Rominia ca la '77: tot glepurile de cereale pi de berbecufi tin

exporturile agricole
Autor: Sorin Pasla ru 20.03.2012

in patru ani, ?n balan[a, comerciali a produselor

agroalimentare s-a produs un miracol

- exporturile

sunt gata

sd

depdgeasci imporlurile in2012, fatd de un deficit de 2 miliarde de euro in2007. Explica{ia: exporturile au crescut de patru ori, de la un miliard de euro in2007la aproape patru miliarde de buro in 2017, dar imporfurile nu au Jinut pasul.

Practic, numai exporturile de produse agroalimentare au ajuns sd reprezinte jumltate din exporturile totale ale Rom6niei din anii '90, plafonate o lungl perioadd la 8 miliarde de euro. incepe sd se confirme mult-discutatul potenfial al agriculturii locale de a hrdni zeci de milioane de persoane? Aqa ar fi daci recordul de exporturi nu ar fi oblinut in primul rdnd din vdnzarca in strdinltate, ca in urml cu 100 de ani, a qlepurilor incircate cu gr6u, cu porumb, cu floarea-soarelui, cu berbecuJi qi cu vi1ei. $lepurile cu cereale qi berbecuJi au linut rdzboaie, ne-au pl[tit birurile, desp[gubirile de rizboi gi industrializarea,Je dup[. De c6nd s-a niscut RomAnia independentl,,in 1877 gi p6nd azitot qlepurile ne ]in in picioare gi sunt sursa de trai pentru o treime din populaJia\drii. Cici aga se impart "exporturile de produse agroalimentare" (pretenfios spus pentru ceea ce reprezint[ in realitate: marft brutl): porumb - a reprezentat l5%o din totalul de aproape 4 miliarde de euro al exporturilor de produse agro anul trecut, seminle de floarea-soarelui - au avut o pondere de l3Yo, grdu - 8Yo, rapifi - 8o/o, orz - 4o/o, oi gi vite - 5%.

lntolal

53o/o.

Mai mult de jumbtate din exporturile agro sunt de fapt produse frri valoare adiugati, care se vor intoarce in (ard sub formi de fbin[ (importuri de 44 mil euro in 2011, exporhrri insignifiante), produse de brutdrie-patiserie (118 mil. euro importuri, exporturi inexistente) sau preparate alimentare (151 mil. euro importuri, exporturi de 70 milioane de
euro).

7 milioane de tone de cereale,

Romdnia in 201 1.

milion de berbecufi qi 100.000 de vilei in valoare de 2 miliarde de euro a v6ndut

Finan{elor ca sd acopere datoria statului in creqtere. Degi produsul intern brut a crescut anul trecut din agriculturd mult peste agteptiri qi Statistica a anuntat un PIB de 579 miliarde de lei, cu 30 miliarde de lei mai mare, bani care au apdrut ca din neant, veniturile la buget au rdmas la fel. Statul nu gtie sd strdngl banii, nu qtie cum sd facl si aducd qi la buget din miliardele de euro care se strdng la exporturile RomAniei. Noroc cu datele de la Vami se vede cum ii trec Fiscului pe sub nas milioane de tone de cereale
netaxate.

in urmi cu 20 de ani, cu aceqti bani s-ar plitit direct datoria externi a statului. fara este acum atAt de nevolnic administratd inc6t nu gtie cum s[ administreze aceast6, bogd{ie, sI strdngl bani de pe unna ei gi nu s6-qi mdreascd datoria. Dimpotrivi, de parci acepti bani nici nu ar intra in far[, de alli qi alli bani, in fiecare zi, are nevoie Ministerul

$i nu numai evaziunea este aici problema, ci neputinfa de avea la export produse procesate gi nu marft brutd, cu valoare adiugati dubl[-tripl[, care sI aduc[ l0 miliarde de euro in conturile exportatorilor gi nu doar 4 miliarde de
euro.

La 14 milioane de hectare, Polonia a avut exporturi de produse agroalimentare in 20ll de l5 miliarde de euro, deci fiecare hectar a contribuit la export cu 1.070 de euro. Romdnia a ftcut cele 4 miliarde de euro exporturi anul trecut de pe 8 milioane de hectare, deci fiecare hectar a
contribuit la export cu 500 de euro. Normal, c[ doar nu Romdnia are 400 de intreprinderi in Polonia, ci invers, iar una dintre ele este un mare producitor de sucuri din fructe. Dar cum si ceri unui guvern care nici taxele nu le poate str6nge o politic[ industrial[ care si scoatd o dati Rom6nia din stadiul ddrdmdtor, sufocant, de exportator de marid brutd - cherestea sau chiar buqteni, fier vechi, marmurl,
cereale, berbecuJi?

In urmi cu 100 de ani cerealele plecau cu glepurile, acum pleaci cu Panamaxurile de 50.000 de tone, dar nimic nu s-a schimbat altfel aici. Au trecut generatii de cAnd ne-am obtinut independenfa de sub turci, dar modernizarea[drii intdrzie. Mai rdu, s-ar putea ca de acum in cinci ani jumitate din teritoriul arabil al Jnrii si fie in proprietatea strdinilor, care au cumplrat dejaT% din teren. "Ci 3 milioane dintre ai nogtri au luat calea pribegiei in fa{a nedrept5Jilor stipAnirii" - ar scrie cronicarul. RomAnia, misiune difici16.