuar, fiind legat de importana celor dou mari orae Pekin i Tiantsin. Dezvoltarea puternic a industriei n Pekin i diversificarea produciei n Tiantsin, crearea unui sistem energetic propriu au fost elementele care au dus la conturarea unei regiuni industriale. Regiunea industrial Shanghai Regiunea industrial Uhan.

China are nevoie de moned curent de aceea produce pentru export mai mult dect nevoia interna. Astfel, cele mai importante exporturi sunt : textilele si bunurile alimentare. China este renumit in afara granielor ei i prin obiectele artizanale deosebite. La momentul de fa, n China exist o adevrat industrie a confecionrii jucriilor. Exporturile rii au n structura lor i astfel de produse.

B . Agricultura
China a fost una dintre cele mai vechi regiuni n care s- atrecut la cultivarea terenurilor cu cteva milenii .e.n. n vile fluviilor HuangHe i Yang Tze, populaia cultiva din antichitate orezul i grul, la fel ca i n depresiunea Sciuan, unde au fost descoperite canale de irigaie vechi de peste 2000 de ani. Producia agricol obinut pe suprafee mici, irigate, a constituit caracteristica general a agriculturii medievale.

CHINA raport de tara

Uscarea orezului dupa recoltare

Datorit condiiilor climaterice - regimul musonic si perioadele de secet - irigaiile sunt impetuos necesare in agricultura Chinei. S-au dezvoltat astfel sisteme ntregi de irigaii locale i regionale. Republica Popular Chinez este o mare productoare de cereale (gru - asigur 34,4% din producia mondial; porumb - 20,7% din producia mondial), plante tehnice (bumbac, soia, ceai, tutun), fructe tropicale i subtropicale, cultura plantelor asigurnd 85% din valoarea total a agriculturii. Terenurile arabile (112 milioane ha) se ntlnesc mai ales n cmpiile din nordul, estul i nord - estul rii, apoi n depresiunea Sciuian i n unele vi din sud. Ponderea ridicat a terenurilor ce pot fi utilizate i care sunt situate , n special n nord - est, n Mongolia Interioar, n nord - vest i n regiunea Snian denot posibiliti de extindere a terenurilor cultivate. Din totalul terenurilor arabile, n diferite sisteme de irigaie sunt cuprinse circa 70% milioane ha. Suprafeele mari de punat sunt situate n nord - est i n Mongolia Interioar, unde se dezvolt bine creterea animalelor. Pdurile ocup circa 35 milioane ha, fiind mai frecvente n nord est, sud i sud vest. Dintre esene, predomin coniferele de nord i arborii cu lemn preios n sud sau arborele de camfor( n China de sud, n insula Taiwan), n producia cruia China ocup primul loc n lume. Cea mai mare parte a terenurilor neproductive se ntlnesc n regiunile interioare, mai ales n Tibet i regiunea autonom Snian - Uigur.

CHINA raport de tara

C. Transporturile i comunicaiile
Dintre mijloacele de transport, cel mai important pentru relaiile de schimb internaionale este cel maritim si fluvial, cruia i revine peste din tonajul mrfurilor transportate, urmat de transportul pe cile ferate, rutier i aerian. Transporturile fluviale ocup un loc important n economia rii, marile fluvii care curg n direcia vest-est asigurnd ci lesnicioase de legtur a regiunilor interioare cu rmul mrii. Cea mai nsemnat cale fluvial este fluviul YangTze. Transporturile maritime sunt cele mai importante pentru legturile economice externe, avnd un rol activ i n cabotaj. Pe plan mondial, flota maritim chinez ocup 4,9% total. In 2001 capacitatea totala a transporturilor de persoane era de 1300 miliarde persoane-km iar cea a transporturilor de mrfuri de 4 630,4 miliarde tone-km.

CHINA raport de tara

Procentajul fiecrui tip de transport in cadrul sistemului de transporturi marfare si de persoane din China Pn la sfritul anului 2000, numrul vehiculelor private a atins 15,8 milioane, sporind n intervalul amintit cu 5,4 milioane. Numrul vehiculelor pentru transportul de persoane i mrfuri a fost de 2 milioane i respectiv de 4,7 milioane. Numrul cilor pentru transportul de persoane a sporit la 125.000, oferind zilnic 740.000 de curse. Media distanei de transport a crescut de la 44 km., n prima perioad, la 49,6 km., spre sfritul celui de al IX-lea cincinal. La finele anului 2000, China dispunea de 230.000 de mijloace navigabile, cu o capacitate combinat de transport de 50 milioane tone. Dintre acestea, navele de pe rutele internaionale nregistrau peste 20 milioane tone. In anul 2000, capacitatea de transbordare a porturilor din China totaliza 2,35 miliarde tone, din care capacitatea portuar de coast se ridica la 1,38 miliarde tone. In afara portului Shanghai, care dispune de o capacitate de transbordare de peste 200 milioane tone, porturile Guangzhou i Ningbo se nscriu n rndul porturilor de clas mondial, cu o capacitate de transbordare de 100 milioane tone. Capacitatea agregatelor portuare pentru transportul containerizat pe ar a depit 25 milioane TEU, porturile mari de coast atingnd o capacitate de transbordare de 22 milioane TEU, meninnd o rat a creterii anuale de 30%. Porturile Shanghai, Shenzhen, Qingdao, Tianjin, Guangzhou, Dalian i Xiamen dispun de o capacitate anual de transbordare de l milion TEU.

II.2 Sntatea climatului de afaceri n China

10

CHINA raport de tara Statisticile arat faptul c Republica Popular Chinez se afl pe locul 4 n lume ca suprafa i pe primul loc din punct de vedre al populaiei. Din punct de vedere al gradului de dezvoltare a economiei, China se afl pe locul 7 ntre rile din Asia. De asemenea, China are populaia cea mai tnr din Asia. n ultimii 20 de ani, valoarea total a bunurilor i a serviciilor s-a dublat. Piaa Chinei este astfel una cu potenial mare, fapt ce nu poate fi ignorat de rile dezvoltate. Banca Mondial estimeaz c n anul 2025, economia Chinei va reprezenta 20% din economia mondial. Susinut de trendul actual, dar i de activitile World Trade Organisation, economia Chinei va continua s se dezvolte puternic n urmtorii doi ani. n anul 2001, ntregul popor din China a aplicat hotrrile cu privire la dezvoltarea economic i social a rii adoptate la cea de a IV-a sesiune a celui de al IX-lea Congres al Adunrii Naionale Populare i a pit pe drumul reformei, al deschiderii i modernizrii, sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Economia naional a continuat s se dezvolte n ritm accelerat, cu bune rezultate, nregistrnd o inflaie sczut. PIB a atins 9593,3 miliarde yuani, marcnd o cretere de 7,3 %, n comparaie cu anul 2000. Investiiile n mijloace fixe au atins 3,6898 miliarde milioane yuani, mai mult cu 12% fa de anul precedent. Preul produselor pe pia s-a meninut constant, iar nivelul preurilor bunurilor de consum a crescut cu 0,7%. Importurile i exporturile au totalizat 509,8 milioane dolari, reprezentnd o cretere de 7,5%. Veniturile statului au crescut vertiginos. Deficitul financiar a fost inut sub cifra bugetului i astfel situaia financiar rmas stabil. Volumul net al masei monetare pus n circulaie a crescut la 103,6 miliarde yuani. Balana de pli externe s-a meninut ntr-un echilibru satisfctor, iar rezervele valutare au atins la sfritul anului 2001, valoarea de 212,2 miliarde $. Rata omajului n oraele mari i mijlocii a fost de 3,6% . n ceea ce privete indicele creterii demografice acesta a fost meninut la valoarea de 0,695%. n anul 2001, n China s-a desfurat cu succes cea de a noua ntlnire a liderilor din Organizaia economic a rilor din Regiunea Asia-Pacific (APEC), precum i alte conferine internaionale de interes major. Tot n anul 2001, China a devenit membru al Organizaiei Mondiale a comerului, iar capitala Beijing a ctigat cursa pentru desemnarea gazdei viitoarelor Jocuri Olimpice din anul 2008. Toate acestea dovedesc ca 11

