Sunteți pe pagina 1din 2

Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.

Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul ,si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa spre diverse aspect ale vietii rurale:obiceiuri legate de marile moment din viata omului(nasterea,nunta,inmormantarea),relatii sociale generate de diferentele economice(stratificarea sociala),sau cultural(universul taranilor.universul intelectualitatii rurale),relatii de familie.Tema centrala,posesiunea pamantului este dublata de tema iubirii.Conceptia autorului despre roman,inteles ca un corp geometric perfect corp sferoid se reflecta artistic in structura circular a romanului.Simetria inceputului cu finalul se realizeaza pin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului.Personificat cu ajutorul verbelor(se desprinde,alearga,urca,inainteaza),drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni.Asemenea ramie unui tablou ,el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman.

Tema + rezumat pe scurt Tema abordata in acest roman este una cu traditie in literatura romana, Rebreanu surprinzand satul romanesc ardelean la inceputul secolului al-XX-lea, cu cele doua mari probleme ale sale : cea sociala si cea nationala. Temei rurale i se asociaza tema familiei, dar si tema iubirii, care ocupa o pozitie privilegiata in roman ea fiind adaptata la realitatile satului dintr-un anumit moment istoric.Perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ auctorial este demonstrata in acest roman obiectiv pe baza unei diegeze construite e un narator extradiegetic, impersonal care are acces la intregul univers informational al actorilor, adica al personajelor: desi este indragostit de Florica, cea mai frumoasa fata din sat, dar si foarte saraca, Ion isi da seama ca :,,Dragostea nu ajunge in viata. Dragostea e numai adaosul. Altceva trebuie sa fie temelia'' si o seduce pe Ana, fiica bogatanului Vasile Baciu, averea fiind pentru el mai presus decat dragostea. Acesta o curteaza insistent pe Ana, o asteapta nerabdator in fiecare seara, dupa plecarea lui George Bulbuc, pretendentul ei oficial si abuzand de credulitatea ei, o seduce, lasand-o insarcinata. In intriga romanului naratorul constituie scena in care baiatul invatatorului Herdelea, Titu, ii sugereaza lui Ion ideea de a-l obliga intr-un fel pe Vasile Baciu sa accepte casatoria lui cu Ana. In desfasurarea actiunii, naratorul ilustreaza intamplarile generate de aceasta idee salvatoare pentru taranul care vede in ideea de pamant rezolvarea tuturor problemelor sale. Prin viclenie, cultivandu-i Anei ideea ca o iubeste, Ion reuseste sa o seduca, dar apoi, dupa ce rusinea fetei nu mai poate fi ascunsa si Vasile Baciu ar fi de acord cu unirea lor, refuza toate propunerile viitorului socru, pretentiile lui fiind exagerate : el doreste toata averea bogatanului. Acesta, dandu-si seama ca tergiversarea acestei casatorii i-ar aduce fiica in situatia de a se casatori eventual cu copilasul in brate, din cauza postului pastelui, se hotaraste sa-i promita lui Ion totul, fara intentia de a se tine de cuvant. Impacat, Ion o va lua de sotie pe Ana, schimbandu-si radical atitudinea, simtindu-se altfel - si mult mai bogat. Ana va naste pe Petrisor, pe camp, in timpul secerisului, dar nici copilul nu reuseste sa inmoaie sufletul lui Ion si sa-l indrepte spre Ana. Cand viclesugul socrului se da pe fata, Ion este hotarat sa-l aduca in instanta, dar acesta, de frica procesului ii cedeaza toata averea sa. Astfel Ion isi atinge scopurile, dar aceasta victorie nu ii schimba atitudinea fata de sotia sa, pe care nu ezita sa o agreseze deseori. Ana intelege intr-un tarziu ca Ion nu a iubit-o niciodata, acesta dorind exclusiv averea ei. Pentru Ion, setea de avere se dovedeste a fi mai

puternica decat afectiunea paterna, in sufletul lui vazand in copil, o legatura indestructibila cu Ana, fapt ce-l indeparta iremediabil de fosta lui iubita, Florica. In schimb, Ana devine tot mai preocupata de ideea mortii, fiind nefericita. Lipsita de afectiunea tatalui, care o batea, ca si de iubirea barbatului, Ana se spanzura. Lasat de Ion in grija unor parinti inconstienti, cand este dus la inchisoare, imbolnavindu-se, Petrisor moare. Nefiind afectat nici de moartea sotiei, nici de cea a fiului, Ion simuleaza o prietenie intempestiva cu George Bulbuc, devenit sotul Floricai, pentru a se apropia astfel de femeia pe care inca o iubeste. Intr-o seara, stiind ca George este plecat cu tatal sau din Pripas, Ion o convinge pe Florica sa-l primeasca la ea. Sub pretextul ca-i este rau, George se intoarce acasa si asteapta calm sosirea lui Ion, moment validat ca punct culminant al romanului . Cand aude zgomote in gradina, sotul Floricai iese cu sapa si il loveste de trei ori pe musafirul nepoftit, acest moment constituind deznodamantul actiunii. Ion este descoperit mort in dimineata urmatoare, iar George este ridicat de jandarmi.