Limba si Literatura Romana cls a XI-a

Rolul Literaturii in Perioda Pasoptista

Pasoptismul
Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane provine de la denumirea haplologica a anului revolutionar 1848. In literatura romana Momentul 1848 reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista Dacia literara care a lansat un curent si a format generatia cunoscuta sub numele: generatia scriitorilor pasoptisti Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice. Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor. Reprezentanti Vasile Alecsandrii, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Heliade Radulescu, V. Carlova, D. Bolintineanu, Nicolae Balcescu.

In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentului national popular de la "Dacia Literara". M.Kogalniceanu, in articolul program al acestei reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre, necesitatea crearii unei literaturi nationale prin stimularea scrierilor originale, aspirate din istoria patriei, din frumusetile ei, din pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi unitare si a unei literaturi specific nationale.

Aparand ideea de originalitate in literatura, mentorul creatiei pasoptiste dezvolta in acelasi timp si spiritul critic, exercitand, in acest fel, o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul sec trecut. ,,Critica noastra, spunea M.Kogalniceanu,

va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana"

Evolutia pasoptismului
Paoptismul corespunde unui moment de rspntie n evoluia istoric a rilor romne: trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independen, de la frmiarea n provincii la un stat unitar naional. Dar, privit ntr-un plan mai larg, epoca paoptist ncepe naintea lui 1840, continund i dup data indicat mai sus. Cu alte cuvinte, putem distinge trei etape ale literaturii paoptiste: una, prepaoptist, anunat de debutul lui V.Crlova i Al. Hrisoverghi, continund pn la 1840, fiind dominat de figurile lui Gh. Asachi i I. Heliade-Rdulescu i de activitatea primelor ziare naionale: Albina romneasc i Curierul romnesc; cea de a doua, cuprins aproximativ ntre anii 1840-1860, marcat de apariia Daciei literare, a Propirii i a Romniei literare i de activitatea celora care au colaborat la aceste reviste; a treia, cea postpaoptist, ce va continua s evolueze pe linia ideologiei paoptiste, dominat de figurile lui B. P. Hasdeu, N. Filimon, A. Odobescu. Aadar, ntre debutul lui V. Crlova, n Curierul romnesc, i debutul lui M. Eminescu din 1866, n Familia lui Iosif Vulcan , cnd va ncepe o nou epoc literar cea a marilor clasici, se consuma pasoptismul. Abia odat cu apariia, n 1867, a revistei Convorbiri literare i a constituirii societii Junimea, se afirm un nou mod de a gndi literatura . n snul acestei perioade, cuprins ntre anii 1830-1867, Dacia literar constituie o piatr de hotar i inaugureaz etapa maturizrii artistice a literaturii.

De aceea, referindu-ne, n prezenta lucrare, la noiunea de epoc paoptist, vom subnelege perioada cuprins aproximativ ntre anii 30 i sfritul anilor 60 ai secolului al XIX-lea. Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830, care abund n adaptri dup autorii strini, n special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolulprogram Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naionalpopular de la revista Dacia literar. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

Existenta unui clasicism romanesc a facut posibila simbioza intre iluminism si romantism, clasicism si preromantism, fapt explicabil prin presiunea modelelor de tot felul, dar, si prin situatia speciala in care se afla literatura noastra dornica de sincronizare cu ordinea rapida a unor etape, dar, in egala masura, obligata sa-si afirme identitatea nationala. Aparut in conditii sociale si culturale foarte specifice, romantismul romanesc va avea, natural, o fizionomie proprie. Preluand conceptele lui Fridrich Sengle si Virgil Nemoianu, distingem: un romantism (high romantism) care avea ca trasaturi radicalism, ideologie coerenta, vizionarism, simt cosmic, integrarea contrariilor, misticism si intensitate pasionala si urme foarte slabe in realitatea literala a acestei perioade un al doilea romantism (Beidermeier) care avea ca trasaturi inclinatia spre moralitate (de aici predilectia pt poezia didactica), valorile domestice, intimismul, idilismul, pasiunile temperate, confort spiritual, sociabilitatea, militantismul, conservatorismul, ironia si resemnarea, fiind mult mai evoluat la scriitorii nostri reprezentativi din jurul anului 1840.

Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile,sonete, balade. Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi,,La patrie, C.Bolliac - ,,O dimineata de Caraiman, I.HeliadeRadulescu, ,,Zburatorul), a elogiului realizarilor poporului (Gh. Asachi ,,La introducerea limbii nationale in publica invatatura, C.Bolliac ,,La cea intai corabie romaneasca), a prezentarii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu ,,Umbra lui Mircea. La Cozia, I.Heliade-Radulescu ,,O noapte pe ruinele Targovistei). Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai complexa specie a momentului, in care, sintetizand, patetismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devenind cantareti ai trecutului glorios (D.Bolintineanu ,,Muma lui Stefan cel Mare, Gh. Asachi ,,Dochia si Traian).

Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu ,,Satira.Duhului meu, Gh. Asachi ,,Sotie de moda) si a fabulei (Gr. Alexandrescu, ,,Cainele si catelul, Gh. Asachi ,,Musca si carul, I.Heliade-Radulescu ,,Cumatria cioarei, cand s-a numit privighetoare). Iau avant lirica filosofica ( I.Heliade-Radulescu ,,Visul, D.Bolintineanu ,,Scopul omului), cea religioasa ( I.Heliade Radulescu ,,Cantarea diminetii, Gr. Alexandrescu ,,Candela) si cea erotica ( Gh. Asachi ,,Dorul, Gr. Alexandrescu ,,Asteptarea, D.Bolintineanu ,,O fata tanara pe patul mortii). Se afirma artistul-cetatean, exponent al constiintei colective, asa cum se observa in poezia Un rasunet a lui Andrei Muresanu sau Anul 1840 a lui Gr. Alexandrescu.

Programul Daciei literare, devenit programul romantismului romanesc, demonstreaza cat se poate de clar spiritul creator al pasoptismului,care are revelatia duhului national,a specificitatii, ajungand adica-prin filiera romantica-sa redescopere radacinile culturii noastre si sa contribuie in mod esential la constituirea literaturii romane originale,ale carei linii de forta se organizeaza polarizat.

Articolul ,,Introductie
Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul teoretic Introductie, redactat de Mihail Kogalniceanu. Publicat in primul numar al revistei, articolul-program reprezinta manifestul literar al romantismului romanesc. Cele patru puncte ale articolului-program sunt: Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic: ,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana." Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literarurii romane: ,,talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti". Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. [...] Traductiile insa nu fac o literatura." Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspirafie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica: ,,Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii."

Mihail Kogalniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai; d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic de prim mrime din Romnia. Personalitate fascinant a epocii moderne, spirit pasionat i comprehensiv, Mihail Koglniceanu se situeaz n fruntea celor mai talentai reprezentani ai generaiei paoptiste.

n mai 1840 a anunat apariia a 6 tomuri din Letopiseele Valahiei i Moldaviei i, n acelai an a pregtit apariia unei publicaii de documentaie istoric, intitulat Arhiva romneasc. Publicaia a aprut n 1841. Mihail Koglniceanu a avut o nsemnat contribuie la orientarea vieii culturale i tiinifice romneti, n literatur a abordat diverse genuri: corespondena, nsemnrile de cltorie, schia de moravuri, nuvela, pamfletul, romanul (fragmentar), teatrul. A tiprit operele a o serie ntreag de scriitori ai epocii, ntre care Grigore Alexandrescu, Nicolae Blcescu, Alecu Donici, Constantin Stamati, Vasile Alecsandri, Costache Caragiale .a., mpreun cu Vasile Alecsandri i Costache Negruzzi, a fost numit, n 1840, la conducerea Teatrului Naional din Iai, unde rolul lui de organizator rmne de prim ordin n ceea ce privete fixarea repertoriului ce trebuia jucat n limba romn, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurile etc. Mihail Koglniceanu a acordat o deosebit importan nvmntului.

Ion Heliade-Rdulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Trgovite - d. 27 aprilie 1872, Bucureti) a fost un scriitor, filolog i om politic romn, membru fondator al Academiei Romne i primul su preedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romn prepaoptist I s-a zis printele literaturii romne i i s-a ridicat o statuie la Bucureti. Este, a doua mare personalitate a literaturii romne dup D. Cantemir" (G. Clinescu).

Scriitor, filolog i ndrumtor cultural, Heliade domin o jumtate de secol de poezie romneasc. i face planuri mari, dar nu le duce la ndeplinire. ncearc toate speciile genului liric, ns produciile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit nzestrat pentru poezia satiric i fabul. i n proz, unde are talent, se distinge spiritul su satiric. Cea mai important oper este Echilibru ntre antiteze, prima schi romneasc a unui sistem filosofic. Capodopera literar a lui Heliade Rdulescu rmne Zburtorul.

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu; d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator la Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor moldoveni. Personalitate marcant a epocii de la 1848, prin "totalitatea aciunii sale literare"(Titu Maiorescu), Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea i dezvoltarea a numeroase specii literare i a publicat prima mare culegere de poezie popular romneasc.

Proiect realizat de:

Iliescu Bogdan Marius

Bibliografie: Literatura romana BAC 2009 ESEUL ,,Dacia literara capitolul Introductie www.ro.wikipedia.org/wiki