CHINA raport de tara R.P.China a continuat s i ntreasc poziia pe plan internaional i s i sporeasc influena n problemele de interes internaional. n general, sarcinile nscrise n planul de dezvoltare economic i social pentru anul 2001 au fost ndeplinite. n condiiile recesiunii mondiale i a comerului internaional, realizrile nregistrate de China nu au nsemnat un lucru uor. Iat paii care au fost urmai pentru ndeplinirea acestor obiective: aplicarea unei politici fiscale active i a unei politici monetare prudente, cu emiterea de bonuri de tezaur. Acestea au jucat un rol important n promovarea dezvoltrii economice i sociale. n anul 2001 au fost emise titluri de tezaur n valoare total de 150 miliarde yuani. Totalul investiiilor n proiecte finanate din titluri de trezorerie s-a ridicat la 3000 miliarde yuani, acest lucru stimulnd creterea economic. A fost promovat eficient restructurarea industriei i, ca urmare a crescut ritmul de dezvoltare economic. Gradul de stabilizare a terenurilor agricole s-a mbuntit, producia principalelor culturi fiind concentrat n zonele cel mai potrivite. - Industriile cele mai avansate s-au dezvoltat ntr-un ritm rapid, iar industria informatic a nregistrat o cretere de 28%. A crescut capacitatea industriei chineze de a proiecta i a fabrica prin resurse proprii echipamente de baz de mare tehnicitate( echipamente pentru trenuri urbane, echipament energetic de 500W, echipamente pentru protecia mediului). Reforma ntreprinderilor de stat a continuat s se adnceasc i s-a mbuntit activitatea instituiilor cu rol major n dezvoltare economic i social. S-a trecut la constituirea sistemului de asisten social. Structura exporturilor a continuat s se mbunteasc, exporturile produselor electrice i din domeniul construciilor de maini crescnd cu 12,8%, iar cele de nalt tehnologie cu 25,4%. Importurile de tehnologie avansat i de echipamente cheie impun urgentarea fabricrii lor n ar. Importul de materii prime i semi-fabricate, aflate n cantiti insuficiente, a crescut n ritm accelerat. A fost conceput un plan cadru pentru dezvoltarea zonei de vest, care se va desfura pe o durat de 10 ani. Tot mai multe regiuni au trecut la nvmntul obligatoriu de 9 ani i la eradicarea analfabetismului printre tineri i persoanele adulte. Iat evoluia in procente a

12

CHINA raport de tara

Rata analfabetismului in China Sursa: ilo:2001-2002, indicatori pe piaa muncii(Geneva,2001) Legenda: MF: femei si barbati; M: barbati; F: femei. Procentul populaiei chineze care nu tiu sa citeasc sau sa scrie a tot sczut ncepnd cu anul 1990. Diferenele intre procentele nregistrate la femei si barbati dei se reduc, raman totui vizibile , in anul 2001 raportul intre aceste procente fiind de 1 la 3. Datorit aplicrii politicii de admitere a unui numr mare de tineri n coli i universiti, numrul de elevi i de studeni s-a dublat.

13

CHINA raport de tara

Libertatea de exprimare in China Chiar daca s-au nregistrat progrese in acest domeniul libertii de exprimare, al libertii de opinie, mai sunt inca muli pai de fcut pana cnd aceasta va fi adusa la un stadiu avansat. I imaginea de mai sus reprezint aa numitul zid al democraiei unde dup cum se poate observa nu toate prerile afiate sunt acceptate.

Cap. III Standardul general de via

14

CHINA raport de tara

III.1 Niveluri ale veniturilor

Nivelul de trai al populaiei Chinei a continuat s creasc, odat cu creterea nentrerupt a veniturilor populaiei att din mediul urban, ct i din mediul rural. Cererea de consum a continuat s creasc, iar vnzrile cu amnuntul pentru bunuri de larg consum au totalizat 3800 milioane de miliarde de yuani, nregistrnd astfel o cretere de 10% fa de anul precedent. Nivelul de trai n zonele urbane i n cele rurale a continuat s creasc asigurnd, n linii mari, locuitorilor Chinei o via confortabil. La orae, venitul cetenilor a sporit considerabil, odat cu creterea ritmului de dezvoltare economic, prin aplicarea msurilor guvernamentale de consolidare a sistemului celor trei categorii de asigurri sociale (plata unei ndemnizaii pentru muncitorii concediai din orae, sistemul de asigurare pentru omaj i sistemul de asigurare a unui salariu minim n zonele urbane), precum i prin creterea salariilor pentru cadrele i lucrtorii din administraie i instituiile de stat. Venitul anual pe cap de locuitor n orae a fost n anul 2000 de 6.280 yuani, nsemnnd o cretere real de 6,4%. Astfel veniturile pe cap de locuitor n zonele urbane au crescut cu 805%, iar pentru cei din zonele rurale cu 4,5%. Numrul persoanelor care triesc n mediul rural sub limita srciei a sczut cu 4 milioane. Datorit scderii produciei de cereale i a preurilor mici la mai toate produsele agricole, venitul ranilor a crescut doar n mic msur. In zonele rurale venitul net pe cap de locuitor a fost de 2.253 yuani, adic o cretere de 2,1%, venitul n bani fiind de 1.640 yuani (o cretere de 4%). Datorit sistemului de asigurri sociale nou nfiinat, a crescut numrul persoanelor din mediul rural care primesc ajutoare de subzisten. Aceste realizri nu sunt ns suficiente pentru a influeneaz n sens negativ veniturile una trainic. Mai sunt multe de fcut n privina numrului de ntreprinderi de stat care trebuie s aplice reforma administrare.. 15 n mecanismele lor de funcionare i n modernizarea modului de anula celelalte probleme economice. Astfel, guvernul chinez i ndreapt aciunile asupra acelor factori care populaiei din mediul rural. Dei veniturile populaiei din zona rural au crescut considerabil, baza creterii lor este departe de a fi

CHINA raport de tara

Presiunea

omajului i presiunea cheltuielilor datorat aplicrii sistemului de

protecie social au sporit n intensitate. Pe langa faptul ca numrul omerilor este foarte mare si in cretere datorat restructurrilor din economie si in special potenialului demografic foarte ridicat, oamenii sunt nemulumii si de faptul ca salariile sunt diferite in funcie de sexul muncitorului sau de originea acestuia si nu dup nivelul de pregtire si cunotine pe care acetia le poseda.

Iat cteva date prezentate in graficul de mai jos, reprezentnd evoluia acestor discrepante in salarii din anul 1995 si pana in 1999:

Rata salariilor in functie de domeniile de activitate Sursa LABORSTA, Yearbook of Labour Statistics, 2000,Bureau of Labour Statistics:

16

CHINA raport de tara Urmtorul grafic vine in completarea celui de mai sus si prezint ponderea salariilor pe care le obine o femeie fata de salariul obinut de un brbat pentru aceleai servicii prestate si in aceleai condiii de munca, pentru domenii de munca diferite:

Sursa: ILO 2001-2002 indicatori pe piaa muncii(Geneva,2001) Legenda: M: persoane de sex masculin; F: persoane de sex feminin; Labourer: muncitori in domeniul construciilor; Welder: muncitor in industria metalurgica; First level education teacher: domeniul serviciilor educaionale; Accountant: domeniul bancar-contabil;

17

CHINA raport de tara Dup cum se observa din graficul anterior salariile barbarilor le depesc pe cele ale femeilor in toate domeniile avute ca baza de studiu, mai puin in domeniul educaiei in care femeile primesc un salariu mai mare. Cea mai mare difereniere se observa in 1998 in domeniul bancar-contabil unde o femeie primea doar 64,5% fata de cat ar fi primit un brbat pentru aceleai servicii prestate. Tot n privina meninerii i creterii veniturilor populaiei trebuie curmat tendina inflaionist. Anul trecut, indicele creterii economice a sczut de la un semestru al altul.

III.2 Deinerea de locuine i de bunuri de folosin ndelungat

Semnificativ pentru a evidenia puterea de cumprare a consumatorului este media salarului lunar al unei persoane(Relevante sunt si anexele din finalul proiectului).

Salar lunar Fara venit Mai putin de $250 $150-499 $500 - 999 $1000 - 1999 Mai mult de $2000

% 5.0% 9.1% 17.2% 47.1% 17.0% 4.6%

Potrivit raportului anual pe anul 2000, media veniturilor unei familii din mediul rural este de 4000$. Dintre acetia 85% i pstreaz economiile la bnci sau alte instituii financiare, 10% dein aciuni i doar 5 % prefer banii cash. Banca Comercial a Chinei a anunat la sfritul anului 2001 c valoarea total a economiilor populaiei se ridic la suma de 900 miliarde $, ceea ce nseamn o cretere cu 30% fa de anul precedent. Astfel, China se afl pe primul loc n ceea ce privete rata economiilor. Condiiile de locuit s-au mbuntit. n anul 2000, n zonele urbane au fost construite locuine totaliznd 510 milioane metri ptrai, iar la sate au fost construite case noi pe o suprafa total de 850 milioane metri ptrai. Obiectivele stabilite n Programul de stat pentru combaterea srciei n vederea acordrii de ajutoare pentru 80 de milioane de nevoiai, au fost ndeplinite.

18

CHINA raport de tara Sistemul asigurrilor sociale a fost consolidat i mbuntit. La sfritul anului, aproximativ l04,08 milioane de persoane au contribuit la crearea fondului pentru omaj, iar l,37 milioane de persoane au beneficiat lunar de ajutor de omaj. Aproximativ lo3,67 milioane de persoane i peste 3l,73 milioane de pensionari au contribuit la fondul de pensii, iar 43,32 milioane de oameni au cotizat pentru crearea fondului de sntate. Se dezvolt de asemenea i instituiile de asisten social. In aceste instituii diferite ca destinaie existau n anul 2000 l,l2 milioane de paturi, iar numrul celor internai a fost de 843.000. In zonele urbane existau aproape 20l.000 uniti de asisten social, din care 8.l0l centre de asisten social. In toate localitile urbane au fost create bazele acestui sistem de care beneficiaz deja aproape 7,0l milioane de ceteni din orae i din unele zone rurale In anul 2000, au fost emise bilete de loterie n valoare de 6,89 miliarde yuani, sume care au fost destinate asistenei sociale, l,43 miliarde yuani a nsemnat fondul realizat de sistemul de asigurri sociale, iar donaiile au totalizat 3,27 miliarde yuani.

Cap .IV Analiza rii

19

CHINA raport de tara

IV. 1. Structura pieei la nivelul comercianilor cu amnuntul

Metodele tradiionale de cercetare a pieei (telefonul sau chestionarul) s-au dovedit a fi inutilizabile pentru studiul pieei Chinei. Principalele obstacole ntlnite de cercettori au fost legate de diferenele culturale i lingvistice, infrastructura telecomunicaiilor destul de slab dezvoltat, rspndirea geografic a populaiei. n ultimii 10 ani nivelul de via al consumatorilor precum i infrastructura, au cunoscut o cretere semnificativ. A crescut simitor i clasa medie de venituri a populaiei. Toate aceste evoluii au un impact foarte mare asupra pieei Chinei, sub toate aspectele: segmentare, infrastructur, venituri. Populaia mare a Chinei i evoluia n cretere a veniturilor consumatorilor reprezint dou argumente puternice pentru firmele multinaionale n decizia lor de intra pe piaa Chinei. n acelai timp, ideile preconcepute despre piaa Chinei ca fiind una omogen, duc , de multe ori, la apariia dificultilor legate de impunerea pe o pia sau de eficacitatea unei strategii de marketing. Pentru piaa Chinei, unul dintre cele mai importante criterii de segmentare a pieei este regiunea geografic. Toate studiile efectuate de ctre specialiti, arat faptul c, consumatorii chinezi din diferite regiuni, difer foarte mult din punct de vedere al stilului de via, al puterii de cumprare, atitudini, folosirea mijloacelor media. Astfel, companiile multinaionale , nainte de a lua decizia de a penetra piaa Chinei, trebuie s fac o analiz foarte detaliat a pieei pentru a se putea adapta cerinelor acesteia i pentru a adopta strategiile de marketing cele mai potrivite.

IV.2.Canale de distribuie folosite n mod curent

Structura reelei de distribuie disponibil n cadrul unei ri depinde foarte mult de nivelul de dezvoltare economic a rii, venitul personal disponibil al consumatorilor, calitatea infrastructurii, ca i de factorii de mediu, precum cultura, mediul fizic i sistemul legal / politic al rii respective. Comercianii trebuie s decid astfel cum transport bunurile de la productor la consumator. Dei distribuia bunurilor de consum poate fi realizat complet de productor, adeseori, acestea sunt distribuite prin intermediari. Reeaua de distribuie din

20

CHINA raport de tara cadrul unei ri este extrem de important pentru elaborarea strategiei de marketing celei mai bune. n marketingul internaional, reeaua de distribuie are dou niveluri, unul pentru piaa intern i unul pentru piaa extern. Unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc n China anul trecut a fost aderarea Chinei la Organizaia Mondial a Comerului (World Trade Organisation- WTO). Acest fapt a avut repercusiuni importante n consum, ct i cea consumatorilor. Distribuia in China, nc de la deschiderea oficial a pieei n 1979, s-a confruntat cu probleme legate de infrastructura slab dezvoltat, legile aflate n vigoare. De aceea, multe firme au fost nevoite s recurg la alte metode creative pentru a i distribui produsele. Este foarte important de tiut nceputurile distribuiei n China pentru a avea viziunea de ansamblu a evoluiei ei viitoare. Astfel, la nceputurile comerului n China, reeaua era foarte slab dezvoltat. Doctrina maoist ncuraja fiecare provincie i ora s se bazeze pe propria reea de distribuie, pentru a nu aglomera capacitile de producie i infrastructura slab dezvoltat. Firmele strine nu aveau prea multe opiuni: folosirea distribuiei de stat- care era foarte rigid, de tip vertical. Primul nivel se afla n Beijing, Shanghai i Tianjin. Al doilea nivel se afla n oraele de mrime medie, iar al treilea nivel al reelei de distribuie se afla n oraele mici. Datorit lipsei forei de vnzare n teritoriu, la fiecare nivel al distribuiei se vindeau produsele tot ctre comercianii de stat. Distribuitorii nu asigurau dect logistica minim (transport i spaiu de depozitare), dar nu aveau activiti de susinere a vnzrilor sau a forei de vnzare. Distribuitorii nu aveau voie sa importe produse. Acest drept era rezervat doar firmelor strine din oraele mari. Orice import ajuns n China, era preluat de cel mai apropriat distribuitor i astfel compania strin nu lucra cu alte firme n aval. Cnd China a nceput s dezvolte mai multe relaii cu firme strine, liderii au recunoscut c este nevoie ca sistemul de distribuie s fie liberalizat. Atunci cnd guvernul dorete liberalizarea unui sistem, practica cea mai ntlnit este implementarea noii strategii pe etape, fiecare etap avnd o evaluare a rezultatelor. La sfritul anilor 1980, firmele private aveau permisiunea de a importa sau exporta direct bunuri. Tot n acest timp, n Beijing era permis ca micile fabrici s i vnd 21 piaa Chinei att cea a bunurilor de

CHINA raport de tara produsele direct ctre comercianii cu amnuntul, srind efectiv peste angrositi. Concurena dintre firmele de stat i cele private a nceput s se accentueze, ca o consecin direct a faptului c statul pierdea controlul asupra importurilor. La mijlocul anilor 1990, China s-a hotrt s liberalizeze sistemul de distribuie, aceasta fiind una dintre cele mai importante angajamente luate fa de firmele strine care activeaz n China. La momentul de fa, sistemul de distribuie acoper toate sectoarele: an-gros, en-detail, franiz, agenii de vnzare, vnzarea n teritoriu , precum i activitile subordonate acestora. Iat cteva exemple concrete de restricii comerciale stabilite la intrarea Chinei n WTO: Pentru magazinele cu o suprafa mai mare de 20,000 m2 i pentru lanurile de magazine cu mai multe de 30 de magazine, China permite ca firmele strine s dein o parte minoritar a aciunilor. Excluse din reglementri sunt firmele care comercializeaz tutun, att cele de tip an-gros, ct i cele de tip en-detail. China este obligat s asigure accesul pe pia firmelor strine care comercializeaz urmtoarele tipuri de produse: ngrminte chimice(an gros i en- detail dup 5 ani de la intrarea Chinei n WTO), cri, ziare i reviste (an-gros dup 3 ani, en-detail dup 5 ani), produse farmaceutice (dup 3 ani, ambele cazuri), produse petroliere prefabricate i ulei crud (China permite nfiinarea de an-gros-uri dup 5 ani de la accesul n WTO, vnzare cu amnuntul dup de 3 ani).

Servicii adiacente sistemului de distribuie

Garanie i serviciul de reparaii firmele strine vor putea a sigura garania si reparaia pentru bunurile de larg consum, bunuri electrocasnice i bunuri de folosin ndelungat (calculatoare, aparatur de birou). Leasing i nchiriere firmele strine care vor s activeze n acest domeniu trebuie s dein bunuri n valoare de 5 milioane $. Publicitate firmele strine care vor s i fac reclam n China trebuie s lucreze cu firmele specializate de aici.

22

CHINA raport de tara

Distribuia produselor fabricate n afara Chinei n primul an dup intrarea n WTO, firmele strine au voie s comercializeze produse autohtone i produse importate. Pe parcursul primului an de la intrarea Chinei n WTO, companiile strine se pot asocia, dar nu pot avea mai mult de 50% aciuni. n urmtorii doi ani, companiile strine vor putea deine pachetul majoritar de aciuni, iar restriciile geografice i cantitative vor fi eliminate. Peste 3 ani, toate restriciile vor fi eliminate. Vnzarea cu amnuntul dup intrarea n WTO, firmele strine de aprovizionare vor avea ca zon de acces Zhengzhou, Henan, Wuhan i Hubei. Dup trei ani, toate firmele strine vor avea libertate de aciune n ceea ce privete numrul de aciuni minime la asociere, restricii geografice sau n ceea ce privete numrul de Vnzarea de tip franiz, att an-gros cat i en detail, nu vor avea restricii de distribuie. Reelele de magazine care exist la momentul de fa n China i sunt foarte bine dezvoltate sunt AG Metrou Cash & Carry, Carrefour. Astfel , la sfritul anului 2002, Metro Cash &Carry a deschis un mou magazin n China, al treilea la numr. Magazinele Metro se gsesc n sudul Chinei la Xiamen, n nord la Tianjin i n partea central la Xian. China este privit de investitorii strini ca o ramp de lansare n strategia de extindere dincolo de graniele rii autohtone. Legislaia n vigoare din China prevede ns ca orice investiie strin s aib un partener autohton cu cel puin 35% din aciunile societii.

IV. 3 Funcii i activiti de marketing realizate

IV.3.1 Politici de marketing
Politici de pre China aplica in prezent un mecanism de piaa bazat pe trei tipuri de preturi:preturi guvernamentale, preturi fixate prin ghidare din partea guvernului(preturi semi libere) si preturi stabilite liber prin mecanismele pieei. Preturile guvernamentale sunt fixate de ctre autoritile de administrare a preturilor si nu pot fi modificate fara aprobarea acestor autoritati. Produsele si serviciile supuse unor astfel de preturi sunt acelea care au o implicaie directa asupra economiei generale, produsele de baza in consumul populaiei precum si acele bunuri cu caracter de raritate in China. 23

CHINA raport de tara Preturile pe care guvernul le influeneaz doar, sunt mai flexibile. Autoritile de administrare a preturilor stabilesc doar o marja de fluctuaie a acestor preturi care de obicei ia valori intre 5 si 15 din preul de baza al acelor bunuri. Astfel ntreprinderile, respectnd aceste limite si bineneles ghidndu-se dup semnalele pieei, pot lua propriile decizii cu privire la politica de pre urmata. Pe parcursul reformei sistemului de preturi in China, ponderea preturilor guvernamentale a sczut considerabil in favoarea celor stabilite pe piaa. In domeniul agriculturii de exemplu, un domeniu destul de sensibil pentru economia unei tari, ponderea preturilor guvernamentale era de 9,1% , cele de influenta guvernamentale de 7,1%, iar cele liber stabilite pe piaa de 83,3%. In tabelul urmtor sunt prezentate bunurile si serviciile supuse diferitelor tipuri de control al preturilor:

Politica concurentei Guvernul Chinei ncurajeaz competiia corecta si s-a declarat mpotriva actelor de concurenta neloiala de orice fel. Legea republicii Populare Chineze pentru combaterea competiiei neloiale, promulgata in 2 septembrie 1993si implementata in decembrie 1993, 24

CHINA raport de tara a stat la baza legii pentru meninerea unui echilibru in acest domeniu. Mai nou China a formulat o lege anti monopol.

IV.3.2 Activitati de import export

Activitatile de import / export contribuie cu o cota foarte mare la realizarea produsului intern brut. In 2001, importurile si exporturile totalizau 509,8 miliarde dolari, dintre care importurile au fost de 243,6 miliarde $, si exporturile de 266,2 mild 4, cu un surplus anual de 22,6 miliarde dolari

Volumul importurilor si al exporturilor dintre China si primii 10 parteneri de schimb totalizeaz 437,74 miliarde dolari, nsumnd 85,87% din volumul total al importurilor si exporturilor.

Import Masini industriale Chimicale

Export Textile Articole de imbracaminte

Importurile/ exporturile Chinei:

Bunuri de larg consum Echipamente de telecomunicatii Otel Ingrasaminte chimice Petrol Minerale 25

CHINA raport de tara

Topul primelor 5 companii de comer exterior din China: Import/Export 1 2 3 4 5 Compania China National Chemical I/E Corporation China National Cereals, Oils, and Foodstuffs I/E Corporation China National Technical I/E Corporation China Petrochemical International Company China National Metals and Mineral Products I/E Corporation (miliarde US$) $9.5 $4.6 $4.1 $3.3 $3.2

In ceea ce privete companiile americane care au investit in China, numrul acestora este foarte mare. Iat un top al acestor firme, in funcie de mrimea investiiilor: Compania Motorola Atlantic Richfield Coca Cola Valoarea investitiei in China -20011,200 Milioane $ 625 Milioane $ Domeniul de activitate Echipamente electronice Industria petroliera

500 Buturi rcoritoare 26

CHINA raport de tara Milioane $ Ford Motor Pepsi Cola General Electric General Motors 250 Millioane $ 200 Milioane $ 165 Milioane $ 130 Milioane $ Construcii de maini Buturi rcoritoare Echipamente electrice Construcii de maini

Investiiile strine China a nceput politica de atragere a investiiilor strine inca din anul 1979. de atunci, urmnd un trend ascendent, investiiile strine in China au crescut treptat. ncepnd cu anul 1993 China s-a plasat pe locul 2 pentru 7 ani consecutiv in ceea ce privete atragerea investiiilor strine, fiind devansata doar de SUA. In anul 2001 26 130 de noi proiecte de atragere de investiii in China au fost aprobate, cu 16% mai mult dect in anul precedent. Investiiile strine deja contractate atingeau valoarea de 69,2 miliarde dolari, in cretere cu 10,4 %, iar investiiile strine directe utilizate erau de 46,8 miliarde dolari, mai mult cu 14,9%.

Intre anii 1978-2000 China a atras circa 200 miliarde $ prin aceste investiti strine astfel: 50% in industrie

27

CHINA raport de tara 30% in turism 10% in industria energetic 1.8% in telecomunicaii 1.5% in agricultur. n perioada urmtoare se estimeaz c valoarea investiiilor strine s ating valoarea de 400 miliarde $. Aceste investiii se for face in urmtoarele domenii: Infrastructura de baza Industrie Tehnologie nalt.

IV. 4 Modele i comportamente de cumprare

Fiecare tara are un specific anume care o deosebete de celelalte tari. Comportamentul de cumprare face parte din specificul fiecrei tari. China este o tara a contrastelor. Pentru piaa Chinei, unul dintre cele mai importante criterii de segmentare a pieei este regiunea geografic. Toate studiile efectuate de ctre specialiti, arat faptul c, consumatorii chinezi din diferite regiuni, difer foarte mult din punct de vedere al stilului de via, al puterii de cumprare, atitudini, folosirea mijloacelor media. Astfel, companiile multinaionale , nainte de a lua decizia de a penetra piaa Chinei, trebuie s fac o analiz foarte detaliat a pieei pentru a se putea adapta cerinelor acesteia i pentru a adopta strategiile de marketing cele mai potrivite. Astfel, pe ntreg teritoriul tarii gsim zone in care densitatea populaiei este de 200% si zone in care valoarea acestui indicator este de 2%(podiul Tibet). Acest fapt influeneaz comportamentul de cumprare prin faptul ca acesta suprapopulare a tarii se reflecta in foameaoamenilor de a explora noi teritorii pentru a gsi surse de hrana. Agricultura intensiva practicata in regiunile suprapopulate a dus la deteriorarea mediului natural, acest lucru avnd repercusiuni mari asupra faunei si a florei din zonele respective. In China exista trei tipuri de magazine: magazine de stat, magazine SINO - acele conglomerate formate cu capital strin in China (joint ventures) si magazinele private, particulare. In magazinele private clienii pot negocia asupra preturilor. Daca se dorete achiziionarea unor lucruri de calitate fabricate in China vor trebui sa apeleze la 28

CHINA raport de tara magazinele de stat sau la joint ventures . chiar daca aici se practica nite preturi mai ridicate bunurile isi merita banii iar calitatea este garantata. Cardurile internaionale de credit sunt acceptate in majoritatea hotelurilor, companiilor aeriene, marile magazine incluznd printre altele si Master Card, Visa Card, American Express, JCB si Diners Card, etc. Metodele tradiionale de cercetare a pieei (telefonul sau chestionarul) s-au dovedit a fi inutilizabile pentru studiul pieei Chinei. Principalele obstacole ntlnite de cercettori au fost legate de diferenele culturale i lingvistice, infrastructura telecomunicaiilor destul de slab dezvoltat, rspndirea geografic a populaiei. n ultimii 10 ani nivelul de via al consumatorilor precum i infrastructura, au cunoscut o cretere semnificativ. A crescut simitor i clasa medie de venituri a populaiei. Exist multe concepii greite, privind percepiile chinezilor la produsele alimentare strine i percepiile exportatorilor din strintate la preferinelor chinezilor. Mai jos sunt indicate unele "capcane", pe care exportatorii trebuie s le ia n vedere: Calitatea - muli exportatori au produse de calitate i consider c consumatorul chinez va aprecia o calitate esenial n produsul lor. Dar nu ntotdeauna are loc acest lucru i exportatorul va trebui s planifice o promovare corespunztoare pentru a demonstra consumatorului chinez valoarea i superioritatea produsului lor. Produsele occidentale i din strintate - produsele de import nu vor fi comercializate doar din cauz c sunt "strine". Cu toate c consumatorul chinez percepe multe produse din strintate ca fiind superioare celor locale, acestea de obicei sunt produsele modificate dup preferinele chinezilor i nu sunt neaprat "occidentale". Produsele alimentare din Japonia, Coreea i Taiwan sunt considerate ca produse de o calitate nalt i, n multe cazuri, mai bune dect cele "occidentale". Preferinele occidentale - Concepiile greite axate pe tot ce e acceptabil de consumatorul chinez, la rndul su, duc la marketing greit. De exemplu: o concepie greit e c consumatorul chinez nu consum produse lactate. n pofida dispreului "aparent" pentru produsele lactate, industria produselor lactate din China nregistreaz una din cele mai nalte rate de cretere a produselor agricole, pe cnd consumul laptelui de import i a celui domestic, a

29

CHINA raport de tara laptelui praf. Piaa chinez nu poate fi privit ca un tot ntreg, dar mai degrab ca mai multe piee separate, ce depind de geografie i economie. Cele mai bogate piee snt cele ce se afl la coasta Chinei i posed o concentraie mare de populaie i activitate economic. Exportatorii i comercianii nceptori, n general, i ndreapt privirile pentru ncercare i marketing iniial spre trei orae-cheie, din cauza bogiei, populaiei mari, apropierii de porturi i acceptrii produselor din strintate. Aceste orae sunt: Beijing, Shanghai i Guangdong. n afar de aceste trei orae - cheie, pieele poteniale ar putea fi:

China de Sud: Guangdong, Fujian i Hainan Bazinul Yangtze: Shanghai, Zhejiang, Jiangsu Golful Bohai: Shandong, Beijing, Hebei, Tianjin, Liaoning. Fiecare din aceste piee enumr mai mult de 100 mil. oameni. Cu toate c provinciile din Centrul i Vestul Chinei sunt populate de o mas mare

de populaie, trebuie de menionat c aici puterea ce cumprare a consumatorului este cu mult mai joas dect a populaiei n oraele de la coasta Chinei. Plus la aceasta, infrastructura insuficient de transport face ca destinaia produselor alimentare pe piaa intern s fie un proces dificil i costisitor. De aceea, pentru un exportator nceptor este mai prudent a ncepe cu o pia testat i mai apoi s se ndrepte spre alte piee geografice.

Una dintre problemele cele mai importante ale Chinei este suprapopularea. Numrul mediu de copii intr-o familie a sczut foarte mult fata de nceputul secolului XX, datorita apariiei metodelor contraceptive moderne. In China de astzi, statul recomanda familiilor sa aib doar 2 copii. In cazul in care familia hotaraste sa aib mai mult de 2 copii, va trebui sa plteasc statului o anumita taxa. Pe de alta parte, China este tara cu cea mai tnra populaie din Asia. Acest lucru are repercusiuni importante asupra forei de munca. De asemenea, firmele productoare de lucruri pentru copii vor gsi in China o piaa in maturitate, cu un potenial foarte bun. 30

CHINA raport de tara

IV. 5 Infrastructura de marketing

IV.5.1 Sisteme de transport
Dezvoltarea economic este irealizabil n lipsa transporturilor. Acestea asigur legturile dintre regiunile cu materii prime i centrele de prelucrare, desfacere sau consum. Transporturile asigur circulaia oamenilor, apropie aezrile i continentele. Cile de comunicaie i de mijloacele de transport au jucat un rol diferit n decursul timpului. Mult vreme doar cile rutiere, mai mult sau mai puin conturate i practicate n orice anotimp, i cele fluviale sau maritime au constituit baza deplasrii de mrfuri i de persoane. In ultimele dou secole s-au adugat transporturile feroviare,aeriene i cele speciale. n China reeaua transporturilor feroviare i a acelor rutiere este foarte mult condiionat de condiiile geografice. Cele dou regiuni principale ale Chinei:zona nordic a bazinului Fluviului Galben i zona central i meridional, se difereniaz i prin reeaua de transporturi. Partea de est a rii reprezint regiunea unde cile de comunicaie i de acces sunt mult mai bine dezvoltate. Economia rii aflat n plin ascensiune n aceast regiune contribuie esenial la extinderea transporturilor. Aprovizionarea cu materii prime, comercializarea produselor finite, deplasarea persoanelor din motive profesionale, comerciale turistice reprezint doar cteva dintre funciunile reelelor de transport. Transporturile feroviare Cele mai importante avantaje ale transporturilor feroviare sunt capacitatea mare, viteza, sigurana. Acest tip de transport este preferat in cazul transporturilor de mrfuri lemn, minereuri, cereale. Dup cum am mai precizat transporturile feroviare joaca un rol important in cadrul economiei chineze. Pana la sfritul anului 2000, distanta de cai ferate data in folosina in China era de 58 700 km . in prezent reeaua de cale ferata acoper toate regiunile Chinei mai puin Tibetul. Mai mult de 15000 km de cale ferata electrificata au fost construii in China pana la sfritul anului 2001, aceasta reprezentnd 24% din totalul traficului pe cile ferate. In

31

CHINA raport de tara termeni de distanta acoperita de cile ferate, China ocupa locul trei mondial , fiind devansata doar de Rusia si Germania. Peste 80% din mrfurile transportate pe aceasta cale o reprezint materialele de construcie si materiile prime , inclusiv crbune, fier, otel,metale neferoase, cereale si alte produse agricole. Mai mult de 1000 de perechi de trenuri de pasageri circula zilnic. In prezent China accelereaz construirea dar si modernizarea cailor ferate mai ales in zona centrala si de vest. Eforturi sporite vor fi depuse de asemenea pentru rezolvarea problemei insuficientei capacitaii transporturilor din zona de nord est. Transporturile rutiere Transporturile rutiere n China sunt mai bine dezvoltate dect cele feroviare. Una dintre atuurile acestui tip de transport este faptul c pot ajunge n locuri mai puin accesibile. Astfel, n podiul Tibet vom gsi una dintre osele construite la cea mai mare altitudine 4000-5000 m. Pana la finele anului 2001, distanta de drumuri deschise traficului atingea 1 698 milioane km, cu 19 437 km de autostrzi. Acum peste 98% dintre orae si oraele si 90.1% dintre satele din toata tara au acces la drumuri. Acest sector ocupa un rol important mai ales in transporturile de calatori. Reeaua naionala de drumuri leag capitala Beijing de celelalte reedine de regiuni in mod direct, precum si de toate oraele care au o populaie mai mare de 1000000 locuitori. Si oraele a cror populaie depaseste doar 500 000 locuitori sunt legate prin aceasta reea de capitala in majoritatea lor. Transporturile pe apa n China cea mai mare importan este deinut totui de transporturile feroviare i de cele maritime. Astfel , fluviul Huang He este unul dintre cele mai importante sisteme de navigaie din ntreaga lume alturi de Rin, Volga, Dunre sau Elba. China este unul dintre statele cu cea mai lung reea de navigaie interioar - 160.000 km. Fluxurile comerciale cele mai importante se realizeaz ntre trei mari spaii economice: America de Nord, Asia Pacific, i Europa occidental. Pentru viitorul apropiat se preconizeaz o cretere a intensitii transporturilor maritime n regiunea Asia Pacific, cauzat de

32

CHINA raport de tara legturile economice dintre rile dezvoltate precum SUA, Japonia sau Australia precum i noii venii pe drumul creterii economice capitaliste, precum China. Flota comercial a Chinei reprezint 5% din totalul flotei mondiale, tonajul navelor nsumnd 36 mil tone. ntreaga activitate de transport maritim este strns legat de zona portuar, un complex de instalaii de ap i pe uscat, care asigur operaiile de acostare, transbordare a mrfurilor i a pasagerilor, depozitarea i prelucrarea mrfurilor, aprovizionarea i repararea navelor. Totodat, porturile reprezint arii de convergen a cilor ferate i rutiere i de concentrare a unor importante activiti economice. Ele constituie unul din factorii generatori de orae i de metropole. Transporturile fluviale cuprindeau pana la sfritul anului 2001, 122 000 km. In majoritatea lor aceste trasee pot fi folosite chiar si de brcile de tonaj mai greu. Rurile interne ofer si un mare potenial pentru pescari Un procent de peste 70 % din totalul mrfurilor transportate pe apa, este deinut de transportul pe mari si oceane, iar peste 85% din mrfurile ce constituie obiectul tranzaciilor internaionale sunt transportate prin intermediul acestei ramuri. Cantitatea de mrfuri transportate oceanic s-au ridicat pentru China in anul 2001 la 660 milioane tone. China deine peste 60 de porturi de-a lungul coastei. Pana in prezent China a ncheiat parteneriate cu 1100 porturi din 150 de tari si regiuni ale lumii. Transporturile aeriene civile Transporturile aeriene au devenit indispensabile pentru transportul intercontinental al persoanelor precum i a unor mrfuri uoare precum medicamente, produse farmaceutice, bijuterii. La sfritul anului 2000 China deinea 143 de aeroporturi deschise traficului, 1115 rute aeriene regulate(incluznd 987 rute internaionale) totaliznd o lungime de 222, 96 milioane km. Rutele sale internaionale conduc in peste 60 de urase. 34 de tari si regiuni pe tot mapamondul. In anul 2000 aeroporturile chineze au avut peste 134 milioane de pasageri. Dintre acestea aeroportul din Beijing, aeroportul Baiyun din Guangzhou is aeroportul Hongqiao din Shanghai detin 34,87% din capacitatea totala pe care o deine China in acest

33

CHINA raport de tara domeniu. De asemenea aeroporturile chineze transporta in total cca. 3,99 milioane de tone de scrisori si colete. Transporturile prin conducte Transporturile prin conducte de petrol, gaze naturale reprezint o reea foarte mare in China. Aceste transporturi speciale au rolul lor foarte bine definit in economia oricarei tari. Sectorul telecomunicaiilor Telecomunicaiile se refer la legturile internaionale sau naionale telefonice, telegrafice, sistemele radio i de televiziune, sistemele internet. Telecomunicaiile au luat o amploare fr precedent datorit progresului tehnic nregistrat n ultimii ani peste 750 mil posturi telefonice si 135 mil celulare, 30 mil utilizatori internet. Industria telecomunicaiilor s-a dezvoltat rapid. In anul 2000 telefoanele fixe erau in numr de 200 milioane,iar fibra optica totaliza 1 milion de km si fcea legtura intre principalele capitale de provincie. In 2001 179 milioane de persoane erau abonai la posturi de telefonie fixa, si 144,80 foloseau telefonia mobila. Existau 26 de telefoane la 100 de locuitori. Aboanatii la internet prin CHINANET erau in numr de 30 milioane.

Serviciile potale In 2000 numrul oficiilor potale era de 70 900. China are servicii potale directe cu mai mult de 150 de tari si regiuni, si coletele si scrisorile din China cu destinaie internaionala ajungeau in cele mai multe pari ale lumii. Cu peste 100 de tari China are servicii de curierat rapid.

34

CHINA raport de tara

IV.5.2 Medii de reclam

Radiodifuziunea i televiziunea sunt cele mai importante mass-media din China. Ele procedeaz n prezent la repartizarea resurselor lor, care sunt n principal difuziunea i transmiterea, n scopul organizrii celor dou instituii ca o industrie de mass-media. Calea transformrii lor ntr-o industrie este rezultatul inevitabil al dezvoltrii rapide a radiodifuziunii i televiziunii n China i, n acelai timp, o opiune impus de presiunea concurenei din interiorul rii, ca i a concurenei din afar. n prezent, radiodifuziunea i televiziunea trebuie s fac fa i concurenei venite din partea presei scrise, ca i impactul exercitat de grupurile mass-media internaionale, care s-a fcut simit odat cu aderarea Chinei la Organizaia Mondial a Comerului. n acord cu Reglementrile privind telecomunicaiile, reeaua de televiziune prin cablu nu este deschis rilor membre contractante, ceea ce nseamn c funcionarea reelei prin cablu nu va fi afectat semnificativ prin aderarea la OMC. Dar, n urma cercetrilor de pia efectuate, grupurile de mass-media internaionale vor avea n China un spaiu de export mai permisiv pentru produciile de cinematografie i televiziune i prin urmare, este de ateptat s profite de aceast mprejurare pentru a apra o parte ct mai important din piaa chinez. Anumite grupuri puternice au stabilit nc de pe acum, sucursale la Beijing, Shanghai, Tiajin i au nceput s colaboreze cu chinezii n producerea i difuzarea emisiunilor, avnd un rol tot mai important ca productori i furnizori de emisiuni pe piaa chinez. Pentru a putea face fa ptrunderii rapide a grupurilor mass-media strine pe piaa chinez, autoritile din domeniul radiodifuziunii i televiziunii au adoptat msuri ferme orientate spre transformarea lor n industrii mass-media, care n prezent rmn aproape n afara pieei actuale a audiovizualului. nainte de fuziunea lor, posturile de radio sau de televiziune erau administrate independent, ca uniti de sine stttoare, cu emisiuni de ordin general. Astfel, gradul de utilizare al personalului i al echipamentelor era inegal n diferite posturi de emisie, ceea ce determina o mare risip de fonduri i o slab eficien a activitii lor. Astzi, oamenii care lucreaz n acest sector au neles c fuzionarea are ca efect eliminarea numeroaselor servicii birocrat-administrative, o structur organizatoric mai bun i concentrarea forelor n scopul crerii unei instituii puternice, capabile s in piept concurenei.

35

CHINA raport de tara Separarea posturilor de televiziune i a reelei de transmisie n prezent, o mare parte din plaja bandei de frecven a Tv prin cablu este disponibil. Televiziunea prin cablu din China s-a dezvoltat ca o iniiativ particular. Statul nu a investit n aceast reea de televiziune. Forurile administrative locale sunt cele care au investit pentru instalarea cablurilor optice. n consecin, aceste cabluri nu au fost conectate iar capaciatea lor a rmas limitat. n prezent, centrul reelelor informatice este pregtit s conecteze toate reelele de Tv prin cablu. Potrivit directorului acestei instituii, cu ct extinderea reelelor este mai mare, cu att valoarea lor este mai important. Conexiunea reelelor va permite creterea puterii lor de transmisie n progresie geometric.

IV.5. 3 Instituii financiare

Odat cu aderarea Chinei la Organizaia Mondial a Comerului sectorul financiar Chinez se afl n faa unei situaii favorabile i totodat are de rspuns unei provocri din cele mai serioase. Potrivit acordurilor semnate de China cu rile membre al OMC, bncile strine au fost autorizate s efectueze operaii n devize cu ntreprinderile sau cu persoanele fizice chineze. ntr-un interval de doi ani ele vor fi autorizate s efectueze operaii n yuani pentru ntreprinderile chineze, iar n cinci ani i pentru persoane fizice. Pentru deschiderea unei sucursale este nevoie de aprobarea Bncii Centrale, n conformitate cu principiul prudenei. n concluzie, dup cinci ani de la intrarea Chinei n OMC bncile strine vor putea beneficia de aceleai condiii ca i bncile chineze i vor putea intra n concuren respectnd legile i reglementrile financiare din China. Urmtorii ani vor marca o perioad crucial pentru dezvoltarea i reforma sectorului financiar Chinez. Acesta trebuie s rezolve problemele acute prin atenuarea riscurilor financiare i prin accelerarea restructurrii strategice a economiei naionale. Banca Popular a Chinei i va concentra eforturile n vederea aplicrii reformei n trei domenii, i anume: creterea ritmului de elaborare i aplicare a politicilor monetare; promovarea reformei sistemului de aciuni privind capitalurile i bncile comerciale de stat i ridicarea competitivitii sectorului bancar chinez. ntr-un interval de cinci

36

CHINA raport de tara ani cele patru bnci comerciale de stat vor deveni bnci comerciale moderne i competitive pe piaa financiar internaional. mbuntirea mecanismului de fixare a paritii de schimb i continuarea trecerii treptate la convertibilitatea monedei naionale. n decembrie 1996 China a trecut la convertibilitatea yuan-ului pentru pli curente.

37

CHINA raport de tara

Cap.V Geografia i impactul ei asupra comportamentului de cumprare i al consumului

n ceea ce privete dependena dintre aezarea geografic i comportamentul de consum al populaiei, aceasta este una evident i foarte puternic. Difereierile regionale, sub aspectul dezvoltrii, sunt evidente: a)litoralul i sud-estul sunt industrializate, suprapopulate i tot mai angrenate n economia mondial

Poluarea in marile orae este o adevrata problema b)partea central este agricol, bine populat, dar cu un nivel de trai mai sczut c)vestul este defavorizat de natura munte i climat arid, este foarte puin populat i nc slab dezvoltat. Republica Popular Chinez este o mare productoare de cereale (gru- asigur 34,4% din producia mondial; porumb - 20,7% din producia mondial), plante tehnice (bumbac, soia, ceai, tutun), fructe tropicale i subtropicale, cultura plantelor asigurnd 85% din valoarea total a agriculturii.

38

CHINA raport de tara

Turismul, sport national

Primul drum la Beijing trebuie fcut in Oraul Interzis, fosta curte imperiala. Dup cum o spune si numele, nainte acolo nu intra nimeni; acum este deschis publicului. Nu mai exista nici o restricie, tot ce a fost construit se poate vizita. Plin de americani, plin de europeni, dar foarte important - plin de chinezi. Pentru ei, turismul este un sport naional. Ei sunt educai in spirit patriotic si o data pe an trebuie sa viziteze obiectivele principale. Aa se justifica faptul ca locurile simt foarte bine amenajate si ntreinute, nu doar curatenia, dar si restaurarea cldirilor. Marele Zid Chinezesc, care e la o distanta de o ora cu maina de Beijing. Cnd ajungi la Marele Zid te simi att de mic... aproape ca nu pot descrie in cuvinte. Este extraordinar de maiestuos, plin de turiti. Chinezii tiu sa atragem turitii. Templul Cerului este un alt punct turistic care nu trebuie ratat la o vizita in China. In dinastiile chinezeti a fost un ritual. Fiecare imparat avea o anumita mndrie, ca sa nui spun prejudecata, de a lsa in urma ceva impresionant. Dup ce urci cteva trepte, ajungi in centrul templului, care este imens. Se spune ca, o data ajuns in centru, pe platforma sub forma stelara, eti in buricul pmntului. Este un ritual, dar si o atracie turistica: sa trieti cteva clipe in buricul pmntului. nainte de a ajunge in buricul pmntului, la poalele templului exista un loc foarte ingenios construit din punct de vedere arhitectural, dup o geometrie avansata pentru acele vremuri, in care daca se vorbete intr-un anumit colt se aude ecoul in partea cealalt a templului. E ca un Turn Babel. La Templul lui Dalai Lama, care este tot in Beijing, atmosfera este una cu totul deosebita. Modul de rugciune, smerenia, linitea care este acolo alctuiesc farmecul acestui loc att de vizitat de turiti. Primvara si toamna sunt cele mai bune perioade pentru turiti ca sa viziteze China. Pentru a vizita partea nord si nord vest, este recomandata ca perioada de vizitare vara. Un studio recent efectuat la Beijing a artat ca cea mai mare dorina a locuitorilor capitalei este sa calatoreasca in strintate, 65% din cei intervievai au rspuns in acest sens. Destinaiile turistice preferate de cetenii chinezi par sa fie Noua Zeelanda, Malaiezia, Indonezia, Nepal, Filipine, cele doua regiuni speciale administrative ale Chinei - Hong Kong si Macao, Africa de sud, Germania, Egipt si Malta. Date statistice curente 39

CHINA raport de tara arata ca in anul 2001 cel puin 10 milioane de chinezi au calatorit in strintate in scop turistic, investind in acest scop peste 10 miliarde $. In cativa ani, numrul cetenilor chinezi care vor calatori in strintate va ntrece pe cel din alte tari din Asia. Organizaia Internaionala de Turism apreciaz ca pana in anul 2020, China va ocupa primul loc in lume in privina dezvoltrii turismului internaional.

40

CHINA raport de tara

Cap.VI. Legi i reglementri guvernamentale cu impact direct asupra activitiii de marketing

Rolul fundamental al pieei n repartizarea resurselor trebuie exploatat pe deplin, iar legea care reglementeaz dezvoltarea economic trebuie respectat practica internaional n domeniu reprezint unul dintre punctele de reper avute n vedere. Modul de lucru al guvernului i reglementrile macroeconomice vor fi perfecionate pentru a se crea un mediu sntos pentru dezvoltarea economic. n perioada urmtoare sistemul legislativ va fi modificat. Programele legislative ale Adunrii Naionale Populare vor fi aplicate n mod activ prin redactarea legilor, un punct foarte important va fi elaborarea legii antimonopolului. Legea asigurrilor va fi i ea modificat. Tot n anul 2003 se vor revizui legile, reglementrile i instruciunile privind sistemul administrativ. Autoritile de la toate nivelurile trebuie s respecte legea n ndeplinirea sarcinilor ce le revin i s i exercite funciile strict n conformitate n legi i reglementri. Reglementrile cu caracter economic, supravegherea i administrarea pieei, organizarea social i serviciile publice sunt doar cteva punte de lucru, care se vor afla pe lista de discuii a guvernului chinez. Aderarea la Organizaia Mondial a Comerului a determinat modificri n sistemul legislativ. Astfel, pentru importul mrfurilor de interes major se va exercita un control efectiv, prin stabilirea de contingente i tarife. Se vor mbunti msurile antidumping, de protecie i de siguran. Se vor adopta n mod corespunztor standardele internaionale, msurile pentru exercitarea controlului i pentru echilibrarea pieei pentru medicamente, alimente, produse petroliere, substane chimice nocive, i pentru alte bunuri de baz, vor fi luate imediat. De asemenea vor fi eliminate i interzise restriciile i barierele n comerul i investiiile transregionale. Combaterea activitilor ilegale i infracionale(producerea bunurilor contrafcute sau de proast calitate) va fi realizat n termeni foarte strici. Tot n perioada 2003-2004 vor continua campaniile speciale pentru rectificarea preurilor i a costurilor. Sistemul inerii licitaiilor publice pentru atribuirea de proiecte importante va fi revizuit i reglementat.

41

CHINA raport de tara

Legi si reglementari in domeniul comertului international

China beneficiaz in prezent de un sistem de legi care reglementeaz comerul extern al tarii si care este in cea mai mare parte acordat la standardele internaionale, implicnd reglementari asupra schimburilor externe, asupra controlului importurilor si a exportului, control asupra dreptului la proprietatea intelectuala, arbitraj economic si in cadrul schimburilor. Legea comerului exterior intrata in fora in anul 1994 la 1 iulie servete drept lege de baza in standardizarea activitilor de schimb internaional in care implica si China. Principiile dup care se ghideaz aceasta lege sunt: ntreaga tara practica un sistem de schimb unificat; Sa se respecte principiile de echitate si liberalizare a schimburilor; Sa se ncurajeze aceste activitati; Sa se promoveze relaiile de schimb cu alte tari si regiuni pe principii de egalitate si beneficiu mutual.

42

CHINA raport de tara

Cap.VII Cultura i influena sa asupra practicilor de afaceri i a modelelor de cumprare

Cultura unei ri i pune amprenta foarte puternic asupra oamenilor, asupra practicilor de afaceri din ara respectiv, asupra tuturor activitilor care se desfoar n acea ar. Fiecare ar are un specific propriu care o definete, o anume imagine care o face distinct ntre celelalte ri. China nu poate face excepie de la aceast regul. Mai mult poate dect alte ri, China are acel specific cunoscut de ntreaga lume. China face parte din mirajul asiatic. Cultura chinezeasc este destul de bine cunoscut n lume i datorit numrului foarte mare de emigrani chinezi. Mici orae CHINA TOWN gsim n toate colurile lumii. Comunitatea chinez din aceste mici orele, a reuit s fac cunoscut celorlali conlocuitori, o parte din cultura chinez. Buctria chinezeasc, migala deosebit n confecionarea obiectelor de artizanat, pictura n boabele de orez, sunt doar cteva din ceea ce cunosc oamenii despre China.

Apetisanta buctrie chinezeasca Buctria chinezeasc este recunoscut ca fiind total diferit de ceea ce

nseamn buctria pentru europeni. Mncarea la chinezi este privit ca o adevrat art, acest lucru putnd fi foarte uor observat chiar din modul de prezentare al mncrurilor, modul de preparare sau ingredientele folosite. Aezarea geografic precum i numrul foarte mare al populaiei sunt doar cteva cauze care i-au determinat pe chinezi s i mbogeasc meniul cu diverse ;specialiti, nedigerabile de alte naii: cini, erpi, clui de mare, insecte. Poporul chinez triete cu atitudinea conform creia omul vine pe primul plan, animalele sunt privite ca nite instrumente pentru nemurire. Drept urmare, alturi de orezul nelipsit de la orice mas, se gsete cel puin un fel de mncare preparat din carne. 43

CHINA raport de tara

Se acompaniaz cu garnitura - de la porumb fiert sau praz la ptrunjel chinezesc sau un arpagic care pare fcut din sticl. Cam n o sut de feluri se poate gti raa pekinez, la loc de cinste n buctria chinezeasc. Buctarul a taie, dup dorina fiecruia, raa rumenit. Cu un cuit bine ascuit, el tia carnea raei n seciune, paralel cu musculatura sau detand pielea ori grsimea. Cteva moduri diferite de a tia gina, pe care europeanul o secioneaz doar pentru piept, copanele si inca unele amnunte. Culturala sau nu, buctria chinezeasc este un prilej de a-ti pune imaginaia la ncercare: ca si profesorul curios care, la bordul submarinului Nautilus, confunda fructele de mare excelent gtite cu ceva comestibil in accepia europeana, meseanul poate incerca s ghiceasc daca bucatele din fata lui sunt dulci sau srate, provin din regnul animal sau cel vegetal. Mncarea are gust bun, uneori apare mirosul puternic, aproape confundabil cu cel al descompunerii vegetale, pe care-l lsa ptrunjelul chinezesc, des folosit. Ideea de a manca aproape orice (reamintesc butada: orice are patru picioare si nu este scaun sau masa...) vine si din faptul ca tara cu populaia cea mai numeroasa din lume a avut ntotdeauna probleme cu asigurarea hranei. Daca Mao fusese venerat si pentru cele doua mese pe zi, cu orez si verdeuri, asigurate populaiei, astzi se mananca mult si bine, grija chinezului care are un ctig mediu fiind acum de a-si cumpra aparate casnice si maina. Pe lng "fructele de mare", am mncat tot felul de legume. Orez, foarte rar, pentru ca zona estica a Chinei exceleaz in culturi de gru si porumb Agricultura este ecologic, nu se folosesc ngrminte chimice. Pamantul se ingrasa cu deeuri provenite de la animale. Nu e nici un secret ca o parte din aceste ingrasaminte sunt fecalele umane. Astfel putem spune ca, in scurta edere in China, am 44

CHINA raport de tara contribuit si noi cu ceva la avntul agriculturii... Scriitorul Blasco Ibanez, care vizitase Beijingul in anii '20 (pe atunci "Peking"), nota: "Am ncercat s evit cunoaterea acestor ciudenii gastronomice (...). Umilul meu stomac european dateaz de numai cteva secole i se afl nc aproape de hrana monoton a strmoilor notri slbatici. Stomacul chinez are o istorie de cinci mii de ani"... China este extraordinara pentru un european, crescut intr-o civilizaie balcanica. Nu poi sa nu fi copleit de atta rafinament arhitectural. Totul este impresionant, ncepnd cu lucrurile simple: cetile de cafea, mobilierul, bijuteriile. Civilizaia chinez este recunoscut pe plan mondial pentru lucrurile de artizanat deosebit de frumoase, lucrate cu foarte multa migal i pricepere. Picturile pe boabe de orez, sculpturile miniaturale n plut sau n lemn de bambus sunt doar cteva exemple ale miestriei artei chinezeti. Unul dintre cele mai importante simboluri ale Chinei este ursul Panda. Denumirea n chinez - daxion mao nseamn marea pisic uria. Din pcate ns, acest simbol este pe cale de dispariie. Marile presiuni asupra faunei i defririle care au loc pun n pericol existena unei specii rare, care se gsete numai n China. Implicrile organizaiilor ecologiste au determinat apariia unor rezervaii, unde urii Panda sunt ocrotii de foamea oamenilor.

45

CHINA raport de tara

Cap.VIII Concluzii i recomandri

Pregtind acest raport de tara am avut cea mai plcuta surpriza pe care un astfel de proiect ti-o poate oferi: anume mult material, foarte,foarte mult material. Nu pot spune ca acest lucru mi-a uurat sarcina ci cred ca mi-a ngreunat-o oarecum pentru ca am ajuns in situaia in care am fost nevoita sa renun la o parte din material din cauza ca era prea mult (aici a fost partea cea mai grea: ce elimin pentru ca toate datele erau interesante). Am ntlnit attea site-uri despre China si nu m-a frapat att numrul lor ci mai ales faptul ca majoritatea erau aduse cu datele la zi ( statistici si date chiar din martie 2003) si furnizau informaii din absolut toate domeniile. Nu pot sa spun ca am ncercat sa aflu ceva despre un anumit indice sau orice alta data fara sa o si gsesc. Toate aceste lucruri pentru mine au ca nsemntate faptul ca cineva vegheaz asupra Chinei, cineva se ocupa intens de promovarea acestei tari si lucrul acesta se vede in cotele de cretere ale investiiilor streine, ale exporturilor, in cotele creterii PIB si ale tuturor indicatorilor prezentai in acest raport de tara. Concluziile mele sunt ntrite de cele ale specialitilor, care confirma faptul ca economia Chinei continua sa se dezvolte in ritm alert si ca moneda naionala se menine puternica, in timp ce monedele naionale din alte tari asiatice continua sa se devalorizeze. In anul 2002, produsul intern brut al Chinei a crescut cu 8%, fapt care arata o cretere economica importanta. Un studiu efectuat de banca Mondiala arata faptul c n urmtorii ani, China va fi una dintre rile cu cea mai puternica economie, alturi de Brazilia, India, Indonezia. Acest paradox se explica prin faptul ca aceasta tara are resurse economice foarte puternice, unul dintre atuurile principale fiind for de munc mult i ieftin. Citisem undeva (intr-o carte mai veche ) cum Rusia se declara foarte pesimista in ceea ce privete evoluia Chinei datorita faptului ca, dei este o piaa importanta pe plan mondial este sraca in resurse. Timpul si eforturile depuse de acest popor muncitor au dovedit ca se poate: China are viitorul asigurat.

46

CHINA raport de tara

Cap.IX Bibliografie

1. Philip Kotler , Managementul Marketingului, ed Teora, bucuresti, 1997 ; 2. Sasu C-tin, Marketing international, ed.polirom, Iasi, 2001. 3. www.ccpit.com 4. www.chinatoday.com 5. www.encarta.com 6. www.chinatour.com 7. www.asiabusiness.com 8. www.cia.gov 9. www.geografiq.com 10. www.mapamond.portal.ro 11. www.chinaembasy.org 12. www.chinavista.com 13. www.chinapage.com 14. www.wellcome_to_china.com 15. www.chinabuletin.com 16. www.china_facts&figure2002.com

47